1,109 matches
-
o felonelie. Ori tocmai perioada afirmării istorice a ivriților, după secolul ll î.e.n. este perioada cînd literatura lor apocaliptică a dat iama în puțina lor socoteală și le-a strecheat mintea în fel de fel de nebunii privind regatul lor mesianic și al întregii lumi pe care trebuiau să-l conducă ți să o călărească numai ei prin foc și sabie. Asta era un fel de darabană a tîmpitului la urechile romanilor, care tot spoliau și decojeau de avere pe toți
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de a descoperi sau impune legi ale dezvoltării istoriei, care îi decid traiectoria viitoare. în modernitatea tîrzie, ideologiile care dau mersului istoriei un sens previzibil, unic, sigur stîrnesc o împotrivire larg, dacă nu unanim împărtășită. După un anumit (auto)portret mesianic, intelectualul cu rol public ar fi luat, în modernitatea clasică, locul sacerdotului pentru a construi sensuri ale istoriei. Tot el le va deconstrui critic în modernitatea tîrzie, teoretizînd totodată, mîhnit, dezorientarea ei. Dar fie că i se dă rolul principal
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
cultul irațional al puterii. I se părea, în 1934, că românii nu aveau voința implacabilă de a avea un destin. De aici inexistența unui "orgoliul de marcă istorică" și a unei viziuni pe care nu se sfiește să o numească mesianică. Ca într-un preludiu al Schimbării la față a României, pe care o va publica în ianuarie 1937, Cioran deplînge acum un popor care "nu vrea să devină o mare națiune, care nu iubește forța și elanurile de viață, ci
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de dreapta, cît și a celor de stînga. Amintirea expansiunii și ascensiunii nazismului nu se ștersese încă, dar, cu toate acestea, prin marxismul "științific" încep să pătrundă, tiptil dar masiv, fantomele: misiunea salvatoare pentru umanitate a clasei muncitoare, un detașament mesianic, apoi recunoașterea în partidul comunist chiar dacă acesta înregistrase eșecuri a unui purtător de cuvînt autentic și a adevăratei conștiințe de clasă a muncitorimii. Intelectualul intra în acest fel într-un veritabil și întrucîtva sinucigaș triunghi al Bermudelor: popor/ proletariat/partid
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
foarte tenace, era întreținută și speranța unui dincolo. Un sfârșit al unei situații atroce era totuși, uneori, imaginat într-un fel sau altul. De unde concluzia: Trebuie rezistat în vederea acelui moment (Gabriel Liiceanu). Sfârșit întrevăzut, de fapt, mai mult în spirit mesianic, milenarist, decât rațional și motivat de fapte, este adevărat, dar a cărui speranță (oricât de obscură, latentă, ocultă) n-a fost părăsită niciodată. Din acest punct de vedere, se poate deci vorbi, în mod obiectiv, de o stare de spirit
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
predominant externe. Ordinele au venit, totdeauna la noi, în trecut, de la împărăție, de la turci, de la ruși, de la Viena, apoi de la marile puteri occidentale, de la Paris etc. Am așteptat totdeauna un ajutor, o soluție, o idee, din afară, adesea în spirit mesianic. Horia, când a plecat la Viena, la împărat, era de perfectă bună credință. Generalul Rădescu, refugiat la Ambasada engleză, în 1945, la fel. Cum am fost tratați de occidentali se știe. Unii spun cu cinism, alții spun doar între onformism
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
spre această admirabilă societate a trecut și mai trece încă printr-un foarte lung lanț de Gulaguri, Katynuri, poliții secrete, teroriste etc., etc., concluzia nu poate fi decât una singură: ne aflăm în cazul cel mai bun în fața unui mit mesianic, milenarist și nimic mai mult. Știm bine, de la Sorel cetire, de la alții, că miturile conduc lumea. Doar că acest mit estetic este funest între toate. îl putem deci lăsa și chiar uita la garderobă. Matei Călinescu atrage, în sfârșit, atenția
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ele n-au avut niciodată un mare ecou. Evident, a existat și o politologie de dreapta de mare succes. Dar nici ea nu avea un caracter propriu-zis sistematic. Și nici nu putea avea, de fapt. Stilul său era fragmentarist-rapsodic, inspirat, mesianic, polemic-publicistic, nu o dată de manifest. Doar că politologia înseamnă altceva. Cum precizează și Vladimir Tismăneanu, cel mai remarcabil politolog român actual (despre care vom vorbi pe larg mai jos): Nu mă consider istoric, ci politolog. Prin urmare interesul meu se
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în etician intransigent. în felul acesta apare, în politologia românească, o orientare efectiv nouă. Originalitatea Eticii lui Adam se relevă, din plin cel puțin în contextul reflexiei politologice actuale în capitolul final, foarte biblic intitulat Armagheddon. El aduce un mesaj mesianic, militant, surprinzător în felul său, în generația lui Dan Pavel (și nu numai). Autorul pledează în esență, cu energie, pentru liberul arbitru și, în baza acestui principiu inatacabil, pentru respingerea religiei răului considerată dominantă în epoca noastră. Concluzia, nu lipsită
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a celor două Românii. Cea de a doua versiune, tot de esență conservatoare, este aparent paradoxal antijunimistă. Un articol de Mircea Eliade, Cele două Românii, respinge spiritul critic, sentimentele de inferioritate trezite de critica maioresciană. Autorul le opune în stilul mesianic, exaltat, aproape bombastic, al tinerei generații de extremă dreaptă voința de creație. Proiect admirabil în sine, nimic de spus. Dar rămas fără urmări în afara celor personale. Deci, în locul României iremediabil sterile, junimiste, plat maioresciene, o Românie viitoare, strălucită, formidabil de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Cât privește speranța, ea este îngăduită în noile condiții în care începe să se dezvolte cultura română. Numai că și aici mă deosebesc de I.P.C. Noțiunea sa despre cultură este cum să spun? mult prea de dreapta, prea mistică, prea mesianică. El vorbește, în final, de un mesia care va veni să ne salveze, să ne îndrume, să ne transmită mesaje de mântuire etc., etc. Această ideologie, care a bântuit și la noi între cele două războaie și pe care Constantin
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
la infinit și să învingă mereu în cultura noastră. Ca și oriunde în lume... 11. Pentru o nouă cultură română Textul care urmează poate fi considerat, în același timp, ca un manifest și o temă de reflecție. Nu este nici mesianic, nici imperativ, dar nici un simplu exercițiu eseistic, fără direcție precisă și finalitate practică. Sunt concluziile sperăm, accesibil formulate ale unei activități și experiențe intelectuale de o oarecare durată, cu particularitățile, orientările și convingerile sale specifice, de o anumită fermitate. Ea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de bază: toate condițiile noii culturi române invocate anterior de la primatul culturii citadine și medii, la elogiul tendințelor constructive, al continuității și enciclopedismului urmăresc același ideal fundamental: reducerea, pe cât posibil cât mai rapidă și semnificativă, a decalajului cultural existent. Nimic mesianic, festivist sau oficial, totuși, într-o astfel de atitudine de recuperare. Dar nici disperare, blazare ori pasivitate sceptică resemnată. Noua cultură va fi activă, energetică, militantă sau... nu va fi (aproape) deloc. Toate speculațiile, pretins filozofico-etnografic-folcloriste, despre pasivitate, fatalismul oriental
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
revoltă, prin resemnare, prin recunoașterea umilă și pasivă a faptului împlinit, ci exclusiv prin ceea ce francezii exprimă prin formula passer outre. Cu alte cuvinte, să încetăm să mai fim obsedați, la infinit, de psihoza major/minor, dar nici să așteptăm, mesianic, o soluție miraculoasă, de la nu știu ce forme istorice în devenire, nebuloase și imprevizibile, care ne-ar salva de la catastrofă. Aceasta pare să fi fost totuși soluția Constantin Noica, dintr-un text din 1943: ...Tensiunea interioară a culturii române devine: să te
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cred că știu ei care e cea mai bună soluție, ce trebuie schimbat și cum. Fiecare se simte dator să schimbe ceva, să reformeze după mintea sa. Iar revoluțiile, mari sau mici, conduse de entuziasm sau de inspirațiile unor lideri mesianici, au costuri enorme, antrenează contrarevoluții, Întotdeauna violente. Dimpotrivă, clinicianul social Îi ajută pe oameni să Înțeleagă, să evite rupturile și conflictele, să negocieze. De la sondajele de opinii (nemanipulate!) la dinamica grupului există o multitudine de metode de Învățare Împreună a
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
a adăugat o altă scindare, apărută odată cu Iluminismul și cu varianta evreiască a acestuia, Haskala: contrar evreimii care făcea presiuni din ghetou, reprezentată de către Moses Mendelssohn și discipolii săi, s-a menținut o „evlavie” fundamentalistă, restrânsă pe cât posibil la «ghetoul mesianic», evlavie simbolizată astăzi de Mea Sherim din Ierusalim (fondată în 1873). Toate conflictele interevreiești vor lua naștere între ortodoxia evreiască, poloneză și modernizarea prin asimilare. În spiritul iluminist, revoluția franceză a asigurat emanciparea evreilor în două etape: cea a sefarzilor
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
botezuri forțate, și orientată împotriva conversos, sau neocreștinilor; evreii asimilați, chiar și cei botezați nu ar fi fost decât o deghizare a evreului etern, în tentativa lacomă a acestuia de a deveni „stăpân al lumii”. Evreii ortodocși, rămași în „ghetourile mesianice”, erau, din această perspectivă, incorigibili și îndărătnici: ei nu se puteau face agreabili nici măcar în mediul înconjurător. În anul emancipării așchenazilor în Franța (1791), Rusia țaristă va găsi soluția, moderată pentru ea, la recenta problemă a evreilor, care apăruse în
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
unei mari părți a poporului rus. Modul lui de acțiune, fermitatea, limbajul pe care-l folosește, disciplina pe care o impune de sus până jos etc. satisfac una din componentele principale ale psihologiei de masă a rușilor, complexul "tătucului", așteptarea mesianică, în fond, a unui salvator, așa cum au fost unii țari care au intrat în legendă: un fel de "unde ești tu Țepeș doamne". Refacerea economică a Rusiei și rolul ei crescând în exterior, revenirea la statutul de mare putere nu
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
la o nouă ediție, cred că ai putea să o publici aici”1. Höfler nu era deloc străin de intenția trasării unor linii de continuitate între reconstituirea tipologiei confreriilor războinice arhaic-germanice și instituțiile recente ale noului Reich, învestit cu funcție mesianică, nici de formațiunile militare conduse de Heinrich Himmler 2 și de alimentarea ideologiei acestora din urmă cu prestigiul nobleței originii ariene. Poate că nici de genealogia acelor grupări germane cvasireligioase, în care, încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, cu
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
mai ales Tratatul și Mitul eternei reîntoarceri, în Austria, fapt care nu numai că se va concretiza, dar îi va aduce ulterior lui Eliade titlul de doctor honoris causa al universității vieneze. Vezi și Jurnal II, 30 mai 1973. Tonul mesianic din debutul acestei scrisori, în care Höfler contrapune decăderii Europei de după război forța salvifică a lucrurilor cercetate de Eliade, „cele mai ascunse și pline de presimțiri ale unor timpuri mai bune”, admirând la Eliade puterea de a exprima „cu luciditate
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
du Centre Roumain de Recherches I (1952), februarie, pp. 26-31. 4. Fapt deloc întâmplător, chiar dacă demonstrațiile lui Ringbom treceau drept „fantastice” în ochii unui specialist ca Jacques Duchesne-Guillemin sau chiar Wikander. Corbin însuși a susținut, uneori la cota unui discurs mesianic, cu alte mijloace și altă miză decât Ringbom, omogenitatea dintre secolul al XII-lea al Evului Mediu occidental și al Iranului deja islamizat, mai precis între filosofia gioachimită a istoriei ca manifestare succesivă a Sfintei Treimi și filosofia șiită: „Domnia
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
unde Adam a ieșit din țărână. L-am invidiat, în acea clipă, pe băftosul de Kirk Douglas. Se zice că șmecherul și-a cumpărat, plătindu-l cu aur, un loc de veci chiar în fața zidului lui Saladin, în cimitirul speranței mesianice. Asta ca să fie sigur că va ieși printre primii din groapă în ziua supremă. Și să înceapă și o nouă carieră cinematografică, nu? Ei haide, haide, fără resentimente. Și cu Hollywoodul în frunte! Doar trei pași mari separă lumea nouă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
până în secolul al XVIII-lea. Davidul său ar fi putut fi Gracchus Babeuf. Acestui islam fără Dumnezeu, inventat de doctrinari pentru a-l seduce pe occidentalul îmbrăcat în salopetă, i-au lipsit, în mod straniu, lăstarii. Actualul deținător al brevetului mesianic, Verdele, are paisprezece veacuri de amintiri care să-l împingă din spate, de la bătălia lui Al-Bakr și de la primii califi. Pentru un tir cu bătaie lungă ai nevoie de un recul important. Dacă strămoșii noștri și-ar fi făcut un
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de a le necocoti și sfida are o tradiție mai veche, din timpul țarului Petru cel Mare, al cărui testament politic viza dominația Rusiei în Europa, cucerirea Constantinopolului, a Mării Negre și a Mării Mediterane, cucerirea Indiei, și insista asupra rolului "mesianic", de a salva și ocroti pe creștinii din Imperiul Otoman. De aici provocarea unor războaie contra Turciei. Sovietele au avut același obiectiv, înlocuind însă sintagma "salvarea și ocrotirea creștinilor" prin "salvarea și ocrotirea muncitorilor de exploatarea capitalistă". Autoarea rezervă numeroase
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ordin în procesul de transformare a Rusiei într-o mare putere, În acest context, o importantă componentă a reușitei obiectivelor de politică externă era haina în care se prezentau planurile expansioniste rusești. În perioada aceea a fost promovată teoria rolului mesianic asumat de Imperiul rus, de „salvare” și „ocrotire” a creștinilor din Imperiul Otoman, legitimându-se astfel cotropirea teritoriilor din Asia Mică și Peninsula Balcanică, întemeierea noului „Țarigrad” la Constantinopol, controlul asupra navigației pe Marea Neagră și Strâmtori. „Împărăteasa Caterina a II
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]