2,236 matches
-
persoana care posedă un lucru. Spre deosebire de dar, furtul are o altă semnificație psiho-morală. Prin furt iei pentru tine fără a da nimic În schimb. Mobilul furtului nu este iubirea, ca În cazul darului, ci dorința de frustrare a celuilalt, proiecție mascată a urii, pe care Încerci să o refulezi. Cel care fură nu este capabil de iubire. Actul În sine urmărește de a intra În posesiunea celuilalt, de a-l domina frustrându-l printr-un act simbolic. Aici se oprește acțiunea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
psiho-morale dintre două persoane. Cel care calomniază poate, În egală măsură, să și lingușească. Ambele sunt legate de o insuficiență psiho-morală a Eului, de o imaturitate a Supra-Eului acestei persoane. Și calomnia și lingușirea sunt forme sublimate ale unei violențe mascate, prin care Eul unei persoane caută să-și elimine (calomniaă sau să evite (lingușireaă potențialii săi concurenți. Acest tip de persoane refuză confruntarea directă. Ei sunt incapabili de luptă, fiind slabi sufletește și imaturi din punct de vedere moral. Ipocrizia
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fundamentale a oricărei ființe. Ea poate avea, În plan psiho-moral, forme accentuate sau mai puțin manifestate. Conservarea se poate prezenta ca o atenție scrupuloasă, permanentă, orientată către sine, sau, dimpotrivă, poate lua aspecte bizare, cu caracter negativ, manifestate În forme mascate (jocul cu moartea, toxicomaniile, căutarea riscului și Înfruntarea pericolelor prin acte de bravură etcă. Grija este o atitudine față de sine care a fost speculată de filosofia existențialistă. Ea este o stare de neliniște interioară, care se poate manifesta uneori sub
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
indivizi. Mai mult chiar decât atât, ea poate apărea În falsele situații, fiind mascată de „cele mai bune intenții”, când o persoană perversă urmărește realizarea propriilor sale interese prin Înșelătorie. Ne găsim În fața unei situații speciale. Înșelătoria este o confruntare mascată. Ea evită conflictul deschis, știind că această cale de „rezolvare” nu-i este favorabilă, ci dimpotrivă. Înșelătoria este o formă mascată de a-i capta pe ceilalți, falsificând sau ascunzând relele intenții ale actelor perverse pe care urmărești a le
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
persoană perversă urmărește realizarea propriilor sale interese prin Înșelătorie. Ne găsim În fața unei situații speciale. Înșelătoria este o confruntare mascată. Ea evită conflictul deschis, știind că această cale de „rezolvare” nu-i este favorabilă, ci dimpotrivă. Înșelătoria este o formă mascată de a-i capta pe ceilalți, falsificând sau ascunzând relele intenții ale actelor perverse pe care urmărești a le pune În joc pentru obținerea scopului propus. În sensul acesta, istoria culturală a omenirii cunoaște numeroase situații, cu caracter simbolic, când
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Eros, sau pulsiunea de viață, care se opune lui Thanatos, sau pulsiunea de moarte. Prin aceasta stabilim net diferența, din punct de vedere psihologic și moral, Între semnificația perversă a egoismului, ca viciu moral exprimat sub diferite forme, directe sau mascate (avariție, gelozie, colecționarism etc.Ă și egoismul considerat ca virtute morală, care stă la baza evoluției persoanei, a dezvoltării și valorizării acesteia, dar fără să aducă un prejudiciu altora. Acest din urmă aspect al egoismului este ego-altruismul, care reprezintă dispoziția
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Este atitudinea egocentristă, orientată către sine Însăși. Altruismul sau alterocentrismul este atitudinea de deschidere, de comunicare și cooperare a persoanei cu alte persoane. Este nevoie de „a-fi-cu-celălalt” sau de „a-fi-Împreună-cu-ceilalți”. Este deschiderea prin comuniune, dar concomitent este, Într-o formă mascată, și tendința de „a-lua-În-posesie” pe celălalt sau pe ceilalți. Dacă egocentrismul implică o Întoarcere a conștiinței către sine Însăși, alterocentrismul este actul proiectiv, prin care conștiința mea se orientează către ceilalți. Dar această deschidere către ceilalți este, de fapt, o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cupluri confuze psihologic și alienate din punct de vedere moral. Partenerii acestor cupluri Își vor sublinia tendințele prin cultură, preocupări intelectuale, artistice, sau prin modele de conduită hipercontrolată, afișând distincție, rafinament, politețe exagerată. Toate acestea trebuie Însă interpretate ca forme mascate ale pulsiunilor deturnate ale acestor indivizi. Separarea Prietenia și iubirea sunt selective. Eu Îmi aleg prietenul după preferințele mele și, la rândul meu, sunt preferat de celălalt În măsura În care corespund așteptărilor sale. Este o punere de acord reciprocă. Partenerii cuplurilor se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o anumită relație negativă, tensionată, de adversitate, de concurență, iar diferendele dintre cei doi nu se pot rezolva pe alte căi sau prin alte mijloace. În sensul acesta, orice prejudiciu este un act de violență. Această violență poate fi Însă mascată sau sublimată În diferite forme de manifestare, adesea luând aspectul „bunelor intenții”. Sublimarea prejudiciului este un act de falsitate, care-și are originea În conștiința perversă a celui care comite actul și el este Îmbrăcat În ipocrizie, minciună, calomnie, ascunderea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
-i Înlocui. Societatea trebuie să se Întemeieze pe valorile și normele morale, nu pe pulsiunile agresive ale unor categorii complexate și frustrate de indivizi revoltați. Formele sub care se poate prezenta prejudiciul, considerat ca acțiune psihomorală negativă, adesea ca violență mascată, sunt multiple. Le vom analiza succint În continuare. Aceste forme se diferențiază tematic, În raport cu intenția și cu obiectul asupra căruia sunt orientate. Ele pot fi orientate asupra unor obiecte sau bunuri materiale, asupra unei sau a unor persoane, asupra unor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și formule literare, S. produce o amplă babilonie narativă, copios ramificată epic, dominată de ideea ciclicității istoriei. În spirit eventual postmodern, prozatorul filtrează documentul brut prin sita alegoriei și instrumentează trecutul ca paravan pentru nevrozele actualității. Scheletul ciclului, structura lui mascată ar fi un bruion de filosofie a istoriei în care, dincolo de operațiile de individualizare a unei epoci sau a alteia, modulările timpurilor prinse în cadru nu fac decât să mascheze succesiunea stereotipă a generațiilor, privită ca eternă reîntoarcere a identicului
SCHWARTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
idei despre viață, pe care personajul le aprobă și le însușește, ia doar act de ele sau le respinge. Dorința de a înzestra protagonistul cu o mentalitate în sensul directivelor ideologice ale anilor ’60 impregnează textul cu un tezism greu mascat de virtuozitatea epică. Totuși, Ion Sântu rămâne o interesantă tentativă de utilizare în aria prozei românești a formulei bildungsromanului, cu trimitere la Goethe și Thomas Mann. În paralel cu romanul de ficțiune, S. a fost atras de epica de reconstrucție
SADOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
aflat la „capăt de linie”, respins de Dona Bianca. Don Juan însuși realizează că e doar năluca celui de altădată. Urmează comedia Masca (1923), subintitulată „grotescă dramatică într-un act”, a cărei „acțiune se petrece în Europa”, în timpul unui bal mascat. Melodrama Femeia cu două suflete (1925) - dedicată celor două iubiri pe care protagonista le împărtășește: pentru sculptorul Dionis și pentru directorul de teatru Fink - se cristalizează într-o formă notabilă. Scriitorul cultivă comedia mai mult sau mai puțin spumoasă, fără
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
boala mintală ca fiind implicată în organizarea psihicului; se apreciază că boala mintală trebuie, în sensul acesta, să fie interpretată ca o „imagine inversă a evoluției psihice”; ea nu are rol creator, ci eliberator al unor funcții și manifestări psihice mascate sau larvate; b) teza fenomenologică susține că structura bolii mintale este esențialmente negativă sau regresivă; ea apare ca o ruptură a comunicării și a relațiilor interpersonale necesare înțelegerii, fiind prin aceasta o altă formă de realitate umană, diferită de cea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
caută să respecte limitele atribuțiilor (drepturi și datorii reciproce) ale fiecărui partener în cadrul relației interpersonale; d) comunicarea în situațiile de ostilitate, ce are particularitățile ei specifice; orice ostilitate presupune o confruntare, care este o „coprezență a agresivității reciproce” directă sau mascată, dar care se realizează prin actul de comunicare, potrivită însă ca o „relație tensională interpersonală”; ea poate avea multiple aspecte, după cum urmează: - distanță și răceală între parteneri; - competiție, ostilitate, dorința fiecăruia de „a-l scoate” pe celălalt, considerat „adversar”, din
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vor fi preluate ca „modele de comportament” stabile. Această „constantă comportamentală” este rezultatul „efectului de îngheț” (T. Moriorty). În sistemul complex de măsuri de „presiune socială” exercitată de putere prin intermediul „tehnicilor de manipulare” trebuie să vedem o formă de „dictatură mascată”, în care nici persoana dictatorului și nici dictatura propriu-zisă nu sunt la „vedere”. Ele sunt „mascate” de „formele sistemului de organizare politică”: republică, democrație, statul de drept, regimul parlamentar etc. Asistăm în aceste condiții la o „deplasare” a „formelor” și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
unor noi forme de „patologie psihosocială” ca tulburare a sănătății mintale colective. 3. Formele și efectele manipulării În societatea modernă, „presiunea social-politică” a puterii nu se mai exercită asupra maselor în mod direct, într-o formă nudă, ci în mod „mascat”, prin intermediul unui complicat sistem de „tehnici de manipulare”, așa cum am arătat deja mai sus. Intențiile și scopul tehnicilor de manipulare constau în acțiunea de captare a maselor de către putere, prin „oferte”, „promisiuni”, „acțiuni caritabile” sau „acțiuni profitabile”, prin tentația unor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sinuciderea jertfă: sacrificiul, trecerea; sinuciderea ludică: ordalia și jocul. Este de la sine înțeles că J. Baechler pune în discuție toate formele de comportamente deviante cu caracter antisocial care au la baza lor agresivitatea, fie că este vorba de o agresivitate mascată, de una directă ca manifestare sau de o formă sublimată a agresivității (așa cum se poate desprinde din formele de suicid de mai sus). Alți autori vorbesc despre mai multe forme de suicid, inspirate mai ales din practica medico-psihiatrică (M. Quidu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
este un tip de conduită deviantă, ce reprezintă un scenariu în care intervin tot trei factori, așa cum se poate vedea în schema de mai jos: p. 157 Prostituata (persoana dependentă) Respingere social-morală reprobare Modelul socio-cultural și valorile morale permisivitate comportamentală mascată Partener ocazional Tendințe pulsionale erotico-sexuale Presiuni erotice În acest „scenariu”, rolurile și tipurile de relații interumane au un caracter specific: a) prostituata este persoana dependentă, care exercită presiuni erotice asupra potențialilor săi parteneri; b) partenerul ocazional este persoana care, în virtutea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Ea este o consecință a valorilor modelului social, a mentalității sociale și a imaginii sociale a omului. Cu toate acestea, sunt tot mai dese astăzi presiunile care se fac pentru introducerea în sfera psihoigienei a unor metode eugenetice minore sau mascate (pe care le vom trata separat în capitolele următoare). Pe lângă aspectele sale practice, igiena mintală mai este și expresia unei mentalități, a unei atitudini față de om și problemele acestuia. Un rol deosebit revine acțiunii de igienă mintală în cazul deficienților
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o suferință psihică, ca pe un accident medical, o consideră și o tratează în consecință, ca pe oricare altă afecțiune care intră în cadrul medicinei. A doua formă de societate refuză boala psihică. Ea face o separație netă, sau cel puțin mascată formal, între patologia medicală generală și bolile psihice și, în al doilea rând, operează o separare a bolilor psihice și a bolnavilor mintal de restul membrilor societății. Suferința, ca boală medicală generală, este tolerată, dar boala psihică, deși înseamnă suferință
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acestuia. Ideea de periculozitate persistă însă. Ea nu poate fi anulată și de aceasta se leagă frica și repulsia față de nebunie și nebuni. Pe aceste considerente, bolnavii psihic vor fi în continuare marginalizați prin supraveghere intrasau extraspitalicească, dar în forme mascate. Deși s-a produs o aparentă „eliberare socială”, „discriminarea psihomorală” va persista. Istoria nebuniei este mult prea lungă și apăsătoare, ca mentalitate, pentru a putea fi cu ușurință înlocuită de recenta intrare în istorie a sănătății mintale. Societățile moderne de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihoprofilaxia și recuperarea bolnavilor psihic, asistența muribunzilor, resocializarea bolnavilor psihic, fapte care implică respectul și demnitatea omului aflat în stare de boală psihică. Surprinzător este însă faptul că societățile moderne, liberale, de tip „deschis”, admit eutanasia, pe care în mod mascat o lărgesc considerabil ca arie de „indicație”, făcând prin aceasta o acțiune de eugenie mascată (P. Rentchnick). 3. Eutanasia P. Rentschnick afirmă că eutanasia este o noțiune care poate fi regăsită atât la Platon și Aristotel, cât și la Hippocrate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
demnitatea omului aflat în stare de boală psihică. Surprinzător este însă faptul că societățile moderne, liberale, de tip „deschis”, admit eutanasia, pe care în mod mascat o lărgesc considerabil ca arie de „indicație”, făcând prin aceasta o acțiune de eugenie mascată (P. Rentchnick). 3. Eutanasia P. Rentschnick afirmă că eutanasia este o noțiune care poate fi regăsită atât la Platon și Aristotel, cât și la Hippocrate, și care constă în „ușurarea durerilor muribundului, ajutându-l, însoțindu-l psihologic să treacă de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
special în profilaxie și terapeutică, la o „sociologizare” a aceste activități. Se pune problema „rentabilității actului medical”. Ce se află în interiorul acestei judecăți? Procesul de „selecție medicală” care hotărăște „cine trebuie salvat”, „cine trebuie (poate) să trăiască” etc. În mod mascat, viața încetează a mai fi o „valoare” naturală, devenind un „drept” social, iar justificarea acestei transformări se sprijină pe o „morală practică” selectivă sau diferențiată. Din acest moment, al unei „segregări a suferinței”, argumentată „medical”, umanismul actului medical este înlocuit
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]