5,977 matches
-
aibă dreptul de a intra în țară, să nu ocupe dregătorii și să nu se amestece în nici un chip în treburile țării. Cu același prilej al congresului de la București, boierii i-au înfățișat lui Obreskov o deosebită propunere, care amplifica memoriul de la Focșani din august 1772 către Orlov, o extensiune vizibil superioară în concepție, în plan realist, îmbrățișând și idei vânturate de cabinetele marilor puteri pentru a le cointeresa într-o mai mare măsură ca, de pildă, relația Polonia - Principate. Suntem
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
într-o bună măsură cu interesele generale ale țării dornică să reducă canalele de stoarcere (prin diminuarea sau chiar eliminarea celor străine) și să recapete autonomia întreagă dacă nu independența. În 1774, înainte de reînceperea ostilităților, boierii au adresat Rusiei un memoriu prin care cereau reconstituirea Daciei sub tutela Rusiei. În iunie, aflând de iminenta încheiere a păcii, Mihai Cantacuzino a decis să plece în Rusia cu familia. Împreună cu Chesarie, episcopul Rîmnicului, a trecut prin Iași, înștiințându-l pe Rumianțev că va
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să-l influențeze pe [generalul conte F. P.] Pahlen în reorganizarea Principatelor, în sensul unirii lor, „căci eu țin mereu la ideea, atât de fertilă în mari consecințe, a reunirii celor două Principate”. În același an, Dașcov a elaborat un memoriu privitor la chestiunea orientală și, prevăzând căderea Turciei, a propus formarea unor state balcanice independente, soluție pe care țarul a acceptat-o vremelnic. Unirea Principatelor Române figurează și într-un proiect de raport al lui Al. Sturdza către [K. R.
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să aducă sub ascultarea ei pe toți emigrații polonezi de aici. Aceasta a și fost principala misiune a emisarilor lui Adam Czartoryski, trimiși în Principatele, începând cu 1846: Mihail Budzynski, P. Butkiewicz etc. În mai 1847, Budzynski elaborase și un memoriu privitor la români, avansând idei interesante și realizabile: scoaterea Principatelor Române de sub suzeranitatea Porții și a protectoratului țarist, plasarea lor sub protecția celor cinci mari puteri, unirea Moldovei cu Țara Românească sub un singur prinț ereditar, o constituție etc. În
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
avute cu fostul „înrolator” la Galați, George Skarlati (Charles), și cu urmașul acestuia, Loga (Radziszewski), i-au risipit repede orice speranță lui Butkiewicz, care va primi ordinul de a pleca la București odată cu izbucnirea revoluției în Țara Românească. Într-un memoriu din iunie 1848 adresat Porții, misiunii franceze la Constantinopol și agentului lui Czartoryski în capitala Imperiului Otoman, Ion Ghica înfățișa „vederile politice ale oamenilor revoluției valahe”, între care figurează și ideea amânării declanșării revoluției române, în scopul izbucnirii ei concomitente
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
presiunile țariste, de a dobândi arme și împrumuturi bănești (drept gaj erau oferite averile mănăstirilor închinate). Golescu a fost primit de Adam Czartoryski, a intrat în legătură cu Bastide, Cintrat ș.a. prin intermediul lui Potocki Adam Czartoryski i-a cerut lui Golescu un memoriu în chestiunea averilor mănăstirilor închinate cu gândul că, înmânat capitaliștilor englezi, ar putea da unele rezultate. Șeful partidei aristocratice polone opina ca românii să pună pe primul plan apărarea față de țarism; accentul activității să fie mutat în țară, „pe lucrul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
generală. Un exemplu în această privință îl constituie urmărirea de către emigrația polonă a chestiunii agrare în Principatele Române după revoluția din 1848. Semnificativă în acest sens este aspra critică a lui Gradowicz, tradusă în franceză la 18-30 ianuarie 1850, la adresa memoriului lui Arsachi în problema agrară, memoriu destinat, la 27 septembrie 1849, Rusiei și Porții. Este încă o dovadă a extinderii raporturilor româno-polone, a adâncirii lor, a tendințelor manifeste către o cunoaștere reciprocă mai bună, mai temeinică. Mai presus însă de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
îl constituie urmărirea de către emigrația polonă a chestiunii agrare în Principatele Române după revoluția din 1848. Semnificativă în acest sens este aspra critică a lui Gradowicz, tradusă în franceză la 18-30 ianuarie 1850, la adresa memoriului lui Arsachi în problema agrară, memoriu destinat, la 27 septembrie 1849, Rusiei și Porții. Este încă o dovadă a extinderii raporturilor româno-polone, a adâncirii lor, a tendințelor manifeste către o cunoaștere reciprocă mai bună, mai temeinică. Mai presus însă de toate, românii se inspirau și din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
luată în discuție) care a confirmat cauza română ca problemă internațională. Conferința de la Viena avea însă să eșueze în punctul al treilea al condițiilor, de pace: neutralizarea Mării Negre. În ședința din 16/28 noiembrie 1854, Bourqueney a dat citire unui memoriu preparat de Westmoreland și Buol care revendica: revizuirea tratatului din 13 iulie 1841, în scopul atașării mai complete a existenței Imperiului Otoman de echilibrul european; încetarea preponderenței ruse în Marea Neagră. Gorceakov admite primul punct și-l respinge pe al doilea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
un nouveau paradigme. Le baroque à la lueur des théories lupasquiennes, teză de doctorat, departamenul de studii franceze și italiene, Universitatea din Arizona, 1982. * Jean-Pierre Chevalier, Le principe d'antagonisme de Stéphane Lupasco et ses implications psychologiques, littéraires et phénoménologiques, memoriu, sub conducerea lui Edgar Morin, Paris, EHESS, 1983. * Paul Ghils, Langage et contradiction. Les structures du contradictoire dans la linguistique de Roman Jakobson, memoriu coordonat de F. Lowenthal, Facultatea de științe psiho-pedagogice, Universitatea de Stat, Mons, 1988. * Costin Cazaban, Temps
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Jean-Pierre Chevalier, Le principe d'antagonisme de Stéphane Lupasco et ses implications psychologiques, littéraires et phénoménologiques, memoriu, sub conducerea lui Edgar Morin, Paris, EHESS, 1983. * Paul Ghils, Langage et contradiction. Les structures du contradictoire dans la linguistique de Roman Jakobson, memoriu coordonat de F. Lowenthal, Facultatea de științe psiho-pedagogice, Universitatea de Stat, Mons, 1988. * Costin Cazaban, Temps musical. Espace musical comme fonctions logiques, teză de doctorat, sub conducerea lui Costin Miereanu, UFR de arte plastice și științe ale artei, Universitatea Paris
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de solicitarea de înscriere pe ordinea de zi a celei de-a XV-a sesiuni a Adunării generale a ONU a punctului intitulat "Acțiuni pe plan regional în vederea îmbunătățirii relațiilor de bună-vecinătate dintre state europene aparținând unor sisteme social-politice diferite" (Memoriu explicativ din 19 august 1960); b) cererea similară privind înscrierea pe ordinea de zi a aceleași sesiuni a Adunării generale a punctului referitor la "Măsuri pentru promovarea în rândurile tineretului a idealurilor de pace, respect reciproc și înțelegere între popoare
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
explicativ din 19 august 1960); b) cererea similară privind înscrierea pe ordinea de zi a aceleași sesiuni a Adunării generale a punctului referitor la "Măsuri pentru promovarea în rândurile tineretului a idealurilor de pace, respect reciproc și înțelegere între popoare" (Memoriu explicativ din 19 august 1960)7; c) sprijinirea eforturilor țărilor latino-americane vizând transformarea imensului lor continet într-o zonă lipsită de arme nucleare și exprimarea, în context, a primului vot politic independent al României în cadrul Organizației Națiunilor Unite, constând într-
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
proiect de revendicări, compune poezii agitatorice, care au un viu răsunet. După înfrângerea mișcării, se refugiază, ca mulți alții, în Bucovina (unde un comitet al revoluționarilor moldoveni îl desemnează secretar), apoi în Ardeal. La Brașov, așterne pe hârtie un vehement memoriu, Protestație în numele Moldovei, a Omenirei și a lui Dumnezeu, și colaborează la alcătuirea unui program politic și democratic, intitulat Prințipiile noastre pentru reformarea patriei, care propovăduia „libertatea, egalitatea, frățietatea”, precum și unirea celor două principate. Ajuns la Paris, nu are odihnă
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
273-352, în Cronici brâncovenești, îngr. și postfață Dan Horia Mazilu, București, 1988, 238-307, 351-377, 401-404. Repere bibliografice: I. G. Sbiera, Mișcări culturale și literare la românii din stânga Dunării în răstimpul de la 1504-1714, Cernăuți, 1897, 206-207; N. Iorga, Cronicele muntene, Întâiul memoriu. Cronicele din secolul al XVII-lea, București, 1899, 59-75; N. Iorga, Despre cronici și cronicari, îngr. Damaschin Mioc, București, 1988, 51-63, 122-123, 138-139; Călinescu, Ist. lit. (1941), 35-36; Scarlat Struțeanu, Doi umaniști ardeleni la Curtea lui C. Brâncoveanu, R, 1941
ANONIMUL BRANCOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285377_a_286706]
-
permanență și la o monedă fixă, la o soluție monetară infinit acoperitoare a valorii ca evaluare și păstrare a sa. Victor Slăvescu amintește că "importanța fixității monedei a fost recunoscută în urmă cu 4 secole de către Copernic, în celebrul său memoriu către regele Poloniei". 568 "Demonetizat" în sensul că a fost retras din calitatea de monedă și de etalon al sistemelor monetare naționale. 569 Din această cauză aurul este mai mult decât o "reminiscență culturală", așa cum îl numește Milton Friedman. 570
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
a țării îmbinând astfel armonios funcția sa de bază, de achiziționare și de conservare, cu munca de cercetare și de popularizare a unor însemnate valori ale patrimoniului spiritual românesc și universal. Repere bibliografice: Ioan Bianu, Localul Bibliotecii Academiei, București, 1910; Memoriu privitor la clădirea Bibliotecii Academiei Române, București, 1911; George Baiculescu, Biblioteca Academiei la nouă decenii de activitate. 1867-1957, „Călăuza bibliotecarului”, 1957, 12, 1958, 1, 2; Ioan Lupu, Primii donatori ai Bibliotecii Academiei Române, SCD, 1965, 3; Șerban Cioculescu, Biblioteca Academiei la o
BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285727_a_287056]
-
UN FAPT VREDNIC DE ÎNSEMNAT... "] 2257 Un fapt vrednic de însemnat comunică Roulin în privirea boilor din America 373 r de Sud și se relevă de către Geoffroy St. Hilaire într-un raport depus înaintea Academiei de științe și făcut asupra memoriului lui Roulin. În Europa se urmează mulsul vacilor în tot timpul îngreunării * lor. Secrețiunea de lapte a devenit în economia animală a rasei o funcțiune constantă; dar ea a devenit constantă prin obiceiul, repetat generații de-a lungul, de-a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
al Franței. Unele dintre acțiunile în plan internațional, în cadrul Ligii Națiunilor, pornesc de la acest eveniment, de la acest atentat care a avut o foarte mare rezonanță în plan european. Guvernul francez a adresat Consiliului Ligii Natiunilor, la 9 decembrie 1934, un memoriu în care erau incluse principiile generale susceptibile pentru a servi ca bază de conturare a unui acord internațional în vederea reprimării unor crime ce au ca scop terorismul politic. La o propunere a Marii Britanii, Consiliul Ligii Națiunilor a adoptat o rezoluție
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
ține seamă, chiar daca dezaprobăm, ca și în cazul d-lui Kallimah-Catargiu, publicarea prematură de documente în cestiuni esterioare pendente. Lucrarea aceasta se începe prin reproducerea a două memorii pe cari le-a scris fiind ministru plenipotențiar la Paris. Cel dentîi memoriu, lucrat pre larg și cuprinzând istoricul cestiunii dunărene precum și starea ei legală, e adresat ministrului de esterne al României; cel de al doilea e adresat ambasadorului acreditat la Paris al unei mari puteri. Aceste două acte formează cuprinsul fasciculei întîia
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
subțietățile de stil și logică ale notelor Boerescu; e apă curată și limpede ca din izvorul de munte. Nicăieri nu se vede dorința de-a îndupleca prin motive aparente, pretutindene puterea de-a convinge e luată din chiar natura cestiunii. Memoriul cu care scrierea se-ncepe e atât de clar și de deplin încît nu lasă nici o îndoială asupra cestiunii în genere, nici asupra amănuntelor ei. Pretențiunea monarhiei vecine de-a avea o poziție preponderantă pe Dunărea de Jos datează încă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
obiect abia tratat în mod estraordinar și cât se poate mai pe deasupra. În afacerea acestui proiect privitor la școalele secundare I. P. S. S. Miron Roman, arhiepiscop și mitropolit al românilor răsăriteni din Ardeal și Țara Ungurească, a adresat Camerei ungare un memoriu din care "Pesther-Lloyd" estrage următoarele: Caracterul principal al proiectului de lege relativ la școalele secundare consistă -- în aparență - în egala îndreptățire a tuturor confesiunilor; dar acest caracter nu esclude contrazicerea aparentă că proiectul culminează în tendența de-a maghiariza pe cetățenii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a societății ș( viziunea republicii universale, (n ordine politică ș( socială" (Popovici, 1935: 38-39). Inițiatorul (nsă nu a dezarmat total, av(nd inițiativa unui nou proiect ce nu s-a materializat. (n 1841 Diamant (nainta Consiliului administrativ al Moldovei un memoriu (n care se sprijinea un proiect de instaurare (n Principatele rom(ne a unei organizari sociale de tip societar. Titlul acestuia era: M(moire sur un moyen de faire cesser la vie vagabonde et immorale des boh(miens de l
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
care provin de la Epicur, Seneca și Sextus Empiricus. Omul nostru nu citește pentru a alcătui o glosă suplimentară ori pentru a ne oferi o lectură în care sunt criticate ipotezele lansate de autorii precedenți. El nu scrie o teză, un memoriu, o carte așa cum au scris acei autori pedanți care introduc dezordinea într-o operă, deplasează blocurile, mută piesele de mobilier, rearanjează încăperea și cred a pune bazele instalării într-o casă nouă... Materia cărții sale nu e biblioteca, regăsită în
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
noastre în genul memorialistic. E o carte vindicativă, dar mai ales justițiară; e plină de pasiune, dar mai ales de patos, de un patos grav, apelând la posteritate. Ea e, desigur, o fracțiune de autobiografie, dar e dincolo de asta un memoriu asupra unei fracțiuni de istorie contemporană. Termenul de „memorii” nu e, cum obișnuit se crede, pluralul lui „memorie” = facultatea de a-și aminti, ci al lui „memoriu” = raport, expunere, dare de seamă asupra unor situații sau evenimente mai mult sau
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]