2,110 matches
-
de interes să observăm că în faza metropolitană franco-engleză una dintre cele mai strălucite „culturi critice” europene a fost cea românească. Cu fiecare translație a „centrului” a apărut un nou oraș înălțat la rangul de metropolă a lumii. Iată succesiunea metropolelor europene: Sevilla, Anvers, Amsterdam, Londra, Paris. Pe de altă parte, se cuvine să observăm că mișcarea „culturii metropolitane” nu ascultă de ciclurile economice. Este adevărat că marea culminație a culturii franceze aparține „ciclului economic franco-olandez”. Atunci apar și Descartes, și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prelucrării, implicit ale securizării, ne va conduce, în timp, spre spații tot mai extinse: centre de prelucrare automată a datelor, puncte de amplasare a terminalelor clasice, birouri și case ale utilizatorilor, clădiri izolate și/sau grupate - componente ale rețelelor locale, metropolă, țară, grup de țări, întreaga planetă, prin World Wide Web (www), pânza de păianjen a întregii planete. Dacă, din curiozitate, veți accesa www.attrition.org, veți afla cât de vulnerabile sunt până și site-urile marilor corporații. În fiecare an
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
clipă, mai puțin Amăgiri sunt piese arheologic-exotice, iar sub aspectul realizării le este proprie maniera estetizantă. Motivele sunt mai ales din lumea Orientului Apropiat și Îndepărtat, dar și din mitologia greacă (Centaurii), nelipsind (mai cu seamă în Eternități...) priveliștile de metropolă occidentală (Sonete pariziene), iar procedeul constă în descripția și declamația romantică bine poleită cu numiri care amintesc în permanență că e vorba despre un „muzeu”: „În nor de fum și flăcări se năruie și piere/ Khanat, regat, imperiu din Tibru
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
și din mondenitate, pentru a fi pe valul mișcării artistice europene, P. o face pe texte de mică extensie epică, nuvelistice. Dar, când își propune un studiu social tradițional, se întoarce la marile teme sămănătoriste. Pe motivul orașului tentacular, al metropolei corupătoare de suflete rurale nealterate, derivație a temei dezrădăcinării, crește romanul Calea Victoriei (1930), o veritabilă cronică socială a Bucureștiului anilor ’30, în care, prin intermediul câtorva protagoniști - familia magistratului Constantin Lipan, a scriitorului Teofil Steriu și a ziaristului Ion Ozun - se
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
iaz și se retrage la țară ca să ducă o existență simplă. Așadar, toată zbaterea lui spre a accede la o condiție socială nouă, citadină, fusese inutilă. Pe acest făgaș tematic evoluează și alte destine în romane care au ca fundal metropola cu tentațiile ei mondene și mercantile. Spre pildă, în Duminica Orbului (1934), Gara de Nord intersectează cu consecințe iremediabile două destine, un judecător și o profesoară, care timp de douăzeci și patru de ore tind să facă un cuplu. O serie de fatalități, care
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
și nici primul care înfățișa capitala, dar până atunci, de la Ciocoii vechi și noi al lui N. Filimon la Orașul bucuriei al lui V. Demetrius, fusese avută în vedere îndeosebi periferia bucureșteană și, în orice caz, lumea de altădată a metropolei. M. vine cu un panoramic al existenței bucureștene contemporane lui. Romanul - specifica o amplă notă inserată în cotidianul „România”- „e cea dintâi zugrăvire în stil larg a vieții românești de după războiul Unirii”, în al cărei cuprins „se desfășoară îndeosebi toate
MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
ca una de accentuare a inegalităților, chiar de diversificare a lor în aproape toate țările lumii. Mai mult, este o perioadă de acumulare de tensiuni sociale pe care doar terorismul internațional le semnalează sau doar revoltele de cartier din marile metropole le scot din latență. Inegalități clasice și inegalități recente pe calea individualizării Istoric vorbind, opțiunile inițiale ale Iluminismului (Liberté, egalité, fraternité!) sunt astăzi cu totul lăsate în urmă. Dacă pentru J.-J. Rousseau indivizii erau egali de la natură și deveneau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
proză scurtă a altui - pe atunci foarte tânăr - autor care avea să contribuie la strălucirea literară a orașului Chicago, Philip Roth. Prin 1957, Bellow a predat un semestru la Northwestern University, apropiindu-se și mai mult de mediile intelectuale din metropola de la Marile Lacuri, unde avea să se stabilească pentru trei decenii și jumătate. Vezi interviul acordat de Stern lui James Atlas în 1989, apărut zece ani mai târziu în Chicago Review, I, 1999, pp. 23-43 (episodul menționat de mine apare
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
dreapta), după Primul Război Mondial - pe de o parte - și modelele materialiste și raționaliste - pe de altă parte 7. La nivel structural și istoric, Tönnies evidențiază trecerea tendențială de la familie/sat/oraș, economie preponderent agrară și viață politică locală către metropolă/stat național, comerț și industrie; la nivel psihosociologic (unghi predilect al autorului, unul dintre pionieri și în acest sens), Tönnies tratează formațiunile sociale ca pe niște expresii ale voinței umane, aflată și ea în tranziție de la o formă esențială (organică
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
se înalță și cade necontenit sub vînt. Văzută de pe puntea lui Pequod, cînd vasul se ridica pe o colină de apă, mulțimea asta de jeturi aburoase, ce se învălătuceau în văzduhul albastru, îți evoca miile de hornuri vesele dintr-o metropolă, întrezărite de vreun călăreț ajuns pe un deal într-o dimineață, dulce de toamnă. Aidoma unei armate în marș ce se apropie de un defileu neprietenos din munți, iuțindu-și pasul, pentru a lăsa cît mai grabnic în urmă primejdioasa
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lui Marlowe nu e doar morală, ci și intelectuală. Aluziile culturale, citatele atent plasate în discuții indică un individ educat, ajuns inexplicabil în lumea borfașilor și a asasinilor. Exilul e, de altfel, starea permanentă a personajului, prizonier al cenușiu-murdarului marii metropole californiene. Dacă acceptăm regulile stabilite de teoreticienii literari - de pildă, cele ale lui E.M. Forster din Aspects of the Novel -, Philip Marlowe intră în categoria personajelor rotunde, a celor care, în decursul existenței, prezintă o certă evoluție psihologică. E de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
din Texas!). Doar forțele maligne - asasinii, contrabandiștii, patronii de bordeluri, escrocii - posedă suficientă energie pentru a face să palpite viața în aceste veritabile sicrie de dimensiuni înfricoșătoare. Lupta lui Marlowe cu imensa caracatiță e, de fapt, o luptă cu spiritul metropolei moderne. Raymond Chandler și-a însușit, desigur, teoriile privind malignitatea marilor conurbații ivite în a doua parte a secolului al XIX-lea. Într-o lume idilică, pastorală, în care oamenii se cunosc între ei, probabil că literatura polițistă ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
sfârșește „în ură sălbatică, în impuls ucigaș și moarte”. Una din răsturnările de viziune aduse de The Lady in the Lake privește modificarea regimului metafizic al răului. În cărțile anterioare, crima era un produs inevitabil al demonismului mocnit al marii metropole. Pierderea individualității, ștergerea barierelor dintre permis și interzis, renunțarea la atributele eticii tradiționale au relativizat într-atât existența, încât personajele erau împinse spre infracțiune într-un mod aproape natural. Excepția o constituie, în acest tip de lume, inocența, nu păcatul
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
în legătură cu unele dintre mecanismele de apărare cunoscute în psihopatologie. Astfel, el stabilește corespondențe între: - scotomizarea și negarea atitudinii ostile față de negri / refuzul și anularea; - iertarea, fraternizarea și metisajul / formația de compromis și negarea realității; - denunțarea, denigrarea și demistificarea / proiecția; - idealizarea metropolei / identificarea cu agresorul; - procesul / reparația. Originalitatea acestui demers constă tocmai în punerea în relație a mecanismelor specifice situației de aculturație cu mecanismele psihice de apărare. Astfel, mecanismele iertării, fraternizării și metisajului se leagă de unificarea și integrarea celor doi termeni
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
al aceluiași timp. Contemporan cu Teleki (1739-1822), Brukenthal (1721-1803) se va inspira din aceeași sursă în vederea organizării colecției. De la Viena aduce un bibliotecar specialist, pe Samuel Hahnemann, care va pune bazele științifice ale lăcașului de cultură, împrumutându-i aerul din metropola austriacă. Inaugurată cu un număr de 15.972 de volume, cu 76 de incunabule și cu aproximativ 200 de manuscrise, biblioteca s-a îmbogățit curând după aceea cu donații; a achiziționat fondul de la Kapellenbibliothek, al cărui istoric coboară până în jurul
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Accentul nu cade pe interioritate (ca în cazul viselor ce se petrec la țară), ci pe elementele (obiecte și persoane) care îl înconjoară. Apariția orașului și a satului în vis pune adesea în discuție calitatea relațiilor sale sociale. Totuși, gigantismul metropolelor moderne poate răsturna simbolul și, departe de a exprima liniștea, orașul evocă agitația, stresul, foiala, mulțimea, graba, zgomotul. Și atunci devine un loc ostil, jungla contemporană și dificultatea de a-ți găsi locul. Vezi Stradă. Canibalism Oricât de înspăimântătoare ar
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Söderbaum, 2000; Shaw, 2000). Apariția acestora și existența unor interdependențe semnificative În aceste regiuni este explicată de regulă În termeni istorici, legăturile economice și politice dintre fostele colonii menținându-se aparent și după decolonizare, inclusiv datorită relațiilor păstrate cu fostele metropole (Axline, 1977). Unele studii postcoloniale oferă Însă și alte explicații, ilustrate În special cu exemple din Africa de Vest și construite În jurul conceptului neogramscian de hegemonie (Cox, 1983). Riley (1999), de pildă, invocând cazul Comunității Economice a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS), În
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de sensibilitate a unei epoci, recuperând nostalgic o etapă a vieții. O excepție în poezia lui B. este ciclul Paris, rămas în revista „Cosinzeana” din 1923; sunt șapte „vederi”, proaspete ca simțire, închipuind un reportaj voit naiv al întâlnirii cu metropola tuturor contrastelor. Prejudecățile cenzurează însă percepția și, când nu proclamă de-a dreptul destrămarea acestei lumi babilonice, sufletul călătorului, oripilat și fascinat, alege „fuga”. Dintre narațiunile inspirate de drama războiului, numai Dezarmat reușește să contureze o psihologie credibilă. B., care
BORNEMISA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285819_a_287148]
-
al editurii pariziene Fasquelle, B. își va duce traiul de pe o zi pe alta. Printre prietenii apropiați aflați la Paris, se numără, multă vreme, V. Eftimiu și E. Lovinescu, iar O. Goga, Sever Bocu și Sextil Pușcariu vor străbate adesea metropola grație bunei îndrumări a lui B. Șlefuindu-și stilul în contactele cu personalități ale culturii franceze (Anatole France, Octave Mirbeau, Edmond și Jean Rostand), publică, la Editura Fasquelle, sub pseudonimul Adrien Le Corbeau, două romane care îi aduc un succes
BALTAG-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285590_a_286919]
-
lui Th. Mann din Moartea la Veneția. Convențională metaforă a vieții, marea este și marele vehicol al rătăcirii fără hotare. În Peisagiu atlantid, lumea „profunzimilor” nu are habar de cea de deasupra, de „cerul” pe care alunecă și pier corăbii; metropola, în perspectivă răsturnată, e o mare deasupra căreia gândul se avântă ca o luntre. O Barcarolă îngână o litanie amară, cu dor de neîntoarcere: „ barca somnului înceată/ Pe tăria depărtată/ Luneca-va printre nori.” (Somnul). Corespondentul terestru devine drumul de
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
Eugenides, neguțătorul din Smirna Nebărbierit, cu buzunarul plin de stafide Preț, cheltuieli și fraht: documente la vedere, M-a poftit Într-o franțuzească demotică Să iau o gustare cu ei la hotelul din strada Cannon Urmată de un week-end la Metropole... Tot ce trebuie să știți despre Smirna e cuprins acolo. Neguțătorul e bogat, precum era și Smirna. Invitația lui era seducătoare, precum era și Smirna, cel mai cosmopolit oraș din Orientul Apropiat. Printre presupușii săi fondatori s-au aflat mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
stătea un scaun Eames. Lângă geam era un șezlong Le Corbusier, făcută din crom și piele de vacă. Rafturile erau pline de cărți și jurnale de medicină, iar pereții erau acoperiți cu lucrări de artă, toate de bun-gust. Rafinament de metropolă, acordat după o sensibilitate europeană. Eram Înconjurați de o viziune psihoanalitică triumfătoare asupra lumii. Ca să nu mai pomenim de perspectiva spre East River de la ferestre. Făcusem cale lungă din cabinetul doctorului Phil, cu uleiurile lui de amator și trusele medicale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
până acolo pe drumul național 11. Trecea o mașină și abia la zece minute după aceea mai vedeai alta. Atât de lin decurge totul acolo. Eram tânăr. Nu m-am simțit singur la țară. La început, de-abia venisem din metropolă, aveam un sentiment ciudat. Sunt o persoană care se adaptează destul de repede și m-am obișnuit. Nu sunt o persoană nervoasă. M-am însurat la douăzeci și cinci de ani. Fiica mea s-a născut în anul în care s-au ținut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
bună parte la ruina Portugaliei; căci testamentul a fost cauza războiului civil. Epoca de adevărată glorie a lui Don Joîo VI a fost perioada sa braziliană, în care se poate spune că a întemeiat statul modern al Braziliei. Întors în Metropolă, Regele a dat mereu dovadă de slăbiciune și nehotărâre. A jurat credință Constituției, deși a plâns când, cu acest prilej, mulțimea îl aclama frenetic, la Rio de Janeiro. A asistat pasiv la uneltirile fiului său mai mare, Don Pedro, datorită
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
și Anglia și Portugalia, și prin care se declară că "un teritoriu neorganizat ca stat este juridicește vacant". Portugalia se vede silită, deci, să facă dovadă că teritoriile sale coloniale sunt "state". Este surprinzător, ținând seamă de pasivitatea și nihilismul metropolei, că prestigiul portughez rămâne neștirbit, în acești ani dramatici, datorită dârzeniei, inteligenței și spiritului de sacrificiu al unei elite de exploratori și ofițeri coloniali. Ceea ce realizează expedițiile portugheze, conduse de un Mousinho, Antonio Maria Cardoso, Victor Cardon, Paiva de Andrade
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]