1,742 matches
-
din economiile lui, cu o sumă de bani. Copiii împart în chip echitabil darurile și, bucuroși că scapă din încurcătură, se grăbesc să-și conducă tatăl până la poarta casei. Scena confruntării dintre cele două mentalități este admirabilă. Copiii sunt egoiști, meschini, fără a fi cu necesitate ticăloși. Tatăl nu aduce ingraților copii nici o imputare. El a pregătit totul, gospodărește, inclusiv încercarea din urmă: moartea. Râsul dă, aici, în plâns, comedia se transformă într-o veritabilă tragedie: tragedia destinului individual înțeles în
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
lui Camil Petrescu s-a simțit în scriitura romanului Frica de duminică (1982), unde C. radiografiază existența anodină a unor intelectuali din perioada „obsedantului deceniu”, care, spre a uita de propriul vid sufletesc, își consumă viața propunându-și doar scopuri meschine, pentru simplul motiv că sunt mai ușor de atins. Ca editor, s-a remarcat prin îngrijirea sau prefațarea operelor lui Ion Barbu, Al. Macedonski, Elena Farago, Al. Rosetti, G. Călinescu, Eugen Barbu ș.a. Dar, mai ales, împreună cu Șerban Cioculescu și
CALIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286036_a_287365]
-
a face parte din cercul pedagogic, deoarece se uita foarte distant și rece la toate persoanele de față, în afară de elevii din mijloc, față de care arăta un interes viu. De fiecare dată când își trecea privirea peste fața lor, un zâmbet meschin îi scrijelea chipul ciupit de epidemie și tăbăcit de lipsa alimentelor. Avea o față severă și fixă, fără emoții, dar ochii îi erau vii și își schimbau permanent expresia, lucru care era accentuat de uniforma neagra cu însemne galbene. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
face decât să le agraveze. Face câțiva pași și se oprește. Înalță din umeri. — Aș da impresia că pe unii îi ucid din lăcomie pentru ave rile lor, pe alții de teamă față de curajul lor, pe cei mai mulți dintr-un sentiment meschin de gelozie față de un merit oarecare. Își împreunează mâinile la spate și începe să măsoare încă perea în lung și-n lat. — Dintre cei care greșesc, fie cu voie, fie fără, datorită tinereții, lipsei de experiență, neștiinței sau indiferent cărei
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de cățea mi-ai fost! Un sughiț violent îi zgâlțâie pieptul. S-a lăsat manipulat de acest nemernic care i-a răpit tot ce avea mai scump. Dă drumul unui nou suspin. Știe însă că n a acționat din interese meschine, ci în folosul Romei. Apucă un colț al togii și își suflă cu putere nasul. Le-a fost dat să trăiască vremuri extrem de tulburi. Câți indivizi ambițioși nu s-au folosit de numele Senatului și al poporului roman pentru a
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și de conducătorii marilor colegii preoțești. Frumusețea locului îl tulbură. A admirat în Grecia destule frize dorice în cel mai pur stil clasic. Și temple maiestuoase în Egipt. În comparație cu cele din Răsărit, altarele înălțate zeilor la Roma par mai degrabă meschine. Dar mâinile care au trudit aici, indiferent de unde s-au inspirat, au făcut marmura să înflorească. Se lipește cu spatele de perete și își lasă degetele să alunece la voia întâmplării pe frunze și ciorchini de viță-de-vie. Pipăie extaziat buchetele
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de luntre și de cherestea un pescăruș se înălță cu țipăt ascuțit săgetând suprafața apei. Misionarul se văzu purtând mitra și veșmintele roșii de episcop, dar încercă să socotească acest vis al său nu ca pe un rod al unei meschine ambiții lumești, ci ca pe o datorie a sa de a răspândi învățăturile Domnului în întreaga Japonie. „O, Doamne,” se rugă el trăgând în piept briza sărată și închizând ochii, „dacă aceasta înseamnă să-Ți fiu de folos...” Coliba pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
depărtat, n-au mai putut să le cumpere bunăvoința. Nu vor ca noi să le răpim dreptul de a propovădui credința creștină în această țară.” Misionarul nu le putea ierta iezuiților nici în ruptul capului faptul că nutreau o pizmă meschină față de el și îl împroșcau cu bârfe și cleveteli doar pentru că aparținea unui alt ordin, cu toate că erau cu toții oameni ai aceleiași biserici și credeau în același Dumnezeu. Modul în care se comportau iezuiții față de el și față de Ordinul Sfântul Pavel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
ne închinăm la același Dumnezeu, credem tot în Domnul Iisus și încercăm cu toții să facem din Japonia o țară a Domnului, totuși ne învrăjbim și ne războim între noi. De ce oare e omul o ființă atât de urâtă și de meschină? În loc să devenim mai curați în sânul ordinelor noastre bisericești, se întâmplă câteodată să devenim chiar mai ticăloși decât mirenii. Ne-am înstrăinat cu totul de smerenia și răbdarea sfinților și de blândețea lor nemărginită. Noaptea trecută o ploaie zdravănă s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
să mă clatin în credința mea. Am pornit în toată această călătorie din dorința arzătoare de a face din Japonia un ținut al Domnului. Însă, nu cumva această dorință a fost pentru mine un prilej nimerit să-mi îndreptățească pofta meschină de cucerire ascunsă în suflet? Oare în adâncul inimii mele să nu fi fost nici un pic de ambiție că voi deveni cândva episcop al Japoniei ca să mișc după bunul meu plac Biserica din această țară? Iar acum nu cumva Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
perdea de aburi.. Se uită oare, sau doarme cu ochii deschiși? într-adevăr, respirația îi este regulată și sforăitoare, trupul îi e țeapăn și privirea oarbă. Sau mă vede prin somn, incluzându-mă fără voia mea printre personajele viselor lui meschine de mărire? Uite, parcă și gura îi e strâmbată de un rictus sarcastic de gardian de profesie, care-și păzește prețioasa-i pradă până și în somn. Nu, e insuportabil! Nu mă vede, căci are o privire ciudată, rece și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
Dar, oricum, nu asta e o poveste de dragoste. Am văzut odată o coniță uitîndu-se la mare prin face-à-main. Apa nemărginită în veșnică legănare, cu imensele ei bogății de culoare, cântece și parfumuri, dezgolindu-și întreaga ființă fără nici o pudoare meschină, arătîndu-și toată tulburătoarea ei nuditate, și, în față, minuscul și artificial, tremurând capricios deasupra unui nas ștrengar, două sticluțe pe un bețișor de abanos, la capăt cu un funduleț de mătase. Am râs nebunește la imaginea grotescă. Mă rezimasem de
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
de puterile mândriei ei ca să tacă, și astfel, la sfârșit, mândria se transformă într-un sentiment exact contrar, în umilință. La Ioana sentimentele contrare se urmează foarte obișnuit. Persoană făcută numai din contraste, totdeauna bine colorate. La un loc egoism meschin și apoi generozitatea cea mai neprevăzătoare. Mîn-dria i se poate numi pe rând dragoste excesivă sau despotism și mă face să am gânduri dornice de eliberare, dar sunt incapabil de a pleca. Uneori îl luăm pe Ahmed pe plajă, căci
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
Căci omul a căzut în umbră De când și mintea i-i în noapte. Ei caută ca Diogene În suflete parfum și cinste, Dar florile aborigene S-au ofilit pe false piste. Ici-colo bunul simț tronează În sfera duhurilor rele, Căci meschinul - scârnavă bază - În toți și toate are-o lele. Caut ades și eu sub tâmple Nu la-ntâmplare, ci anume Bătrânul eu ca să se umple Cu ce-i mai sfânt dat pentru lume. 9 iulie 2004 PE HAT ÎNGUST SUB
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
afla în descompunere, și nu înțelegea să păstreze nimic din ea; nici agreabilele iluzii, nici comoditățile teoretice, nici atitudinea ironică față de viață, nici pesimismul elegant, nici sterilitatea morala. "M-am trudit pe cât am putut să smulg din viața națională preocupările meschine, lucrurile mărunte fără valoare reală, și să-i dau orizonturi largi, demnitate, elevație, noblețe. Am luptat să înlocuiesc tristețea decadenței și spiritul luptelor intestine, cu iubirea de pământ și de oameni, cu bucuria vieții sănătoase, cu vigoarea portugheză, cu măreția
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
perdea de aburi.. Se uită oare, sau doarme cu ochii deschiși? într-adevăr, respirația îi este regulată și sforăitoare, trupul îi e țeapăn și privirea oarbă. Sau mă vede prin somn, incluzându-mă fără voia mea printre personajele viselor lui meschine de mărire? Uite, parcă și gura îi e strâmbată de un rictus sarcastic de gardian de profesie, care-și păzește prețioasa-i pradă până și în somn. Nu, e insuportabil! Nu mă vede, căci are o privire ciudată, rece și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock-uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o "cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din "centru" - cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii cu jambiere (...), înarmați cu alpenstock-uri (subl. autorului), strânse energic în pumni la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus." (p. 49, s. n.). Voluptățile sale sunt de ordin intelectual, fără să fie însă grave, ca în vacanță: lecturi din ziar, cataloage de cărți, un dicționar, Viețile și
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
întins din nou brațul și a scuturat țigara în scrumieră. — Și ce a spus azi-dimineață? a întrebat-o doamna Silsburn, avidă. Doamna de onoare a mai reflectat o clipă: — Mă rog, de fapt n-a spus mare lucru. Adică nimic meschin sau cu adevărat jignitor, sau ceva de genul ăsta. De fapt, n-a spus decât că, după părerea ei, acest Seymour e un homosexual latent și că e organic speriat de căsătorie. N-a spus-o cu răutate, înțelegeți. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
oferi beneficiul îndoielii - îi oferim scurtătura când nu avem încredere în el că știe despre oameni și despre moravuri tot atât cât știm noi, și beneficiul îndoielii când preferăm să nu credem că ar dispune de același gen de date meschine și sofisticate pe care le deținem noi. De exemplu, când aștept la pedichiurist și dau, în revista Peekaboo, peste fotografia unei înfloritoare personalități publice americane -o vedetă de cinema, un politician, un proaspăt numit președinte de colegiu -și omul e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
greșeli pe viitor. Trebuie să te protejez de eșecuri pe care le pot prevedea. E datoria mea de tată. — Dar dacă l-aș iubi cu adevărat pe doctorul Lal? Și În plus, eu l-am văzut prima. — Rivalitatea - un motiv meschin. Shula, trebuie să avem grijă unul de altul. Așa cum tu te Îngrijești de mine pe partea cu H.G. Wells, eu mă gândesc la fericirea ta. Margotte este o persoană mult mai puțin sensibilă decât tine. Dacă un bărbat ca doctorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
din care toată lumea înțelegea că nu eram de acord cu vestimentația ei. Odată, când îi atârna tivul la spate, am făcut un întreg circ dându-i, de față cu toți colegii, un ac de siguranță. Dar nimic din gesturile astea meschine nu mi-a adus vreo mângâiere. Sheba nu răspundea provocărilor mele. De cele mai multe ori, de fapt, nici nu părea să-și dea seama că era provocată. A roșit atunci când i-am dat acul de siguranță. Dar apoi a zâmbit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
turul claselor cu o tichie de bufon.) Totuși, chiar și printre membrii cancelariei cărora le plac astfel de lucruri, Pabblem nu e un director popular. Dincolo de aparența de jovialitate, s-a dovedit a fi un om foarte pedant - un despot meschin, obsedat de punctualitatea profesorilor și de întâlnirile obligatorii ale membrilor catedrelor și de o mulțime de hârțoage birocratice mâncătoare de timp pentru indiferent de acțiune. Cel puțin o dată pe semestru, Pabblem obligă tot personalul să asiste la niște conferințe ținute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
mai știu că n-o să mai am toată viața un prieten ca tine. Noi semănăm atât de mult că parcă am fi suflete pereche. Ne căutăm prezența unul altuia, fiindcă atunci când suntem împreună, devenim noi înșine dincolo de gânduri și interese meschine, suntem Creața și Gonzales, ca un singur nume de firmă... și uneori mă simt pocită când nu mă reflect în ochii tăi. Numai când sunt cu tine știu să mă port, sunt fericită și fiecare clipă o savurez ca pe
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
plăcea să-i ascult văicărelile, trăncăneala neîncetată de dincolo de draperie. Și dacă asta ar fi fost o mîngîiere pentru ea, aș fi jucat și acum rolul neplăcut pe care-l jucam În mod obișnuit, enervînd-o cînd o Întrerupeam cu socoteli meschine și dîndu-mi bine seama că nu-i făcea plăcere, dar... O femeie pe care nu o puteam păstra În minte... al cărei chip dispărea odată cu faldurile draperiei: Oare pentru că nu avea pic de personalitate? Și totuși, puteam să descriu amănunțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]