2,515 matches
-
oameni de păcat cu prețul propriei pătimiri și morți + metonimie. 3.2.2.13.3. ho amnòs to¤ theo¤: „Mielul lui Dumnezeu” (toate traducerile românești); „agnus Dei” (Vg); „l’agneau de Dieu” (BJ); „the Lamb of God” (RSV). Este numele metaforic cu care Ioan Botezătorul îl desemnează pe Isus în În 1,29 și 1,36: Ide ho amnòs to¤ theo¤ ho aírÄn tgn hamartían to¤ kósmou ( În 1,29). Mielul este simbolul ce combină imaginea „Slujitorului” care poartă fărădelegile multora
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de creator unic. Dintre ele, doar al-‚all"q nu-i poate fi aplicat decât lui Dumnezeu, asemenea biblicului BÄrQ’. Toate aceste nume sunt cel mai adesea traduse în limba română cu „Făcătorul”; tradiția traducerilor biblice a încetățenit și numele metaforic „Ziditorul”, iar traducerile din Coran nu se tem să folosească și termenul mai nou și mai propriu „Creatorul”. 4.1.18. al-Muœawwir (2.1.9.4.) și YÄțQr (3.1.10.2.), ambele traduse uneori cu „Plăsmuitorul”, sau „Făuritorul”, desi
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
9.), al-Qahh"r (2.1.6.10.) și ’Pl/YHWH gibbÄr (3.1.7.5.). Ambele au semnificațiile de bază „tare”, „biruitor”. Însă, în vreme ce numele coranice sunt, ca de obicei, conceptuale, generalizatoare, Biblia preferă să-i aplice lui Dumnezeu numele metaforic de gibbÄr „războinic, viteaz”, uneori cu adaosul „în lupta” (Ps 24/23, 8), atribuindu-i biruințele poporului israelit împotriva dușmanilor. 4.2.7. Rabb (2.1.7.3.) și ’A:Än"y (3.1.2.), ’A:Än (3.1.8
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
8.1.), ‘All"m (2.1.8.2.), (al-)‘Alm (2.1.8.3.), (al-)‚abr (2.1.8.4.), Mu≤” (2.1.8.5.). 4.4.8. YÄsQ: (3.1.10.3.), „Întemeietorul”, este tot un nume metaforic ce exprimă faptul că Dumnezeu este creatorul absolut, care a pus început la toate. 4.4.9. ’!> (3.1.10.5. și 3.1.16.3), respectiv (ho) pater (3.2.1.2.). Nume rar întâlnit în Vechiul Testament, metaforă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
totuși vorba de posibilitățile largi pe care le oferă limba română în materie de sinonimie: de exemplu, coranicul al-Wakl este tradus cu nu mai puțin de cinci nume de agent: „Ocrotitorul”, „scutitorul”, „Proteguitor/Protector”, „oblăduitor”, „Apărătorul”, pe lângă două substantive metaforice - „scut” și „Chezaș/chizeș” - un verb și o locuțiune verbală la mod personal - „se îngrijește”, „are grijă” (în ambele cazuri e vorba de procedeul indirect al transpunerii 317; la fel, pentru biblicul ho epískopos un singur traducător folosește împrumutul direct
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
relaționare, de stres, de blocaje afective, insucces etc.), dificultăți de reglaj/autoreglaj, dificultăți de ordin tactic, dificultăți de adaptare ș.a. b) Jocurile de simulare (metoda jocului de rol)tc " b) Jocurile de simulare (metoda jocului de rol)" Luat În sens metaforic, jocul poate avea semnificația unei activități de profundă seriozitate, atât prin scopul urmărit, cât și prin desfășurarea lui. Așa se prezintă, de exemplu, jocurile de simulare concepute și recomandate ca metode de explorare și de formație, de percepere a relațiilor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
există încă o relativă infantilitate a gândirii sociale din România. Aceasta se manifestă în oroarea de dezbaterile serioase cu privire la problemele sociale, în preluarea fără discernământ a unor scheme explicative foarte ușurele și tocmai de aceea atractive, în preferința pentru stilul metaforic și anecdotic în argumentație sau în creditul acordat unor comentatori mai degrabă spectaculari ai socialului - mă refer la jurnaliști în primul rând. O cauză a acestei stări de lucruri poate fi slăbiciunea ridicolă - fie din motive de cerere, fie din cauza
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
urmat fidel evoluțiile din câmpul la care se raportează. Adevărata explozie a sociologiei educației este consecutivă căderii în desuetudine a marilor încercări teoretice de talia celei parsonsiene. Concepte precum sistem sau funcție nu se mai utilizează astăzi decât cu valoare metaforică. Cercetarea și teoretizarea fac din ce în ce mai discutabile distincțiile dintre cantitativ și calitativ sau etnografic și sociologic. Însă discuțiile de ordin metodologic nu-și au locul în acest capitol. Rezumattc " Rezumat" • Sociologul Florian Znaniecki face distincția dintre sociologia educațională și sociologia educației
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Gândirea omului are o uimitoare plasticitate. Și până acum școlarii, după ce studiau teoreme precis formulate la matematică și noțiuni riguros definite la fizică sau chimie, puteau foarte bine să adopte cu totul altă orientare la orele de literatură, unde exprimarea metaforică, jocurile de cuvinte și imagini situează intelectul pe un cu totul alt plan. Încât putem foarte bine continua în unele lecții să deprindem copiii cu raționamentele perfect obiective, disecând critic unele fapte ori idei, iar în alte ore să-i
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
americană: 1942). Aceste dificultăți, consideră Schumpeter, nu trebuie să ne facă nici să respingem idealul democratic, nici să renunțăm la propunerea unei noi teorii a democrației. În loc să ne bizuim pe o „voință generală” ce nu poate avea decât o semnificație metaforică, trebuie să răsturnăm ordinea elementelor componente ale orânduirii democratice pornind de la procesul electoral. În acest caz, un regim democratic este o formă de guvernare în cadrul căreia reglementarea „chestiunilor pendinte” este subordonată „alegerii unor oameni însărcinați să execute voința alegătorilor”. În
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
credem că tipul monomorf nu reprezintă un tip stabil în vârful ierarhiei sociale. El ar putea să corespundă unei anumite faze de dezvoltare a influenței persoanelor respective, monomorfismul transformându-se treptat în polimorfism prin ceea ce Merton califică într-un mod metaforic ca fiind efectul „de halo” (Merton, 1968, p. 468). De la nivelul microsocial la nivelul macrosocial Noțiunile de elite localiste și elite cosmopolite au fost elaborate plecându-se de la datele culese cu privire la micromediul unui orășel. Totuși, trebuie menționat faptul că opoziția
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și anume că nu putem fi și noi binefăcători, ca alții; pentru o bună milostenie, trebuie să fii un bun milostiv. * „Numai un mediocru este Întotdeauna În mare formă.” (Somerset) Prin opoziție, Emil Cioran ne sugerează, În cunoscutu-i stil metaforic, cît de Îndoielnic, de nesigur În „sinele” său poate fi un suflet aflat sub presiunea unei curiozități maxime: - „Ce-ai pățit, dar spune, ce-ai pățit - Nimic, nimic, am făcut doar o săritură În afara soartei mele și nu mai știu
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de-a face cu un început de definire a Pro-Părintelui, dar această propunere de soluționare recurge la cuvinte care trebuie definite și ele: Eonii, de exemplu. Să purcedem: Eonul se definește ca fiind emanația provenită din inteligibilul pur. Pe principiul metaforic, el utilizează registrul spațiului - punct, linie, plan, volum - pentru a se exprima în acela al timpului - clipă, zi, an etc... Delirul miroase puternic a platonism și regăsim în asta deliciile filosofiei, în mod deosebit ale teologiei, ale lui Timaios. Acești
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
situației respective de viață. Esența proverbelor o considerăm deci a fi, În primul rând, una de ordin psihologic, din care derivă apoi dimensiunea lor etică, dată de acea povață sau sentință morală exprimată Într-o formă eliptică sugestivă, de obicei metaforică. Succintele comentarii psihologice și educative pe care ne-am permis să le realizăm În prezentul volum, În legătură cu fiecare proverb consemnat, nu au deloc pretenția unor evaluări orgolioase, care să cuprindă intenții disimulate ca aceste comentarii să fie eventual Însușite de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Modena). Mă voi explica mai bine revenind la felul meu obișnuit de a vorbi, adică la cel al unui literat. În aceste zile, scriu un pasaj dintr-o lucrare de-a mea în care abordez această temă în manieră fantastică, metaforică: imaginez un fel de coborâre în Infern, în care protagonistul, pentru a trăi experiența genocidului despre care vorbeam, străbate strada principală a unui cartier popular dintr-un mare oraș meridional, probabil Roma, și îi apar o serie de viziuni, fiecare
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Libertatea”, „Cronica română”. Cea dintâi carte, Vizite, îi apare în 1985. Actorul de mare suprafață, cu voce baritonală, puternică, plină, cu dicție impecabilă, sever și subtil ironic chiar și atunci când interpretează roluri de comedie, profesează o poezie rafinată, cu asociații metaforice căutate, revendicându-se fie din folclor, fie din atenta cântărire a temelor și procedeelor teatrale. Organizate în jurul marii treceri de dincolo de ființă, poemele exprimă o stare melancolică, discretă și tihnită: „dulapurile se sufocă / de prea multe sertare / prea pline cu
ALBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285229_a_286558]
-
Premiul pentru poezie „Ion Minulescu”) se deschid cu o imagine insolită, generatoare, la rândul ei, de alte jerbe de artificii, însă o bună tehnică a versificării este evidentă în acest discurs epicizat al aflării sinelui prin mijloace diferite de cele metaforice. Volumele apărute după mai bine de două decenii de absență editorială - Dresoarea de fluturi (1968), Timpul oglinzilor (1968), Altceva decât umbra (1969), Ninsoarea neagră (1970), Poeme (1971), Armura de aer (1973) - nu comportă schimbări de ton sau de manieră poetică
LUNGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287925_a_289254]
-
farmec discret al trecerii, amintind de Lucian Blaga („vremea adumbrită”, „răstimpi în destrămare”, „târzielnicele ape”, „Eutopia, mândra grădină”). Poemele din exil, adevărate reculegeri anxioase, folosesc un limbaj diferit față de cel al creației anterioare, tinzând spre arhaicizare ecleziastă sau incluzând construcții metaforice, termeni și sufixări ce respiră aerul de incantație liturgică al poeziei tradiționaliste interbelice. Pasionat de marile mistere, de arhetipuri și de simbolismul hieroglifelor, L. practică un lirism al esențelor și îmbină fervoarea religioasă cu grația formală. SCRIERI: Ora 25, București
LUNGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287925_a_289254]
-
marginea dintre vis și viață, scrierea este una hibridă: amestec de memorialistică (idealizând satul natal și începuturile sale publicistice), însemnări cotidiene, jurnal de călătorie cu numeroase intruziuni eseistice pe teme de artă și literatură, încheindu-se cu o succintă filosofare metaforică asupra vieții. Se reține în special „dosarul de existențe” pe care îl înglobează scrierea, M. făcând portrete reușite unor contemporani, printre care Al. Sahia, Șt. Roll, Miron Radu Paraschivescu, Zaharia Stancu, Mihail Sadoveanu, Tudor Vianu. SCRIERI: Contradicții în Imperiul Britanic
MACOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287945_a_289274]
-
Prezentarea cea mai completă a acestei strategii se găsește în lucrarea Semiotica folclorului (1975), pe care M. o coordonează. El a susținut încă din 1969 un punct de vedere confirmat de dezvoltarea mai nouă a științelor cognitive, conform căruia procesele metaforice sunt esențiale și în știință, nu numai în literatură. Pornind de la ideile lui I.A. Richards (1936) și Max Black (1962), M. dezvoltă ideea de metaforă cognitivă (creatoare), în opoziție cu cea expresivă, nu lipsite de interes fiind posibilele analogii
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
plugari în zori cântând./ Nu doine de amar, de dor - /Înviorarea țării lor...// Și glasul vieții ascultând, / Venirea zorilor eu cânt.” M. scrie cel mai inspirat poem consacrat limbii române, care conține „imagini superioare de mare poezie” (G. Călinescu). Definițiile metaforice, dispuse conform unei reacții în lanț, sunt foarte sugestive. Limba este fundamentul etern al neamului, aurul sufletului lui, valoarea supremă („Limba noastră-i o comoară/ În adâncuri înfundată,/Un șirag de piatră rară/Pe moșie revărsată”). Ca foc latent al
MATEEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288063_a_289392]
-
vizau să Îmbunătățească un habitat sărăcit, În care continua să se cultive o singură specie de conifere, În scopuri comerciale. „Silvicultura de regenerare” Încerca să creeze un fel de ecologie virtuală, negându-i În același timp condiția fundamentală: diversitatea. Valoarea metaforică a acestei scurte prezentări a silviculturii științifice cu scop economic constă În aceea că ilustrează pericolele pe care le prezintă dezmembrarea unui set deosebit de complex și insuficient Înțeles de relații și procese, În vederea izolării unui singur element cu valoare instrumentală
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
rural, poetul își circumscrie mediul generic, înregistrând secvențe ale unei viziuni animiste asupra naturii și satului, în diferite anotimpuri și ipostaze. Într-o reprezentare plastică personală, poetul schițează peisaje sau momente, notând senzații vizuale, auditive, constatări imediate cu o rostire metaforică, alegorizantă, care creează imagini insolite, dinamice, fără implicare sentimentală sau meditativă. Mai impregnate de afectivitate sunt poeziile din ciclul Inventar sentimental. Într-o stare de intensă așteptare, timpul se deformează, natura pare înțesată cu semnale, tensiunea erotică devine halucinatorie, exacerbând
ILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287512_a_288841]
-
sunt.” Meditația perseverentă, deseori în variațiuni pe aceeași temă, alteori încifrată, uneori chiar confuză, coboară rar într-un fel de grandilocvență (sesizabilă și la actor) de extracție vlahuțiană. Îndeobște se ajunge la o înfiorată conștiință a singurătății, filtrată prin ipostaze metaforice cu sursa în versul lui Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, în folclor sau mărturisind lecturi din Baudelaire, Shakespeare, Goethe. O amprentă distinctă are poezia sa erotică, în care sentimentul este rar mărturisit direct, rămânând mai mult implicit. Erosul constituie
IONESCU-GION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287589_a_288918]
-
revista „Flacăra”. Colaborează la „Orizont”, „România literară”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Tribuna”, „Facla”, „Familia”, „22”, „Caiete critice” ș.a. Placheta de debut a autorului, Unde, ce, când... (1990), cultivă o lirică meditativă, cu străluciri mate, în care realul este perceput în versuri intens metaforice, denotând o sensibilitate artistică ce oscilează între ingenuitate și artificialitate. O melancolie surdă străbate întreg volumul, trimițând, în anii sfârșitului de secol XX, la acel mal du siècle din literatura europeană a secolului al XIX-lea: „Metodic, ziua trece/ prin
IORDACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287599_a_288928]