1,456 matches
-
rezultate (Smith și Danielsson, 1977; Glasberg și Aboud, 1982; Tero și Connell, 1984; Smith și Rossman, 1986; Cramer, 1987; Cramer și Gaul, 1988). De pildă, într-un studiu experimental, Smith și Rossman (1986) au provocat eșecul la o probă de memorare a cifrelor, propunând serii de cifre ce depășeau capacitatea mnezică a copiilor studiați. Recurgerea la refuz ca urmare a experimentării acestui eșec a fost mai des întâlnită la băieții de 6-8 ani și mult mai puțin frecventă la cei în
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
natural. El postulează că reflectarea este posibilă datorită receptorilor, construcției lor speciale, care sunt în legătură atât cu lumea înconjurătoare cât și cu creierul. În simțuri, spune el, se află punctul de plecare al oricărei cunoașteri. Simțurile sunt completate de memorare și reprezentare. Amintirile și reprezentările, după ce ajung să se cristalizeze, dau naștere științei, adică cunoașterii lucrurilor. Toate procesele sufletești se raportează la creier. De la acest punct de plecare, Alkmeon a realizat aprecieri fundamentale asupra legăturii strânse dintre viața organică și
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
reprezentant al începuturilor psihologiei experimentale, care prin lucrarea sa Despre Amintiri, publicată în anul 1885, a deschis era modernă a acestei ramuri a psihologiei. Materialul pe care Ebbinghaus și l-a propus spre cercetare l-au reprezentat cuvintele fără sens, memorarea acestora (a unor elemente de bază ale vorbirii cuvinte consonante și neconsonante), realizată prin alăturarea lor dirijată, astfel ca între ele să nu poată fi elaborată anterior nici un fel de asociație semnificantă. Cuantumurile cvasi-verbale astfel realizate, private de orice însemnătate
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
primare de compunere pentru vorbire, spre a fi astfel memorate de subiecții destinați experienței. Era o altă cale distinctă de abordare a proceselor psihice superioare, de surprindere și detașare experimentală a momentului din care debutează intervenția învățării în procesul de memorare. Noua perspectivă experimentală asupra realizării asociațiilor mentale a avut unele puncte tari și altele slabe. Punctul tare a constat în forța investigativă și metodologică, de a fi sesizat caracterul legic al activității respective, de îmbogățire legică a experienței individuale, ignorată
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
la citirea grupului de cuvinte, pe urmă încerca să le reproducă; dacă nu reușea atunci repeta demersul, până când reproducerea avea loc fără greșeală. Reținerea era o funcție dependentă de numărul repetărilor. În ceea ce privește metodologia de conservare a ceea ce s-a reținut (memorare), aceasta constă în a lua pe rând unele grupuri de cuvinte anterior învățate și încercarea de a le reproduce din nou. Orice nereușită se completa cu refacerea exercițiului. Numărul repetărilor necesare pentru păstrarea amintirilor a fost comparat cu cel necesar
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
imagine). Prin antrenarea verbalizării sunt solicitate diferite funcții ale atenției ceea ce imprimă o activitate intelectuală susținută în timpul lecției. În urma deselor exerciții, păstrarea devine de mai lungă durată și facilitează clasificarea și organizarea informațiilor stocate în memorie. Prin repetiție, învățarea și memorarea se ajustează la scheme bazate pe înțelegerea și organizarea lor coerentă. Învățarea devine tot mai complexă și duce la formarea de numeroase abilități cognitive, de adaptare la cerințele expunerii. Acestea sunt influențate pozitiv sau negativ și de nivelul mediului de
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
în timp și spațiu - slabă;Atenția - manifestată numai în anumite momente ale activității, în joc, cu grupul de elevi; orice factor perturbator îi distrage atenția de la activitatea pe care o desfășoară, chiar și cele mai mici zgomote; - Memorie - viteză de memorare - lentă, cunoștințe păstrate pentru o perioadă scurtă; - Imaginația - manifestată în activitățile artistice; - Gândirea - capacitate slabă de a utiliza operațiile gândirii;Limbajul - vocabular sărac, folosire a multor regionalisme; - Temperament - calm, liniștit, pasiv, indiferent la rezultatele obținute;însușiri aptitudinale - rezolvă cu erori
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
produsul activității și învățării. Multe a. sînt incluse în obiectivele programelor educative școlare. Se consideră că în gîndire sînt angajate patru categorii de a.: a. de extragere de note esențiale și definitorii din fenomene, a. de clasificare verbală, a. de memorare a formelor și a. de identificare a formelor (Dicționar de Psihologie, coordonator U. Șchiopu, 1997). Acomoda, acomodez a se deprinde cu noi condiții de viață de muncă etc. (Dicționarul Limbii Române Contemporane, V. Breban, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
cu fiecare zi ce trecea, el rămâne senin în toată mizeria pe care o trăiește, socotind-o o treaptă spre devenire, asemeni sfinților. Versurile sale au apărut în 1995 la Editura Majadahonda sub egida Fundației George Manu și sunt rodul memorării lor de către foștii lui colegi de Cazimcă: Gheorghe Calciu Dumitreasa, Iosif V. Iosif și Marcel Petrișor. în această ediție a apărut „Psihaion” în 41 de strofe de câte patru versuri, de câte 13 silabe fiecare, care este un adevărat poem
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
române era un mare admirator al poeților autentici din închisori: Gyr, Crainic, Ștefan Vlădoianu. Cu modestia care îl caracteriza a socotit filonul său poetic mult inferior celora de mai sus și de aceea nici nu a consemnat nicăieri poeziile. Doar memorări sporadice, cum este și aceea de mai sus, s-ar putea să ne dea posibilitatea de a mai medita asupra altor poezii ale sale și să tragem concluzia, ca și pentru această mostră singulară, că nu este cu nimic mai
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pentru Heidegger arta nu se ocupă cu opere de artă ca obiecte aisthesis (αἴσθησις - obiecte de artă ce sunt descoperite prin experiența estetică), deoarece orice experiență de acest fel este a forteriori esteticii. Pentru Heidegger arta este o gândire a memorării și răspunsurilor (ein andenkendes Denken)6. Arta este considerată, în esența sa, poezie deoarece numai prin poezie adevărul poate să se întâmple așa cum este. Limbajul devine singura modalitate prin care ceva poate fi spus în mod pur, iar ceea ce este
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
auto-stimulante și uneori auto-mutilante. Modul lor de a se juca este restrictiv și repetitiv. Cei cu nivel funcțional ridicat se pot concentra pe unele teme care au un caracter restrâns și în general nesemnificativ pentru celelalte persoane: orarul autobuzelor, numerologie, memorarea numelui țărilor etc. Copii cu autism manifestă o incapacitate de a se juca imaginativ cu obiectele, jucăriile, cu ceilalți copii, cu adulții. Tendința este aceea de a se concentra pe aspecte minore, banale din mediu în loc să înțeleagă sensul jocului și
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
adică publicul reunit din întreaga Grecie pentru a vedea întrecerile olimpice. Ei demonstrau că „știu totul” și că „pot totul”, că „omul este măsura tuturor lucrurilor” dacă își însușește arta retoricii. Doritorilor de polimație Hippias le preda mnemotehnica (mnhvmotecnikovj = „arta memorării mecanice”), dar și cunoștințe multiple necesare retoricii: matematică, medicină, „științele pitagoreice” (aritmetică, geometrie, astronomie, acustică), literatură ș.a. Cunoaștem „elemente de conținut” cuprinse în acest curriculum ambițios. De exemplu, Prodikos folosea tratatul lui Protagoras Orthoepia (Orqoevpeia = „Despre corectitudinea exprimării”), adăugând elemente
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
man). „Ferestrele sufletului” erau: aritmetica, geografia, istoria, gramatica și literatura. Contemporanii au considerat că teoria lui Harris era o reîntoarcere conservatoristă la scolastică. Impresia a fost accentuată de recomandările metodice ale lui Harris, care considera că tehnici precum recitările și memorările mecanice pot „deschide” și „lărgi” ferestrele sufletului. Mutând accentul pe metode și discipline, Harris abandona direcția psihologizantă anterioară. Rigorismul și magistrocentrismul scolastic au fost resuscitate. Este situația pe care o constata Dewey în 1902 în școlile secundare din Chicago. Caracterul
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de sensuri ale învățării (meaning-constructing learning goals)! În loc să urmărești regulile, preferă rezolvarea problemelor (care încorporează reguli, dar nu se limitează la ele). Schimbă regulile în funcție de context. Chiar dacă rezolvarea problemelor nu „acoperă” întreaga activitate cognitivă, ea reprezintă procesul central. În locul simplei memorări a unor sarcini, cere celor care învață să vadă și să construiască sensurile conținuturilor pe care le învață și să demonstreze că le-au înțeles profund 252; g) Definește conținutul pe mai multe căi! Folosește cazuri, povestiri și modele concomitent
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
acest sens, remarcabilul studiu publicat în 1993 în Educational Researcher (22/1993, pp. 5-16) de către R.S. Prawat: „The Value of Ideas: Problems versus Possibilities in Learning”. Prawat a demonstrat că „înțelegerea” (comprehension) poate fi antrenată instantaneu, fără aportul prealabil al memorării, atunci când cel care învață rezolvă probleme și descoperă valoarea ideilor. 253. B.G. Wilson își argumentează sfatul invocând câteva studii și teorii convergente, deși elaborate de pe poziții foarte diferite: constructivism, cognitivism, conexionism. Este citată teoria mnemonică a lui Schank conform căreia
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu câinele la plimbare; îl ține de lanț ca să nu muște oamenii”. Un al doilea aspect prin care limbajul joacă un rol mediator este format din existența de relații între elementele verbale. Aceste relații joacă un rol în condiționare, învățare, memorare și chiar rezolvarea problemelor. Jean Fr. Richard studiază rolul mediației verbale, observând că reacția condiționată se produce nu numai în prezența cuvântului ci și în mod egal în prezența altor cuvinte care stau în relații de asociere sau relații de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Această organizare nu este numai verbală pentru că ea implică o analiză a situației și depinde de factori pur cognitivi; prin urmare, din faptul disponibilității lor, schemele verbale sunt de o mare eficacitate în organizarea sarcinii în probele de învățare și memorare (66; p.562). Vârsta este un factor important în mediația verbală deoarece întro învățare în care stimulul are mai multe dimensiuni de variație se folosește în mod spontan răspunsul mediat verbal spre deosebire de vârsta mai mică unde am văzut din probele
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
subiecților în grupa rezultatelor foarte bune. Perioada cea mai propice de corectare a tulburărilor dislalice este vârsta de 3-5 ani, când copilul poate să exprime „și în alt mod” ceea ce știe să pronunțe deja, când prin imitare și repetare, prin memorare a fonemelor limbii se formează la copil priceperile și deprinderile practice de comunicare. Cu cât vârsta de corectare fonetică se mărește cu atât șansele de reușită scad, după cum reiese din graficul 27. De altfel, din observațiile desprinse din practica noastră
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
muncii industriale ș.a.m.d. E firesc ca profesorii să aibă nevoie de psihologie școlară. Pentru a aplica în mod eficient diferitele metode de învățământ ei trebuie să fie conștienți de felul în care observă elevii, de condițiile ce favorizează memorarea cunoștințelor, de cum poate fi stimulată gândirea, de ceea ce favorizează formarea unor atitudini și sentimente superioare... Acestea și multe altele sunt analizate de psihologia școlară. 2. Cele mai importante concluzii obținute în cadrul psihologiei generale, psihologiei infantile și al psihologiei diferențiale (care
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ani, obiectele la care a obținut notele cele mai bune/slabe, succese deosebite (competiții, cercuri etc.), preocupări în afara școlii, factori explicativi ai reușitei/nereușitei școlare. V. Date asupra structurii psihologice 1. Aptitudini și capacități intelectuale Ă atenție, inteligență, capacitatea de memorare, limbajul, creativitatea. 2. Trăsături de caracter Ă sârguință, organizarea eficientă a studiului, disciplina în clasă, colegialitate, modestie. 3. Trăsături de temperament Ă extravertit sau introvertit, energic, activ, emotiv, sentimental, rece, sensibilitate afectivă redusă. VI. Caracterizare sintetică 1. Nivelul pregătirii școlare
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
învățarea scrisului, a desenului tehnic, a mânuirii unor aparate sau unelte, învățarea practicării unor sporturi), acte în care esențial este răspunsul prin mișcările adecvate la anumiți stimuli; b. învățarea verbală, cuprinzând însușirea de cunoștințe și formarea de capacități, priceperi intelectuale (memorarea unor formule, legi și date, dobândirea posibilității de interpretare a unor texte, de soluționare a unor probleme ș.a.). Între aceste două tipuri de învățare există o strânsă legătură: instructajul verbal e foarte important în dobândirea unei priceperi motorii complexe (Radu
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
dobândirea posibilității de interpretare a unor texte, de soluționare a unor probleme ș.a.). Între aceste două tipuri de învățare există o strânsă legătură: instructajul verbal e foarte important în dobândirea unei priceperi motorii complexe (Radu, I., pp. 49-51), după cum în memorare ne ajutăm de scris, de scheme. De altfel, vom vedea că între procesele cognitive și mișcare, acțiunea reală, există o indisolubilă legătură. Fiind un proces de mare complexitate, oamenii de știință s-au gândit să studieze învățarea mai întâi în
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
se pot distinge două etape: în prima se urmărește rezolvarea unei probleme Ă acum rolul principal îl are gândirea, organizând percepția, memoria și imaginația Ă iar în a doua se realizează fixarea, consolidarea soluției, și pe primul loc se situează memorarea inteligentă. Tot timpul însă e necesară energia, perseverența, dependente de motivație și voință. În concluzie, studiul procesului de învățare presupune o analiză detaliată a multiplelor fenomene psihice implicate în structura sa de mare complexitate. ÎNTREB|RI:tc "ÎNTREB|RI\:" 1
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
asociativ. Așa cum am arătat când am discutat teoriile lui Pavlov și Thorndike, asociaționismul a avut o influență nefastă asupra concepțiilor pedagogice, supraevaluând rolul repetării mecanice, subestimând problemele dezvoltării gândirii și influența memoriei semantice. 4. Din punctul de vedere al duratei memorării există trei forme de memorie: a. Memoria de foarte scurtă durată constituie de fapt o inerție a excitației senzoriale care persistă până la 0,25-0,50 dintr-o secundă și face posibilă contopirea imaginilor în filmele proiectate pe ecran. b. Memoria
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]