912 matches
-
1, ian. 1951 23. Sorin Arghir. - Vladimir Colin: „Cormoranul pleacă pe Mare”. Recenzie. In: Contemporanul, nr.254 (1), 4 ian. 1952 24 S. Damian.- Unde duce necunoașterea vieții: Idem, nr.7 (280), 15 febr. 25. Eugen Campus.Ceva despre fluvii, meandre și bălți. În: Viața românească, nr.2, febr., 1952 26. I. Sârbu. - Vladimir Colin: „Soarele răsare în Deltă”. În Iașul Nou, an IV, nr. 1. mart. 1952 27 xxx O dezbatere fructuoasă. În: Contemporanul, nr. 17 (290), 25 apr. 28
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de simbol. Simbolul mâinilor pentru om rămâne o casă a existenței simbolice a omului, casa este un simbol esoteric (cu formă de tip pătrat (împăcarea cu el însuși, eliberat de orgolii și ambiții); cu formă de tip oval (aventura printre meandrele materiei universale); cu formă de tip rotund (legătura dintre spirit, conștient și subconștient); cu formă de tip dreptunghi (cu secțiunea de aur). Mâna este imaginea universului sufletului, caracterul cosmic este evident cu trimitere la roata existenței, la sanctuar, la atitudinea
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
bucureștene. „Însemnările mele” (1926-1929) și „În fiecare zi” (1929-1931) sunt rubricile în care B. Cecropide realizează o oglindă a actualității politice și culturale; li se adaugă „Filme”, semnată Don José (Mihail Mora), și „Note”, în care Mihail Negru urmărește atent meandrele vieții sociale și politice. Între 1927 și 1929 Camil Petrescu va fi autorul unor „tablete”. Le urmează Sanda I. Matei, autoare a unor succinte și acide notații cu caracter social, mai ales feminist, intitulate „Crâmpeie” (1929-1931), Adrian Maniu, care în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
convențiile literare cunoscute, creând altele. Fiecare autor, în felul lui, se eliberează de timpul real, și povestește în ritmul lui, în maniera lui de rememorare. Trecutul capătă felurite valori. Unii eroi recurg la reverie, și prin ea se scufundă în meandrele amintirii. Alții pun distanță între ei și memoria sentimentală, creând un trecut rațional. Sunt eroi care fac uz de incertitudine, în maniera lui Henry James. Unii protagoniști fug în trecut doar pentru a descuraja prezentul, realul. În niciunul din cazuri
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
devin unite și indistincte; din adâncul memoriei reapare un comportament bipolar nediferențiat, de tipul „activitate de joacă”/„activitate de școală”; se descoperă ramuri moarte, activități abandonate. La fel, și În cazul expresiilor religioase va trebui să ne așteptăm ca, urmând meandrele evoluției lor În timp, să ajungem la un stadiu relativ nediferențiat În care „religiosul” se dizolvă În „culturalul” generic, pierzându-și vizibilitatea și posibilitatea de a fi identificat. Faptul că nu avem de-a face cu o simplă ipoteză e
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a apei; aspra stăpână albă. Cât despre epifanii, este suficient să amintim pasărea acvatică și șarpele, crisalida și broasca, albina și fluturele, câinele și ursul, puiul de cerb și scroafa. Fiecărui aspect Îi corespunde un anumit ansamblu de simboluri grafice (meandrele, spirala, zigzagul, rombul...) și, desigur, de mituri. La rândul său, zeul masculin este, În același timp, taur, stăpân al renașterii anuale, copilul divin și deține, ca simboluri predilecte, falusul și omniprezentele coarne de taur. Alte semne și idoli deschid căi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
produs la Paris sau în regiunea pariziană. Ile-de-France este în măsură să producă vinuri bune, întrucât se situează pe aceeași latitudine cu provinciile Champagne sau Orléanais, iar microclimatul intern al Parisului seamănă cu cel de pe Valea Loirei. În plus, numeroasele meandre ale Senei favorizează expunerea bună a podgoriilor, iar dealurile calcaroase ale regiunii sunt propice îndeosebi culturilor de viță de vie. Încă din secolul al XVII-lea, pe coastele muntelui Valérien se întindeau terenuri împrejmuite care alcătuiau podgoria Suresnes (Mme Coulon
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
a impus la alegerile din 2004. Dubla alternanță la guvernare, o condiționalitate formală și mai solicitantă a sistemului democratic, a fost astfel realizată. Integrarea în structurile euroatlantice (NATO, 2004 și UE, 2007) au încheiat sinuosul drum al tranziției românești prin meandrele postcomunismului de la o societate închisă de tip totalitar la o societate modelată după valorile politice occidentale. Dubla integrare occidentală a pus capăt și tranziției din sfera de influență sovietică înspre intrarea în comunitatea europeană. Trâmbițat triumfal, dar prematur, încă din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a românilor. Trebuie doar actualizat, adus la suprafață printr-o zbatere a românilor cu ei înșiși în efortul de a deveni ceea ce, esențialmente, sunt europeni. Noua schemă dominantă de interpretare a istoriei românilor este cea a europenismului. Meta-povestirea românității în meandrele istoriei este reașezată de pe linia împlinirii idealului național pe traseul intrărilor și retragerilor din "Europa". Rămâne metafora oceanică a fluxului și refluxului ca dispozitiv euristic de descifrare hermeneutică a sensului ascuns în destinul istoric românesc, însă apele naționalismului purtate de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Gerului, pe Herătău, numit și Călmățuiul Mic, pe Călmățui, traseul curgând în așa fel încât colțul de sud al fiecăruia se leagă de cel de nord al satului următor, chiar dacă acest traseu nu merge în linie dreaptă, ci înregistrează anumite meandre impuse de configurația terenului. Considerăm că hotarele, atât la capete, cât și între sate și moșii, au fost trasate și stabilite din timpuri foarte îndepărtate, cu mult înainte de înființarea statului medieval românesc al Moldovei. Legăturile dintre ele se realizau prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
depistate puține rămășițe materiale, mai ales de proveniență medievală târzie. Ele se răsfiră pe malul drept al Bârladului, la o distanță de 3-4 km sud de Siliștea, prelungindu-se pe direcția nord-sud pe o lungime de circa 5-6 km, urmând meandrele vechii albii a râului Bârlad, dovadă a stabilirii mai recente a locuitorilor pe această vatră, probabil când s-a produs despărțirea dintre stăpânirea boierească și cea răzeșească, anul 1704. Prin urmare, satul de pe vatra străveche va deveni stăpânire boierească, în timp ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
multă vechime și care înglobează câteva vetre, cum e cazul în speță. Pentru că, transpunând în unități de măsură moderne traseul Valea Herătăului până la pârâul Dimaciului, dus și întors, reprezentând cele două lungimi ale moșiei, adăugând lățimea capetelor, plus coturile și meandrele inerente unui asemenea parcurs, s-ar obține o distanță de peste 70 km și ea trebuie considerată ca o mărime rezonabilă în ceea ce privește parcurgerea de către un călăreț mergând într-o zi „din zori și până în seară” (se observă ușor aici elementul de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]