1,662 matches
-
lanțurile de piloni sar abruptul cu bucle urcătoare, parapete de trei ori statura vagonului, umezeala se duce pe fețe noi de betoane, șanț, dublu terasament, km 55+600 vegetația în tendința ce scapă mineralului, lume în profiluri de moment, stația Meri tot versant în amestec, foioase-conifere, impiegatul de mișcare, om și arborescență mistuie clădirea stației dintre ei, cîștigători cît obiectele staționează în prezent, biserica adîncitură cu tot cu vîrful clopotniței, pîrîu, umbrele caselor, tunel la anii cărbunelui din Valea Jiului, dublați în altul, scăzămînt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cu tunele și fragmentele scăpărate în zi, timpul îngrozitor de greu de atunci, cînd era sesizat, acum spațiu repede, inhaerent montes, către neamuri legate de stînci: prima uimire să fie ce fel de stînci sînteți! a doua, ce fel de țară! Merii de Gorj între două tunele, muntele izvoare simetric locuite, viaductul denivelat în arc intră direct în gaură de munte, Jiul cu șoseaua 66 Atlantic Pacificul Statelor Unite, sănătate, la revedere! pînă acum ne-am ascultat la scriere, lac din satul exclusiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
se pierde în timp, cîmpie depresionară, km 13+1 șoseaua și calea ferată își îngînă cotiturile, îngemănează spațiu din sisteme concurente, halta Horodnic respiră aerul tare, tulbură netezimile în jur, numai cartoful în rînduri drepte din însămînțare, marș pe sate, merii unul după altul pe șosea, umbrele se umplu cu mere, DN 2H 24 km pînă la Putna, în decența lucrurilor, văile se încovoie în confirmări, șoseaua încălecată în același sindrom de tip Rădăuți al intimității, să împungi în culcușul depresionar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Ștefan cel Mare sfînt? a făcut copii la fetele ălea! și-l mai faci sfînt! ceata de țigani, albastrul spălăcit al ochilor șefului de tură, paleta cu care promiți plecarea în punctul de vopsea verde, hai-hui prin curțile oamenilor, porumbi, meri tineri, copiii salută cu mîna, puiul de nuc păzit în scînduri, linia păstrează stîlpii de telegraf, burți de fire pe hățișuri și pădurice, gara Gura Putnei întîi cu cinci puștani snop, cățelul de sub roți a dat un metru mai în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
rîmele, ne-am amuzat să le tăiem din bariere, patru-cinci în cîțiva kilometri, 10-12 trenuri de călători pe zi, pe lîngă mărfare, locomotive accidentale, lărgime, cîmpul mai aspru în murmurul leagănului de țară, turle simultan pe cinci-șase biserici de sat, merii înrobiți de rod, soi bătut, roșu, DN 2H Rădăuți 4 km, cvartal de vile din cîmpul verde, despică orașul în două cu șuvoaiele de intimități, revărsare de explicații nu mai puțin directe, tipurile fizionomice ieșite pe ceața inimii, Dornești mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pîrghie, Tecuci 15 km, Borcea vărzărie, n-a mai fost așa de cald de 1.300 de ani! înțelepciunea nu e de noi și ne aține calea, civilizație autodistructivă Drăgănești, de la Galați tot un sat, tăiat Bîrladul, podul CFR alături, meri de livadă garduri fructifere, clipim rîndurile pe zare, Tecuci în prima barieră de blocuri, țîșnește biserica de siluetă Maramureș, Școala "Iorgu Iordan"/nr. 11, călugărul trecînd pe oraș lași la vedere servieta neagră. Ora 8,53, în microbuzul Galați Piatra-Neamț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
priveliștea își desprinde cel mai greu privitorul, personalul Izvorul Oltului Brașov prea ușor pentru cîte lasă în urmă sfărîmate, curbe de nivel noua ridicare în complicații intime, cerul timpului rupînd în spațiu omul începuse să vorbească singur nimic! tunel doi meri bătrîni în gura cealaltă, brazi cîte unul ca oamenii, valea este totul, șosea în adînc 50 m pe urma simetrică, Izvoru Mureșului de altă mișcare cu stațiunea printre trunchiuri, le ocolesc catargele într-al doilea șoim, pădure din parc ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și ruginiu, "Carpați Retro" retromobil de Constanța, Chevrolet 1950, Prislop sanctuarul montano-pastoral, Drăganu calul alb în umbra rară, gutui, stejarul monument, între km 291 km 289 Dunărea fluvială "Cotele apelor Dunării",12,40 civilizația șoselei, stejari "Pădure proprietate a statului", meri la Zamfirești, molizi/molifți, îngustă ca o șosea, Lintești pîrîul Cotmeana, "Țuică de prună altoită" Morărești, tabla bisericii la perdeaua munții! Dedulești "Sat Boss", anul 1945 casa de cărămidă, casa cu șiță pînză albastră munții, viaductul CFR Topolog nepus în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
confluența a două pârâiașe, s au descoperit resturi de locuire din perioada „La Tene II”, dar și din secolele IV-XIII d.H. Ghenuță Coman mai nota că la circa 2,5 km. de sat, la obârșia pârâului Ibănești, în locul numit „La meri” (Valea Merilor) s-a descoperit o așezare umană corespunzătoare sec. VIII-IX. În satul Mânzați, în fața bisericii vechi (ce în anul 1980 era ruinată) s-au descoperit resturi ceramice din perioadele „Noua” și „La Tene III”. În anul 2002 populația comunei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
două pârâiașe, s au descoperit resturi de locuire din perioada „La Tene II”, dar și din secolele IV-XIII d.H. Ghenuță Coman mai nota că la circa 2,5 km. de sat, la obârșia pârâului Ibănești, în locul numit „La meri” (Valea Merilor) s-a descoperit o așezare umană corespunzătoare sec. VIII-IX. În satul Mânzați, în fața bisericii vechi (ce în anul 1980 era ruinată) s-au descoperit resturi ceramice din perioadele „Noua” și „La Tene III”. În anul 2002 populația comunei era de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
trupe din unitățile sovietice, fără știrea și consimțământul nostru (subl.ns.) au început să construiască magazii, tăindu-ne și pomii fructiferi din grădină”. Simțindu-se ca la ei acasă prin pustietățile asiatice, îmbuibații pe banii statului român, „...au tăiat trei meri tineri și intenționau să mai taie doi și unul mare”. La final, conducătorii liceului cerea poliției rezolvarea cazului. Rezoluția șefului acestei instituții fără prea multă putere pe atunci, a scris următoarea rezoluție pe document: „7/9 1945, Biuroul Armistițiului”. Păi
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sunt desființate. Factorul dinamic și elementul de sudură socială al Bisericii Ortodoxe este porunca iubirii aproapelui. În această privință Biserica este categorică „Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți” (Matei, 22, 38). Iubirea aproapelui stă la temelia tuturor merilor acțiuni sociale ale Bisericii. Mântuitorul Hristos nu ne dă o definiție a iubirii față de aproapele, dar din aplicările în care-și tâlcuiește porunca se înțelege sensul ei, redat de către Sfântul Apostol Pavel în imnul iubirii la I Corinteni. Iubirea înseamnă
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
le, erau și-n pușcărie momente foarte grele prin regimul de teroare care era acolo... Puteau să-ți facă viața foarte grea... De exemplu, când eram la Gherla, la Zarcă. Erau celule de doi metri de late și de patru meri de lungi, și într-o celulă din aia eram 10 persoane. Și ne-au scos toate paturile din celule... Ne-au rămas numai saltelele, care erau vai de capul lor, că erau numai paie, numai pleavă, după atâția care s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
copii fiind ne jucam unii cu ceilalți și ceva mai știu ungurește, și i-am spus că noi aici am fost închise. Cum? Nici n-am știut că a fost închisoare politică. Au fost foarte secretoși, n-au divulgat. Doamna Meri Constantinescu, soția lui Constantinescu care scoate „Puncte cardinale” la Sibiu, a tratat cu edilii orașului și a obținut locul pentru cruce. Mi-a povestit că s-a’ purtat bine cu ea. Privind în urmă acum aveți regrete? Nu. Nu. Noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
că dacă semnează, intră, dacă nu semneză, nu intră... ceea ce s-a și întâmplat. Și pe unde a mers dup-aia... tot pe urmele ei au fost. Dac-o mărs la un serviciu... de ce-o primit-o? Dac-o mer’ la alt serviciu... să n-o primească. Abia a făcut un curs de calculatoare de un an la Politehnică... și nu știu cum a scăpat de n-a dibuit-o. Dar tot pe urma ei au fost și nu a lăsat să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
martie...ziarele vuiau: „Căderea guvernului liberal... noul guvern comunist..!” „La 6 martie 1946, țara a pășit pe drumul înfăptuirilor democratice, oamenii fabricilor și ogoarelor privesc mereu înainte!” Astfel, s-a instalat regimul de dictatură. A venit luna aprilie... cu zarzări, meri și cireși înfloriți. La o lună de noua guvernare comunistă, manifestațiile și mitigurile muncitorești se țineau lanț. Coloane de oameni cu steaguri roșii, cu secera și ciocanul inscripționate pe ele, fâlfâind în bătaia vântului, umpleau Piața Unirii. Uralele, aplauzele și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de lumină, de trezire la viață a cerului, a păsărilor și plantelor... și-ți spui cu uimire și mirare... „ Iată miracolul vieții!” Dimineața sfârșitului de martie năștea o zi bună. A venit și luna lui Prier.. cu zarzări, cireși și meri înfloriți. Te uiți la floarea de zarzăr, și-ți spui cu mirare: „Atât de albă... atât de gingașă... atât de gingașă..!” .. După o iarnă lungă.. de hibernare, partizanii din munți erau gata de luptă. În joia Paștelui se aflau la
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
-o și la Valencia. — În 1988 ați apărut și la Madrid, într-o gală omagiu pentru Montserrat. — O, dar cine nu a fost acolo: Ileana Cotrubaș, Fedora Barbieri, Pippo di Stefano, care i-a cântat "Non t’amo più", Freddie Mer cury, Sarita Montiel... Guguianu era mort după ea. — și Ion Dichiseanu! — Păi, cu Dichiseanu s-a și... dichisit! Guguianu doar visa la ea cu ochii deschiși... — Mie mi se pare că Spania încearcă să păstreze și azi acest nivel al
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
cercetare spre cunoașterea suprafamiliei Chalcidoidea, prin Constantin Filipescu cercetarea Braconidelor, prin Carol Naghy cunoașterea Mutilidelor. O altă direcție de cercetare a fost orientată către cunoașterea complexelor de insecte dăunătoare și dușmani lor naturali. Elena Pătrășcanu a cercetat dăunătorii livezilor de meri și dușmanii lor naturali, Mircea Varvara a urmărit dăunătorii livezilor de pruni și dușmanii lor naturali, iar Gheorghe Mustață insectele dăunătoare culturilor de legume și complexul de parazitoizi care le limitează populațiile. Astfel s-a conturat așa cum am mai afirmat
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
data =”27 decembrie 1982”> Mult stimate domnule Călin, Prin „Moș Crăciun”, acum „Gerilă”, vă transmit, domniei voastre și celor dragi, călduroase urări de sănătate, fericire și roade bogate în muncă cu ocazia Noului An 1983. „Să trăiți, Să înfloriți Ca merii, Ca perii... La anul și la mulți ani!” Nicolae Gr. Stețcu </citation> (32) <citation author=”N. Gr. Stețcu” loc="Roman" data =”19 mai 1983”> Mult stimate domnule C. Călin, Domniei voastre și celor dragi, călduroase urări de sănătate și viață
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Mă bucur că, în sfîrșit, corespondența E.I.Vaian −Mușoiu va apărea în paginile revistei Ateneu. Totuși, vreau să văd cu ochii mei, cum spune românul, acest lucru. Eu nu prea mă simt bine cu sănătatea. „Să trăiți, Să înfloriți Ca merii, Ca perii... La anul și la mulți ani!” Nicolae Gr. Stețcu Pentru articol nu vreau nici un drept de autor. </citation> (34) <citation author=”N. Gr. Stețcu” loc="Roman" data =”4 martie 1984”> Mult stimate domnule Călin, Vă mulțumesc din tot
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
al ministrului ungar al Afacerilor Străine, care i-a dăruit patru sticle cu vin de Tokay, și de ministrul Marii Britanii la Budapesta. Marți, 15 noiembrie. Trecând prin Viena, Munchen, Lille, St. Omer, Boulogne, trenul regal a ajuns la Boulogne sur Mer, după 43 de ore de la plecarea din Mogoșoaia (ora 1155). Aici au fost întâmpinați de personalul Legațiilor române de la Londra și de la Paris. Carol și Mihai, împreună cu suita, s-au îmbarcat pe distrugătorul britanic „Sikh”. Vasul a părăsit portul Boulogne
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
43 de ore de la plecarea din Mogoșoaia (ora 1155). Aici au fost întâmpinați de personalul Legațiilor române de la Londra și de la Paris. Carol și Mihai, împreună cu suita, s-au îmbarcat pe distrugătorul britanic „Sikh”. Vasul a părăsit portul Boulogne sur Mer, iar în apele internaționale a fost escortat de nave militare și de aviația britanică până în portul Dover, unde Carol și Mihai au fost întâmpinați de Ducele de Kent și de ministrul Rom*âniei la Londra, Grigorcea. Carol a trecut în
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
jumătate e urbană. Suprafața pădurilor e de 10 milioane hectare. Partea cea mai productivă e aceea a văii Vilamette, la vest de Munții Cascadelor. Aci precipitațiile sunt mai bogate și pe lângă cereale se cultivă prășitoare, mulți pomi fructiferi, În speciali meri și legume. Multe ferme frumoase, cu vite și păsări, dau regiunii un aspect deosebit. La această puțină populație, Oregon are 2.400 școli primare, cu 150.000 de elevi, 290 de școli secundare cu 44.000 elevi, mai multe colegii
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
circumferință bulumaci de salcâm, iar deasupra i s-a confecționat un capac de lemn. De la gardul de nuiele în sus, începea minunata livadă a bunicilor. O întreagă costișă ținea pe spinarea ei o multitudine de pomi fructiferi: cireși, vișini, nuci, meri, peri, gutui, dar mai ales nenumărați pruni. Era o frumusețe! Dar era o frumusețe stearpă, fără rod. Lipsa îndelungată a precipitațiilor atmosferice a dus la modificarea vizibilă și dramatică a peisajului; vegetația se uscase, iar în pământ se formaseră crăpături
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]