7,489 matches
-
îl îndeplinesc, pot fi: diluante, de dispersie, adezive, colorante, neutralizante etc. 4.3. Selectivitatea pesticidelor Selectivitatea reprezintă un element foarte important din punct de vedere al combateii integrate, care reprezintă modul de acțiune față de organismul dăunător și lipsa acesteia față de microorganismele și organismele utile.. În combaterea chimică care s-a practicat la început, prin selectivitate se înțelegea lipsa toxicității față de planta de cultură tratată. Mai târziu însă, s-a pus accent pe toxicitatea produselor pentru om și animalele cu sânge cald
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
și funcțiile virusurilor și ale viroizilor. Micoplasmozele sunt boli cauzate de micoplasme. Ele au fost un timp considerate ca boli virotice și abia în a doua jumătate a secolului XX-lea s-a putut demonstra existența acestui nou grup de microorganisme. Bacteriozele reprezintă bolile produse de organisme unicelulare, microscopice, bacteriile fitopatogene. În general, fitobacteriile se dezvoltă ușor pe mediile de cultură naturale și sintetice dar există și o nouă grupă numită dysphagobacterii care sunt incapabile să se dezvolte pe medii sintetice
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și manifestarea bolii. Contaminarea. Constă în intrarea în contact între planta gazdă și agentul patogen. În mod natural, pe organele aeriene ale plantelor, ajung diferite particule și organisme în număr foarte mare: praf, pulberi, polen, diferite organe de înmulțire ale microorganismelor. Infecția. Aceasta presupune stabilirea unor relații intime între agentul patogen și planta gazdă, moment în care patogenul pătrunde în planta pe care o infectează. Pătrunderea în interiorul plantelor se realizează: prin intermediul deschiderilor naturale: stomate, lenticele. În acest mod, infecția este realizată
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
boală virală, întrucât simptomele produse seamănă foarte mult cu cele date de virusurile patogene. În 1967 s-a descoperit prezența acestor organisme la plante, fiind cunoscute azi ca organisme de tip MLO (Mycoplasma Like Organism), denumire adoptată din cauză că înmulțirea acestor microorganisme prezintă o asemănare cu înmulțirea ciupercilor. Caracterele și morfologia molicutelor Molicutele sunt parazite facultative putând trăi în mod saprofit dar și în mod parazit. Corpul lor este alcătuit dintr-o celulă lipsită de o membrană celulară propriu-zisă prezentând doar o
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
fam. Streptomycetaceae. Din tuberculii atacați au fost izolate mai multe specii ale genului Streptomyces: S. scabies, S. griseus, S. aureofaciens și S. flaveolus. Streptomyces scabies este o actinomicetă aerobă, bogat ramificată monopodial, neseptată, incoloră de 0,7 µm în diametru. Microorganismul are mai multe rase fiziologice. Epidemiologie. Streptomyces scabies persistă în tuberculii atacați până la 8 luni iar în sol poate rezista de la un an la altul în resturile vegetale. Bacteria fiind aerobă, pe vreme secetoasă, când solul este aerat, atacă tuberculii
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
se brunifice și apoi să se usuce pe timp de secetă. Pâsla miceliană acoperă și bobițele care, ca urmare a măririi volumului, de multe ori crapă, iar conținutul acestora se scurge în afară, oferind un mediu excelent pentru dezvoltarea altor microorganisme. Pe timp secetos, bobițele se usucă, semințele ies în evidență, iar ciorchinii distruși în totalitate exală un miros de mucegai. În toamnele ploioase, bobițele atacate de Oidium sunt supuse infecțiilor cu Botrytis fuckeliana, pagubele putând fi foarte mari. Spre toamnă
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ținând seama de cerințele pedoclimatice, spre exemplu de faptul că o plantă cultivată într-o anumită zonă care necesită irigații de suprafață este mai ușor atacată de diverși agenți patogeni. Prin alegerea terenului, se pot evita suprafețele infestate cu unele microorganisme patogene de sol din genul Verticillium, Fusarium sau Rhizoctonia sau evitarea terenurilor ce conțin resturi organice, semințe, tuberculi sau rizomi infectați. Din această rezervă de inocul în anul următor pot să apară numeroși patogeni ce vor infecta părțile subterane sau
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
este un factor de mărire a rezistenței plantelor la îmbolnăvire, însă irigarea excesivă poate produce asfixia rădăcinilor și de asemenea favorizează apariția în soluția solului a unor toxine ce provin din fermentațiile anaerobe. Rădăcinile suferă și sunt apoi invadate de microorganismele solului. Excesul de umiditate din sol duce la vehicularea rapidă a zoosporilor de Pythium, Aphanomyces și Phythophthora. În zonele cu exces de umiditate cultivând unele plante pe straturi sau pe biloane, ușurăm drenarea solului și micșorăm riscurile de apariție a
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
impus ca o necesitate în vederea menținerii stării de echilibru necesare în agroecosisteme între diferitele grupe de organisme existente, pentru a diminua intervenția în mediul ambiant prin metode chimice. Măsurile biologice de prevenire și combatere a bolilor acționează asupra interrelațiilor dintre microorganismele patogene și antagoniștii lor în vederea reducerii sau inactivării inoculului parazitar sau să intervină în procesele de infecție prin măsuri care să protejeze plantele. 6.5. Metode chimice de combatere Chimioterapia s-a impus în horticultură ca o verigă tehnologică indispensabilă
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
manifești acestă energie a iubirii ascunsă În „darul” tău apar probleme. Orice stagnare, orice Împotrivire din a „te lăsa În voia curentului” duce mai devreme sau mai târziu la boală. Totul În natură este interconectat. Pornind de la cele mai mici microorganisme și până la cele mai complexe sisteme vii totul interacționează cu totul, și astfel au loc schimburi materiale, energetice și informaționale Între tot ceea ce există. Care este liantul care permite aceste schimburi? Răspunsul ni-l oferă fizica cuantică care demostrează că
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
acetor enzime sunt: aminopeptidazele și carboxipeptidazele. Aminopeptidazele catalizează desfacerea hidrolitică a aminoacizilor de la capetele N terminale ale lanțurilor peptidice. Sunt exopeptidaze produse de mucoasa intestinală a mamiferelor și participă la digestia proteinelor. Sunt produse de asemenea de o serie de microorganisme și alături de carboxipeptidaze sunt folosite pentru reducerea gustului amar al hidrolizatelor proteice (ex. În cazul hidrolizatelor de cazeină). Cea mai bine studiată este leucin aminopeptidaza care prezintă o largă specificitate de substrat. Carboxipeptidaza scindează hidrolitic legăturile peptidice de la extremitatea lanțurilor
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
în: sucul pancreatic, sânge, stomac, plămâni, rinichi și în toate țesuturile grase. În regnul vegetal ele se localizează mai ales în semințe. Cantități mari de lipaze conțin semințele plantelor oleaginoase (ricin, soia, floarea-soarelui etc). Lipazele au fost identificate și la microorganisme (Aspergillus niger). Lipazele de diferite proveniențe acționează la pH-uri optime diferite, pH-ul optim al lipazei pancreatice este de 7,5 - 7,8, al celei stomacale 1,8 - 2,5, iar al lipazei vegetale este de 4,0 - 5
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
cantitatea de miligrame de hidroxid de potasiu necesară pentru neutralizarea acizilor grași liberi dintr-un gram de gliceridă. Valoarea acestui indice ajută la aprecierea calității grăsimilor, prin determinarea acizilor grași liberi ce apar ca rezultat al hidrolizei parțiale în prezența microorganismelor, cât și al transformărilor degradative din prCesul râncezirii. Principiul metodei Acizii grași liberi conținuti într-o cantitate cunoscută de grăsimi, se titrează cu o soluție alcoolică de hidroxid de sodiu de concentrație cunoscută, utilizând fenolftaleina ca indicator. VARIANTA 1 Reactivi
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
rîncezire: Râncezirea hidrolitică are lC atunci când se pun în libertate acizi grași. Râncezirea cetonică constă în transformarea acizilor grași în metil cetone. Aceste reacții se produc mai ales în cazul grăsimilor prost prelucrate cu impurități (surse de azot) necesare dezvoltării microorganismelor. Aceste două tipuri de rânceziri nu sunt considerate deosebit de periculoase deoarece nu afectează uleiurile bine prelucrate. Râncezirea aldehidică este legată de constituția chimică a grăsimilor și de modul de depozitare. Fenomenul a fost numit astfel deoarece printre produșii de degradare
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
în infecțiile chirurgicale, iar speciile de clostridii sunt patogeni ai țesutului ischemic. Unii fungi (histoplasma) și ciuperci (candida, nocardia și actinomyces) dau abcese și fistule ; chiar paraziții intestinali (amoeba și echinococcus) pot produce abcese, mai ales, hepatice. Toate tipurile de microorganisme întâlnite în patologia umană supraviețuiesc și se multiplică în mod normal în diverse rezervoare, cel mai frecvent acestea fiind constituite de bolnavii cronici și de purtătorii sănătoși. Sursa de infecție va fi în aceste condiții ultimul rezervor în care microorganismul
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
microorganisme întâlnite în patologia umană supraviețuiesc și se multiplică în mod normal în diverse rezervoare, cel mai frecvent acestea fiind constituite de bolnavii cronici și de purtătorii sănătoși. Sursa de infecție va fi în aceste condiții ultimul rezervor în care microorganismul s-a aflat înainte de a determina infecția. Pentru sursele de infecție exogenă transmiterea germenilor către organismul gazdă se realizează prin contact direct sau indirect (secreții de orice natură, produse de excreție, diverse obiecte contaminate), alteori fiind însă incriminați diverși vectori
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
toxine. Infecția apare ca rezultat al dezechilibrului care intervine în relația dintre virulența germenului (potențialul patogen reprezentat de capacitatea de colonizare, de multiplicare, de invazie și de distrucție tisulară) și capacitatea de apărare a gazdei. În condițiile în care virulența microorganismului este crescută, rezistența organismului gazdă este depășită chiar și atunci când mecanismele de apărare sunt funcționale și numărul de germeni care infectează țesutul este crescut. Gazda susceptibilă, cu supresie imună, se întâlnește cu o frecvență în creștere în infecțiile chirurgicale, creând
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
va oferi un mediu prielnic pentru dezvoltarea germenilor; aceștia vor elibera toxine care vor contribui la distrugerea tisulară și implicit la evoluția procesului infecțios. Organismul gazdă răspunde printr-o reacție inflamatorie. Dacă distrucția tisulară se accentuează și numărul și virulența microorganismelor depășesc capacitatea de apărare a gazdei infecția nu va putea fi limitată local și este posibil să se formeze un abces, în evoluție putând să apară invazia organelor de la distanță produsă pe cale sanguină. Prima etapă a procesului infecțios este colonizarea
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
este dependentă de doza infectantă (numărul de germeni), aderența tisulară specifică care este realizată de pili de aderență (E. coli, N. gonorrheae), carbohidrați (de exemplu în cazul S. epidermidis care aderă la materialul sintetic al protezelor). Următoarea etapă este multiplicarea microorganismelor care se realizează în funcție de anumiți factori locali (substratul nutritiv, umiditate, pH, prezența O2). În mod obișnuit flora bacteriană caracteristică diferitelor viscere (Stafilococi, Streptococi, Pseudomonas pentru tegumente, Bacteroides, bacili Gram negativi aerobi , coci aerobi și anaerobi pentru colon, bacili Doderlein în
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
kininelor, prostaglandinelor, leukotrienelor. Infecția bacteriană, datorită chemotactismului substanțelor eliberate din focarul inflamator, determină trecerea în circulație a unor precursori medulari însoțită de creșterea numărului de polimorfonucleare circulante care vor adera la endotelii și prin diapedeză vor ajunge la locul infecției. Microorganismele sunt distruse prin fagocitoză și procese oxidative (radicali liberi de oxigen) sau neoxidative (proteine cationice, hidrolaze, pH acid etc.) de liză la nivelul fagozomilor. Alte celule fagocitare sunt macrofagele fixe și monocitele (macrofage mobile) care circulă pe cale sanguină spre focarul
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
prin intermediul unor receptori specifici de membrană. Există și alte celule care secretă citokine (PMN, limfocite, celule endoteliale, gliale) care vor avea acțiune autocrină (autostimulare), paracrină (asupra celulelor vecine) sau endocrină (pe cale generală asupra unor țesuturi la distanță). Determinanții antigenici ai microorganismelor incriminate în infecție sunt prezentați de macrofage în asociere cu antigene din clasa a II-a a complexului major de histocompatibilitate (HMC) fiind recunoscuți ca atare și determinând stimularea limfocitelor Th și B, proces stimulat de gamma-interferon (secretat de limfocitele
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
un rol foarte important în răspunsul imun nespecific umoral prin distrugerea bacteriilor și inițierea răspunsului inflamator. Activarea acestui sistem se realizează fie pe cale clasică (complexe antigenanticorp), fie pe cale alternă (structuri de pe suprafața bacteriilor) și are ca efect fixarea pe suprafața microorganismelor a unor complexe proteice cu rol opsonizant sau litic. Totodată, activarea factorilor complementului determină vasodilatație, creșterea permeabilității capilare și chemotactism. 5.3.2.2. Răspunsul imunologic specific: Efectorii imunității specifice umorale sunt anticorpii, glicoproteine complexe sintetizate de limfocitele B. Anticorpii
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
în structura lor un segment variabil (Fab) prin care se fixează la nivelul determinanților antigenici microbieni și un segment constant (Fc) prin care declanșează activarea complementului, citotoxicitatea și fagocitoza (opsonizare). Prin blocarea unor secvențe moleculare cu rol funcțional rezultă neutralizarea microorganismelor sau a toxinelor acestora. În prima etapă a răspunsului umoral intervin anticorpii de tip IgM care rămân în majoritate intravascular. După câteva săptămâni apar IgG care se găsesc intrași extravascular. La nivelul mucoaselor acționează IgA secretorii, în timp ce IgE intervin în
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
IgE intervin în degranularea mastocitelor și bazofilelor. Imunitatea specifică celulară este realizată de macrofage, limfocitele T și B care, prin citotoxicitate (celule NK, limfocite T citotoxice) și modificări celulare funcționale (citokine), au rol în apărarea antimicrobiană, în special în cazul microorganismelor intracelulare (paraziți, virusuri, rickettsii, micoplasme). Imunitatea pe termen lung este realizată de limfocitele T și B cu memorie care au rol de prevenire a reinfecției și de a determina neutralizarea rapidă și eficientă a microorganismelor și a toxinelor acestora. Evoluția
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
antimicrobiană, în special în cazul microorganismelor intracelulare (paraziți, virusuri, rickettsii, micoplasme). Imunitatea pe termen lung este realizată de limfocitele T și B cu memorie care au rol de prevenire a reinfecției și de a determina neutralizarea rapidă și eficientă a microorganismelor și a toxinelor acestora. Evoluția infecției este dependentă de echilibrul care se stabilește între virulența germenilor și mecanismele de apărare ale gazdei. Odată cu eliminarea germenului survine vindecarea, frecvent asociată cu o imunitate solidă care are capacitatea de a preveni reinfecția
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]