2,473 matches
-
la 10 minute în Studiul 1 și la 15 minute 5. 2 Proprietăți farmacocinetice Introducere generală Fentanilul este foarte lipofil și poate fi absorbit foarte repede prin mucoasa cavității bucale și mai încet pe calea gastro- intestinală convențională . Este supus metabolizării presistemice la primul pasaj hepatic și la nivel intestinal , iar metaboliții nu contribuie la efectele terapeutice ale fentanilului . Effentora utilizează un mod de eliberare care folosește o reacție de efervescență care mărește viteza și proporția fentanilului absorbit prin mucoasa cavității
Ro_281 () [Corola-website/Science/291040_a_292369]
-
corneea și este transformat de hidrolazele țesutului ocular în amfenac , o substanță antiinflamatorie nesteroidiană . Amfenac inhibă acțiunea sintazei de prostaglandină H ( ciclooxigenază ) , o enzimă necesară în producerea prostaglandinei . Farmacologie secundară În studiile la iepure , s- a demonstrat că nepafenac inhibă metabolizarea la nivelul barierei hematoretiniene , concomitent cu suprimarea sintezei PGE2 . Ex vivo , s- a demonstrat că o singură doză de nepafenac aplicată local la nivel ocular inhibă sinteza prostaglandinei în iris/ corpul ciliar ( 85 % - 95 % ) și în retină/ coroidă ( 55 % ) timp
Ro_690 () [Corola-website/Science/291449_a_292778]
-
fost de 98, 4 % , 95, 4 % , respectiv de 99, 1 % . Studiile la șobolan au evidențiat cum componentele substanței active , marcate radioactiv , se distribuie pe o suprafață mare în corp după administrarea orală de doze unice și multiple de nepafenac 14C . Metabolizare Nepafenac prezintă o bioactivare relativ rapidă în amfenac prin intermediul hidrolazelor intraoculare . Ulterior , printr- un proces de metabolizare masivă , amfenac se transformă în mai mulți metaboliți polari care implică hidroxilarea inelului aromatic , conducând la formarea conjugatelor glucuronice . Analizele radiocromatografice efectuate înainte
Ro_690 () [Corola-website/Science/291449_a_292778]
-
substanței active , marcate radioactiv , se distribuie pe o suprafață mare în corp după administrarea orală de doze unice și multiple de nepafenac 14C . Metabolizare Nepafenac prezintă o bioactivare relativ rapidă în amfenac prin intermediul hidrolazelor intraoculare . Ulterior , printr- un proces de metabolizare masivă , amfenac se transformă în mai mulți metaboliți polari care implică hidroxilarea inelului aromatic , conducând la formarea conjugatelor glucuronice . Analizele radiocromatografice efectuate înainte și după hidroliza β- glucuronidazei au evidențiat că toți metaboliții se aflau sub formă de conjugate glucuronice
Ro_690 () [Corola-website/Science/291449_a_292778]
-
medicamente : In vitro , nici nepafenac , nici amfenac nu inhibă activitatea metabolică a izoenzimelor principale ale citocromului uman P450 ( CYP1A2 , 2C9 , 2C19 , 2D6 , 2E1 și 3A4 ) la concentrații de până la 300 ng/ ml . Prin urmare , sunt puțin probabile interacțiunile care implică metabolizarea mediată de citocromul P450 a medicamentelor administrate concomitent . 6 Excreție/ Eliminare După administrarea orală a nepafenac 14C la voluntari sănătoși , s- a stabilit că excreția urinară este calea principală de eliminare a substanțelor excretate marcate radioactiv , reprezentând aproximativ 85 % , în timp ce
Ro_690 () [Corola-website/Science/291449_a_292778]
-
din cazurile de reacții adverse la medicament raportate în perioada de după punerea pe piață a acestuia ( inclusiv următoarele evenimente 8 adverse : xerostomie , disfagie și vedere neclară ) . Cu toate acestea , nu au fost efectuate studii de farmacocinetică sau de absorbție , distribuție , metabolizare și excreție ( ADME ) . 5. 3 Date preclinice de siguranță Studiile de farmacologie cu doză unică efectuate la maimuțe Cynomolgus nu au evidențiat niciun alt efect decât paralizia anticipată a mușchilor injectați , dependentă de doză , împreună cu o oarecare difuzie a toxinei
Ro_687 () [Corola-website/Science/291446_a_292775]
-
limitată . De aceea , decizia de reluare a tratamentului cu Nexavar după o intervenție chirurgicală majoră se va baza pe aprecierea clinică a procesului de cicatrizare . Pacienții vârstnici : Interacțiuni medicamentoase : Se recomandă precauție în coadministrarea Nexavar cu tipurile de compuși cu metabolizare/ eliminare mediate predominant de UGT1A1 ( ca irinotecanul ) sau UGT1A9 ( vezi pct . 4. 5 ) . Se recomandă prudență atunci când se administrează sorafenib concomitent cu docetaxel ( vezi pct . 4. 5 ) 4. 5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune Inductorii enzimelor
Ro_692 () [Corola-website/Science/291451_a_292780]
-
un interval de 7 zile , cu un raport dintre media concentrațiilor maxime și a celor minime mai mic decât 2 . Timpul de înjumătățire la eliminare al sorafenibului este de aproximativ 25 - 48 de ore . Sorafenibul este metabolizat predominant pe cale hepatică , metabolizarea oxidativă este mediată de CYP3A4 , iar glucuronidarea este mediată de UGT1A9 . La concentrațiile de echilibru , sorafenibul reprezintă aproximativ 70 - 85 % dintre analiții circulanți în plasmă . Au fost identificați opt metaboliți ai sorafenibului , dintre care cinci detectați în plasmă . Principalul metabolit
Ro_692 () [Corola-website/Science/291451_a_292780]
-
de echilibru , ASC și Cmax ale bupropionului și ale metabolitului său activ , hidroxibupropion , au scăzut cu aproximativ 50 % atunci când a fost administrat concomitent cu lopinavir/ ritonavir capsule 400/ 100 mg de două ori pe zi . Acest rezultat se datorează inducției metabolizării bupropionului . De aceea , dacă administrarea concomitentă a lopinavir/ ritonavirului cu bupropion este absolut necesară , aceasta trebuie făcută sub o monitorizare clinică atentă în ceea ce privește eficacitatea bupropionului , fără creșterea dozei recomandate , în ciuda efectului inductor observat . Trazodonă : într- un studiu de farmacocinetică la
Ro_540 () [Corola-website/Science/291299_a_292628]
-
determina creșterea concentrațiilor plasmatice ale acestora . 9 concentrații plasmatice semnificativ crescute în cazul administrării concomitente cu Kaletra . Deoarece concentrațiile plasmatice crescute de inhibitori de HMG- CoA reductază pot provoca miopatie , inclusiv rabdomioliză , asocierea acestor medicamente cu Kaletra nu este recomandată . Metabolizarea atorvastatinei este mai puțin dependentă de CYP3A4 . Când atorvastatina s- a administrat concomitent cu Kaletra , s- a observat o creștere în medie de 4, 7 ori și de 5, 9 ori a Cmax , respectiv a ASC ale atorvastatinei . Când se
Ro_540 () [Corola-website/Science/291299_a_292628]
-
cu Kaletra , s- a observat o creștere în medie de 4, 7 ori și de 5, 9 ori a Cmax , respectiv a ASC ale atorvastatinei . Când se utilizează concomitent cu Kaletra , trebuie administrată cea mai mică doză posibilă de atorvastatină . Metabolizarea rosuvastatinei nu este dependentă de CYP3A . Totuși , atunci când s- a administrat concomitent cu Kaletra , s- a observat o creștere în medie de 5 ori și de 2 ori a Cmax , , respectiv a ASC ale rosuvastatinei . Administrarea concomitentă a Kaletra cu
Ro_540 () [Corola-website/Science/291299_a_292628]
-
ori a Cmax , , respectiv a ASC ale rosuvastatinei . Administrarea concomitentă a Kaletra cu rosuvastatină trebuie să se facă cu precauție . Rezultatele unui studiu privind interacțiunile dintre Kaletra și pravastatină nu au indicat o interacțiune semnificativă din punct de vedere clinic . Metabolizarea pravastatinei și a fluvastatinei nu depinde de CYP3A4 și nu sunt de așteptat interacțiuni cu Kaletra . Dacă este indicat tratamentul cu un inhibitor de HMG- CoA reductază , se recomandă pravastatina sau fluvastatina . Inhibitori de fosfodiesterază : inhibitorii de fosodiesterază care sunt
Ro_540 () [Corola-website/Science/291299_a_292628]
-
farmacocinetice ale lopinavirului administrat concomitent cu ritonavir au fost evaluate la voluntari adulți sănătoși și la pacienți infectați cu HIV ; nu s- au observat diferențe semnificative între cele două grupuri . Lopinavirul este în principal metabolizat complet de către CYP3A . Ritonavirul inhibă metabolizarea lopinavirului , crescând astfel concentrația plasmatică a acestuia . Pe parcursul studiilor la pacienții infectați cu HIV , administrarea Kaletra 400/ 100 mg de două ori zilnic a realizat o valoare medie a concentrațiilor plasmatice la starea de echilibru de lopinavir de 15 - 20
Ro_540 () [Corola-website/Science/291299_a_292628]
-
pentru AGA . La starea de echilibru , legarea lopinavirului de proteine rămâne constantă în intervalul concentrațiilor realizate de 400/ 100 mg Kaletra de două ori pe zi și este similară atât pentru subiecții sănătoși cât și pentru cei infectați cu HIV . Metabolizare : experimente in vitro cu microzomi hepatici umani arată că lopinavirul este metabolizat în principal prin oxidare . Lopinavirul este metabolizat în proporție mare de sistemul citocromului P450 din ficat , aproape exclusiv de izoenzima CYP3A . Ritonavirul este un inhibitor potent al CYP3A
Ro_540 () [Corola-website/Science/291299_a_292628]
-
in vitro cu microzomi hepatici umani arată că lopinavirul este metabolizat în principal prin oxidare . Lopinavirul este metabolizat în proporție mare de sistemul citocromului P450 din ficat , aproape exclusiv de izoenzima CYP3A . Ritonavirul este un inhibitor potent al CYP3A inhibând metabolizarea lopinavirului și crescând astfel concentrația plasmatică a acestuia . Un studiu cu lopinavir 14C efectuat la om a arătat că 89 % din radioactivitatea plasmatică după administrarea unei doze unice de 400/ 100 mg Kaletra s- a datorat substanței active netransformate . La
Ro_540 () [Corola-website/Science/291299_a_292628]
-
metaboliți ai lopinavirului produși prin oxidare . Perechile epimerice 4- oxo și 4- hidroxi sunt metaboliții majori cu activitate antivirală , dar reprezintă numai cantități foarte mici din radioactivitatea plasmatică totală . Ritonavirul a dovedit că induce enzime metabolice , determinând inducția propriei sale metabolizări și probabil a metabolizării lopinavirului . În timpul administrării repetate concentrațiile dinaintea dozei următoare de lopinavir scad treptat , realizând concentrații stabile după aproximativ 10 zile - 2 săptămâni . Eliminare : după o doză de 400/ 100 mg 14C lopinavir / ritonavir , aproximativ 10, 4 ± 2
Ro_540 () [Corola-website/Science/291299_a_292628]
-
prin oxidare . Perechile epimerice 4- oxo și 4- hidroxi sunt metaboliții majori cu activitate antivirală , dar reprezintă numai cantități foarte mici din radioactivitatea plasmatică totală . Ritonavirul a dovedit că induce enzime metabolice , determinând inducția propriei sale metabolizări și probabil a metabolizării lopinavirului . În timpul administrării repetate concentrațiile dinaintea dozei următoare de lopinavir scad treptat , realizând concentrații stabile după aproximativ 10 zile - 2 săptămâni . Eliminare : după o doză de 400/ 100 mg 14C lopinavir / ritonavir , aproximativ 10, 4 ± 2, 3 % și 82, 6
Ro_540 () [Corola-website/Science/291299_a_292628]
-
ale medicamentelor administrate concomitent pot determina amplificarea sau prelungirea efectul lor terapeutic și apariția evenimentelor adverse ( vezi pct . 4. 3 și pct . 4. 5 ) . Simvastatina și lovastatina , inhibitori ai HMG- CoA reductazei , sunt dependenți în mare măsură de CYP3A pentru metabolizare , astfel utilizarea Kaletra concomitent cu simvastatină sau lovastatină nu este recomandată din cauza riscului crescut de miopatie , incluzând rabdomioliză . De asemenea , sunt necesare precauții și trebuie luată în considerare reducerea dozei , dacă se utilizează Kaletra concomitent cu rosuvastatina sau cu atorvastatina
Ro_540 () [Corola-website/Science/291299_a_292628]
-
hepatice și gastrointestinale . De aceea , administrarea concomitentă trebuie evitată , în afară de cazul în care s- a hotărât că este absolut necesară ( vezi pct . 4. 5 ) . Pacienții care utilizează soluția orală , în special cei cu insuficiență renală sau cu capacitate scăzută de metabolizare a propilenglicolului ( de exemplu cei de origine asiatică ) , trebuie monitorizați în vederea observării reacțiilor adverse ce pot avea legătură cu toxicitatea propilenglicolului ( de exemplu convulsii , stupoare , tahicardie , hiperosmolaritate , acidoză lactică , toxicitate renală , hemoliză ) ( vezi pct . 4. 3 ) . Kaletra nu vindecă infecția
Ro_540 () [Corola-website/Science/291299_a_292628]
-
creșterea sau prelungirea efectelor terapeutice și a frecvenței reacțiilor adverse ale acestora . Kaletra nu inhibă CYP2D6 , CYP2C9 , CYP2C19 , CYP2E1 , CYP2B6 sau CYP1A2 la concentrații relevante clinic ( vezi pct . 4. 3 ) . S- a evidențiat că , in vivo , Kaletra își induce propria metabolizare și crește biotransformarea unor medicamente metabolizate de către enzimele citocromului P450 și prin glucuronidare . Medicamentele contraindicate în special datorită importanței potențiale a interacțiunilor și din cauza riscului reacțiilor adverse grave , sunt enumerate la pct . 4. 3 . Inhibitorii nucleozidici ai revers transcriptazei ( INRT
Ro_540 () [Corola-website/Science/291299_a_292628]
-
de echilibru , ASC și Cmax ale bupropionului și ale metabolitului său activ , hidroxibupropion , au scăzut cu aproximativ 50 % atunci când a fost administrat concomitent cu lopinavir/ ritonavir capsule 400/ 100 mg de două ori pe zi . Acest rezultat se datorează inducției metabolizării bupropionului . De aceea , dacă administrarea concomitentă a lopinavir/ ritonavirului cu bupropion este absolut necesară , aceasta trebuie făcută sub o monitorizare clinică atentă în ceea ce privește eficacitatea bupropionului , fără creșterea dozei recomandate , în ciuda efectului inductor observat . Trazodonă : într- un studiu de farmacocinetică la
Ro_540 () [Corola-website/Science/291299_a_292628]
-
primeau deja Kaletra la inițierea tratamentului cu digoxin . Blocanți dihidropiridinici ai canalelor de calciu : ( de exemplu felodipină , nifedipină , nicardipină ) : Kaletra poate determina creșterea concentrațiilor plasmatice ale acestora . Medicamente hipolipemiante : este de așteptat ca inhibitorii de HMG- CoA reductază a căror metabolizare depinde în mare măsura de CYP3A4 , cum sunt lovastatina și simvastatina , să prezinte concentrații plasmatice semnificativ crescute în cazul administrării concomitente cu Kaletra . Deoarece concentrațiile plasmatice crescute de inhibitori de HMG- CoA reductază pot provoca miopatie , inclusiv rabdomioliză , asocierea acestor
Ro_540 () [Corola-website/Science/291299_a_292628]
-
cum sunt lovastatina și simvastatina , să prezinte concentrații plasmatice semnificativ crescute în cazul administrării concomitente cu Kaletra . Deoarece concentrațiile plasmatice crescute de inhibitori de HMG- CoA reductază pot provoca miopatie , inclusiv rabdomioliză , asocierea acestor medicamente cu Kaletra nu este recomandată . Metabolizarea atorvastatinei este mai puțin dependentă de CYP3A4 . Când atorvastatina s- a administrat concomitent cu Kaletra , s- a observat o creștere în medie de 4, 7 ori și de 5, 9 ori a Cmax , respectiv a ASC ale atorvastatinei . Când se
Ro_540 () [Corola-website/Science/291299_a_292628]
-
cu Kaletra , s- a observat o creștere în medie de 4, 7 ori și de 5, 9 ori a Cmax , respectiv a ASC ale atorvastatinei . Când se utilizeză concomitent cu Kaletra , trebuie administrată cea mai mică doză posibilă de atorvastatină . Metabolizarea rosuvastatinei nu este dependentă de CYP3A . Totuși , atunci când s- a administrat concomitent cu Kaletra , s- a observat o creștere în medie de 5 ori și de 2 ori a Cmax , , respectiv a ASC ale rosuvastatinei . Administrarea concomitentă a Kaletra cu
Ro_540 () [Corola-website/Science/291299_a_292628]
-
ori a Cmax , , respectiv a ASC ale rosuvastatinei . Administrarea concomitentă a Kaletra cu rosuvastatina trebuie să se facă cu precauție . Rezultatele unui studiu privind interacțiunile dintre Kaletra și pravastatină nu au indicat o interacțiune semnificativă din punct de vedere clinic . Metabolizarea pravastatinei și a fluvastatinei nu depinde de CYP3A4 și nu sunt de așteptat interacțiuni cu Kaletra . Dacă este indicat tratamentul cu un inhibitor de HMG- CoA reductază , se recomandă pravastatina sau fluvastatina . Inhibitori de fosfodiesterază : inhibitorii de fosodiesterază care sunt
Ro_540 () [Corola-website/Science/291299_a_292628]