930 matches
-
munte (Rana temporaria), broasca mare de lac (Pelophylax ridibundus), brotăcelul (Hyla arborea); reptile: broasca țestoasă de apă (Emys orbicularis), șopârla cenușie (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis); păsări: ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), cucul (Cuculus canorus), mierla (Turdus merula), fazanul (Phasianus colchicus), păsări răpitoare de zi și de noapte; mamifere: ariciul (Erinaceus concolor), căpriorul (Capreolus capreolus), cerb (Cervus elaphus), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus vulgaris), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris). Plan de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Bufo bufo), broasca roșie de pădure (Rana dalmatina), broasca roșie de munte (Rana temporaria) și brotăcelul (Hyla arborea); reptile: șarpele de alun (Coronella austriaca), șopârla cenușie (Lacerta agilis); păsări: ciocănitori (Dendrocopos sp.), ciocârlia de pădure (Lululla arborea), cucul (Cuculus canorus), mierla (Turdus merula), fazanul (Phasianus colchicus), porumbelul de scorbură (Columba oenas), răpitoare de zi și de noapte; mamifere: căpriorul (Capreolus capreolus), cerbul (Cervus elaphus), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus vulgaris), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris). Plan
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Lucanus cervus); amfibieni: broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), broasca roșie de pădure (Rana dalmatina) și brotăcelul (Hyla arborea); reptile: broasca țestoasă de apă (Emys orbicularis); păsări: ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), cucul (Cuculus canorus), mierla (Turdus merula), păsări răpitoare de zi și de noapte; mamifere: căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus vulgaris), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris). Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a rezervației prin adoptarea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
nasutus, Stenothrips graminum; amfibieni: broasca râioasă de pădure (Bufo bufo); reptile: șarpele de alun (Coronella austriaca), șopârla cenușie (Lacerta agilis); păsări: ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), corbul (Corvus corax), cucul (Cuculus canorus), fazanul (Phasianus colchicus), mierla (Turdus merula), păsări răpitoare de zi și de noapte, iar din categoria păsărilor mici: pițigoi, muscari, sturzi ș.a.; mamifere: căpriorul (Capreolus capreolus), cerbul (Cervus elaphus), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus vulgaris), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
ciocănitori: ghionoaia sură ( Picus canus), ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopus medius), capîntortura (Jynx torquilla). Mai ales la marginea pădurii sunt prezente: sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio), graurul (Sturnus vulgaris), grangurul (Oriolus oriolus), mierla (Turdus merula), gaița (Garrulus glandarius), coțofana (Pica pica), brumărița de pădure (Prunella modularis), cojoaica de pădure (Certhia familiaris), silvii, muscari, sturzi, presuri, pițigoi. Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a rezervației prin adoptarea unui regulament de funcționare, constituirea unui
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Passer domesticus), vrabia de câmp (Passer montanus), potârnichea (Perdix perdix), fazanul (Phasianus colchicus), coțofana (Pica pica), mărăcinar mare (Saxicola rubetra), turturica (Streptopelia turtur), guguștiucul (Streptopelia decaocto), silvia de zăvoi (Sylvia borin), silvia de câmp (Sylvia communis), silvia mică (Sylvia curruca), mierla (Turdus merula), sturzul cântător (Turdus philomelos), cocoșarul (Turdus pilaris), sturzul de vâsc (Turdus viscivorus), pupăza (Upupa epops). Unele specii precum Falco vespertinus si Milvus milvus apar în literatură, dar nu mai sunt observate în zonă. Mamiferele sunt reprezentate de specii
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Phylloscopus trochilus), coțofana (Pica pica), ghionoaia sură (Picus canus), lăstunul de mal (Riparia riparia), țicleanul (Sitta europaea), guguștiucul (Streptopelia decaocto), turturica (Streptopelia turtur), huhurezul mic (Strix aluco), graurul (Sturnus vulgaris), silvia cu cap negru (Sylvia atricapilla), silvia porumbacă (Sylvia nisoria), mierla (Turdus merula), sturzul de vâsc (Turdus viscivorus), pupăza (Upupa epops). PRUTEȚUL BĂLĂTĂU Încadrarea teritorial-administrativă: satul Bălteni, comuna Probota; proprietate de stat în administrarea Direcției Silvice Iași. Categoria și tipul ariei protejate: conform clasificării I.U.C.N. este inclusă în categoria
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
albastru (Parus coeruleus), pițigoiul mare (Parus major), vrabia de câmp (Passer montanus), codroș de pădure (Phoenicurus phoenicurus), pitulicea mică (Phylloscopus collybita), coțofana (Pica pica), ghionoaia sură (Picus canus), turturica (Streptopelia turtur), silvia de câmp (Sylvia communis), silvia mică (Sylvia curruca), mierla (Turdus merula), sturzul cântător (Turdus philomelos), pupăza (Upupa epops). Mamifere: specii de lilieci (Myotis sp.), (Pipistrelus sp.), popândăul (Spermophylus citellus). Fauna fosilă În urma cercetărilor făcute de Grigore Cobâlcescu asupra speciilor prezente aici, marele geolog a scris prima lucrare de geologie
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
specii periclitate. Aici cuibăresc: Buteo buteo (șorecarul) și Accipiter gentilis (uliul găinilor). Dintre răpitoarele de noapte, cuibăresc aici: Bubo bubo (bufnița), Athene noctua (cucuveaua), Asio otus (ciuful), Glaucidium passerinum (ciușul) și Strix aluco (huhurezul). În zona tufișurilor și zăvoaielor cuibăresc mierlele (Turdus merula), privighetoarea (Luscinia luscinia), silvia cu cap negru (Sylvia atricapilla). În fânețe și margine de pădure găsim: presuri (Emberiza citrinella și Emberiza calandra), ciocârlia (Alauda arvensis), pietrarul (Oenanthe oenanthe). În perioada pasajului de primăvară și de toamnă, nelipsit este
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
pentru viața multor specii de animale, inclusiv de păsări. Totuși unele specii care sunt dotate cu o capacitate mare de acomodare au rezistat și s-au adaptat noilor condiții de viață ducând la înmulțirea numărului lor în orașe, specii ca mierla (Turdus merula figura nr. 23), coțofana ( Pica pica), cioara de semănătură (Corvus frugilegus), graurul ( Sturnus vulgaris). 6.2 Să ajutăm păsările din parcurile urbane Cauzele primordiale ale declinului populațiilor de păsări și ale distrugerii habitatelor lor se datorează presiunii umane
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
între plante cultivate. Arborii înalți, bătrâni, scorburoși sunt locuri ideale pentru cuibăritul răpitoarelor de zi și de noapte, al stăncuțelor (Corvus monedula), ciocănitorilor (Dendrocopos major), pițigoilor (Parus major), vrăbiilor (Passer montanus). Tufișurile și gardurile vii sunt locuri de cuibărit pentru mierle (Turdus merula), silvii (Sylvia communis), măcăleandrii ( Erithacus rubecula). Chiar dacă un parc arată mai bine fără cei câțiva copaci uscați, găunoși, ei reprezintă locul ideal unde păsările se adăpostesc de frig, in scorburile si găurile lor se retrag noaptea la culcare
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Lacerta viridis (gușterul), Salamandra, Hyla arborea (brotăcelul). Dintre păsări s-a observat ciocănitoarea sură mare (Dendrocopos major), s-a auzit cântecul privighetoarei (Luscinia luscinia) și al cintezei (Fringilla coelebs) și a cucului (Cuculus canorus)., Parus caeruleus (pițigoi albastru), Turdus merula (mierlă), Ppyrrhula pyrrhula (mugurara). Dintre mamifere a fost observat șoarecele (Apodemus sylvaticus). Ca adaptări - culori adaptative la Hyla arborea, Rana temporaria, Rana dalmatina, Lacerta viridis, la brotăcel - vezicule adezive la membre; membre scurte cu gheare dispuse lateral la șopârle care se
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Rana dalmatina (broasca brună), Bufo bufo (broasca râioasă), Hyla arborea (brotăcel ), Reptilia -Lacerta viridis (gușter), Natrix natrix ( șarpele de casă ); Aves -Dendrocopus major (ciocănitoarea sură), Parus major (pițigoi), Luscinia luscinia (privighetoarea), Cinteza (Fringilla coelebs), Parus caeruleus (pițigoi albastru), Turdus merula (mierlă), Ppyrrhula pyrrhula (mugurar), Lanius collurio (sfrâncioc roșiatic), Sylvia atricapilla (silvie cu cap negru), Muscicapa striata (muscar negru) Concluzii: Predomină nevertebratele, mai ales insectele, iar dintre vertebrate păsările. culori adaptative : Orthopterele (cosași , lăcuste) (verde, cafeniu, brun) : Amfibieni Rana temporari, Rana dalmatina
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
la dispariția populațiilor de păsări afectate. ◄ degradarea ecosistemelor: datorită poluării unele specii de păsări au dispărut din ecosistemele lor naturale sau antropizate iar altele s-au adaptat. Astfel, în ultimele decenii se constată în marile orașe înmulțirea unor specii precum: mierla, graur, cioara de semănătură, coțofana, iarna apar pescăruși și au început să cuibărească unele specii acvatice, precum găinușa de baltă sau rața mare. În tabelul de mai sus sunt prezentate cele 27 de specii comune de păsări identificate în Parcul
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
de la cea mai simplă reprezentată de un vas cu apă, la construirea și amenajarea unei bălți. ◄ Carpenul este potrivit pentru orice gradina, pentru ca prin tunderea lui vom obține un gard viu si des, in care își vor putea construi cuiburi mierlele si silviile. Doua, trei conifere (molid, brad, pin) vor deveni nu numai loc pentru cuiburi, dar si adăpost in timpul iernii. ◄ Arbuștii ca socul, porumbarul, lemnul câinesc, scorușul, cornul, păducelul, măceșul au fructe care sunt delicatese pentru păsări. Unii arbuști
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
și genialilor conducători ai oamenilor muncii din lumea Întreagă, Lenin și Stalin. Privind spre trecutul de lupte și jertfe al clasei muncitoare, spre suferințele Îndurate, spre eroii Partidului, asasinați În Închisorile burgheziei și moșierimii, poeta Veronica Porumbacu a scris poemul Mierla lui Ilie Pintilie. Dan Deșliu a izbutit, Îndeosebi În Cântece În cinstea lui 7 Noiembrie să ne dea un poem de largă respirație, străbătut de un elan revoluționar. (Ă). Marcel Breslașu, pe lângă un volum de fabule și un volum de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
analitic al creației literare și să-i detectăm „avântul”. Construcția avea, până la acea dată - ne asigură raportul - temelii sigure, deocamdată pentru trei odăi: poezie, proză, dramaturgie, mai puțin pentru a patra: critica literară: poezia, de pildă, Își Înalță structura pe Mierla lui Ilie Pintilie, pe Cântec În cinstea lui 7 Noiembrie, pe Grivița Roșie, pe Calea Griviței, pe Ceea ce nu se uită; proza pe Dușmănie, În toiul secerișului, S-a spart satul, Răfuiala, și Biruință În zori. Încăperea dramaturgiei se Înalță și
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
acea combativitate (Ă) care se transmite nemijlocit lectorului ca la citirea poemului Margheritei Aligher, care imortalizează eroismul Zoiei Kosmodemianskaia sau a cunoscutei Balade a acelui care torturat cântă (Ă). Sau la noi În cazul Doftanei lui Dumitru Corbea și a Mierlei lui Ilie Pintilie a Veronicăi Porumbacu (Ă). Astăzi literatura Închisorilor este o actualitate deosebită. Asaltul forțelor muncitorești de pretutindeni Întâmpină ultima rezistență a capitalismului (Ă). Închisorile sunt armele lui de pe urmă (Ă)”. De altfel, la revistele Viața românească, Flacăra, Geo
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
război - n.n.). (Ă). Puternic evocă În versurile sale Eugen Jebeleanu figura neîntrecutului luptător pentru libertatea poporului și premergător al literaturii noastre noi, Alexandru Sahia (În poezia În satul lui Sahia - n.n.) O evocare tot atât de izbutită a realizat Veronica Porumbacu În Mierla lui Ilie Pintilie iar Dan Deșliu a oferit În Lazăr de la Rusca o neuitată imagine a unui țăran muncitor crescut de partid, pe care l-au răpus mișelește dușmanii de clasă. Figura omului Înaintat al epocii noastre, al eroului muncii
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Telega 8. Izvoarele 17. Valea Doftanei 9. Măneciu Comune parțial în zona montană - 6 1. Ariceștii Zeletin - cu 1 sat component: Ariceștii Zeletin 2. Drajna - cu 9 sate componente: Drajna de Sus, Cătunu, Ciocrac, Făget, Ogretin, Pițigoi, Plai, Podurile, Poiana Mierlei 3. Predeal-Sărari - cu 5 sate componente: Bobicești, Poienile, Săratei, Tulburea, Tulburea Văleni 4. Provița de Jos - cu 1 sat component: Piatra 5. Provița de Sus - cu 3 sate componente: Izvoru, Plaiu, Valea Bradului 6. Teișani - cu 1 sat component: Teișani
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160498_a_161827]
-
Telega 8. Izvoarele 17. Valea Doftanei 9. Măneciu Comune parțial în zona montană - 6 1. Ariceștii Zeletin - cu 1 sat component: Ariceștii Zeletin 2. Drajna - cu 9 sate componente: Drajna de Sus, Cătunu, Ciocrac, Făget, Ogretin, Pițigoi, Plai, Podurile, Poiana Mierlei 3. Predeal-Sărari - cu 5 sate componente: Bobicești, Poienile, Săratei, Tulburea, Tulburea Văleni 4. Provița de Jos - cu 1 sat component: Piatra 5. Provița de Sus - cu 3 sate componente: Izvoru, Plaiu, Valea Bradului 6. Teișani - cu 1 sat component: Teișani
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160510_a_161839]
-
Telega 8. Izvoarele 17. Valea Doftanei 9. Măneciu Comune parțial în zona montană - 6 1. Ariceștii Zeletin - cu 1 sat component: Ariceștii Zeletin 2. Drajna - cu 9 sate componente: Drajna de Sus, Cătunu, Ciocrac, Făget, Ogretin, Pițigoi, Plai, Podurile, Poiana Mierlei 3. Predeal-Sărari - cu 5 sate componente: Bobicești, Poienile, Sărățel, Tulburea, Tulburea Văleni 4. Provița de Jos - cu 1 sat component: Piatra 5. Provița de Sus - cu 3 sate componente: Izvoru, Plaiu, Valea Bradului 6. Teișani - cu 1 sat component: Teișani
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172665_a_173994]
-
Telega 8. Izvoarele 17. Valea Doftanei 9. Măneciu Comune parțial în zona montană - 6 1. Ariceștii Zeletin - cu 1 sat component: Ariceștii Zeletin 2. Drajna - cu 9 sate componente: Drajna de Sus, Cătunu, Ciocrac, Făget, Ogretin, Pițigoi, Plai, Podurile, Poiana Mierlei 3. Predeal-Sărari - cu 5 sate componente: Bobicești, Poienile, Sărățel, Tulburea, Tulburea Văleni 4. Provița de Jos - cu 1 sat component: Piatra 5. Provița de Sus - cu 3 sate componente: Izvoru, Plaiu, Valea Bradului 6. Teișani - cu 1 sat component: Teișani
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172668_a_173997]
-
meserie. Băgase bani serioși în pictură, în sculptură de mici dimensiuni. Îl vizitez (fusese dorința lui, dar și plăcerea de a-i revedea minunile de pe pereți), îi urmez așadar invitația și sun la ușă (celebra lui sonerie cu tril de mierlă). Stupoare! Nici urmă de lucrări. Le vînduse pe toate. Cu cît mai dai pînza? mă iscodește într-un tîrziu, gratuit-amuzat, așa cum o făcea cît îl ținuse patima. Vivat! zic și nu-mi pot dezlipi ochii de pe dezolanții pereți goi. Dar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
marele întuneric, dar voi continua să visez, căci : Sufletul meu e culoare și muzică ! Maria-Elena Florea SUFLETUL MEU-CULOARE ȘI MUZICĂ Sufletul meu ? Zbor lin de pasăre în pragul dimineții, roua dulce a ierbii mângâiate de razele soarelui, delicatul tril al mierlei pe-o ramură de argint. Culoarea lui ? Movul fin al toporașilor sau poate albul pur al unei crude lăcrămioare. Muzica...Ce altă minune a lumii poate egala muzica ? Oamenii pot fi insensibili uneori, ei nu văd întotdeauna ce înseamnă cu
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]