8,525 matches
-
a se reorientă profesional în rândul imigranților români? Ce schimbări au loc pe piața muncii în țara natală în perioada în care aceștia sunt plecați? Dar și cum evoluează viața profesională a remigranților? Studierea fenomenului circulației internaționale nu este recentă, migrația internațională a forței de muncă este, de asemenea, de ceva timp în atenția cercetătorilor din domenii diverse, precum demografie, geografie, economie, asistență socială și nu în ultimul rând sociologie, încearcă să explice mecanismul și dinamica acestuia. Tocmai pentru că circulația internațională
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
acestuia. Tocmai pentru că circulația internațională a populației este un proces complex care aduce în discuție mai multe elemente și generează un spectru larg de efecte, nu se reduce doar la deplasări în spațiu ale populației. Sociologul Vasile Miftode consideră că "migrația este o expresie spațială a mobilității sociale"2, insă schimbările produse pot fi identificate în toate aspectele vieții, la nivel social, cultural, religios, economic, politic. La nivel național, români s-au bucurat, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, de accesul la
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
și factorii determinanți din ultimii ani: dezindustrializarea, desființările de posturi, spitale și disponibilizările masive. Astfel, mai putin costisitori și nepretențioși, românii au fost primiți cu brațele deschise în unele țări sau cu oarecare reticența în altele. Conform Organizației Internaționale pentru Migrații (IOM), factorii care stau la baza fenomenului migraționist pot fi grupați în două categorii: factori de tip push și cei de tip pull3. Factorii tip atragere/pull au în vedere un nivel de trai mai ridicat, un nivel al salariilor
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
dacă îi ignorăm pe cei psihologici, personali etc. În ceea ce privește emigranții, pe lângă absența resimțită de către familie, trebuie să avem în vedere și faptul că integrarea sau absorbția nou veniților în comunitățile alese ca destinație ridică probleme, mai ales la nivel ocupațional. Migrația forței de muncă reprezintă o provocare la nivelul Uniunii Europene, mai ales în ceea ce privește lucrătorii necalificați. Previziunile privind migrația cetățenilor din statele membre sunt influențate de factori precum: nevoile economice (salarii scăzute, rate ridicate ale șomajului, declinul sectoarelor industriale, piața muncii
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
în vedere și faptul că integrarea sau absorbția nou veniților în comunitățile alese ca destinație ridică probleme, mai ales la nivel ocupațional. Migrația forței de muncă reprezintă o provocare la nivelul Uniunii Europene, mai ales în ceea ce privește lucrătorii necalificați. Previziunile privind migrația cetățenilor din statele membre sunt influențate de factori precum: nevoile economice (salarii scăzute, rate ridicate ale șomajului, declinul sectoarelor industriale, piața muncii), de dorință generală de îmbunătățire a calității vieții și asigurarea unui viitor mai bun pentru membrii familiei și
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Teoriile clasice de tipul celor gravitaționale sau modelul "push-pull" au fost de cele mai multe ori combătute, fiind considerate a fi mai degrabă "scheme descriptive sau clasificatorii"4, ele fiind adaptate unor situații concrete, insă tendința actuala este aceea de a analiza migrația fie prin prisma unor teorii care explică apariția fenomenului (precum teoria economiei neoclasice, teoria duală a pieței muncii, noua economie a migrației, teoria dependenței), fie prin prisma celor ce urmăresc desfășurarea acestuia (că, de exemplu, teoria rețelelor sau teoria instituțională
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
descriptive sau clasificatorii"4, ele fiind adaptate unor situații concrete, insă tendința actuala este aceea de a analiza migrația fie prin prisma unor teorii care explică apariția fenomenului (precum teoria economiei neoclasice, teoria duală a pieței muncii, noua economie a migrației, teoria dependenței), fie prin prisma celor ce urmăresc desfășurarea acestuia (că, de exemplu, teoria rețelelor sau teoria instituțională). Teoriile enumerate oferă explicații multiple asupra fenomenului pentru că abordările fiecăreia fac trimitere la nivele diferite de referință: macro sau nivel societal, mezo
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
mezo sau nivel comunitar și micro la nivel de individ/ familie. Așadar, ele au capacitatea de a nu se exclude, ci de cele mai multe ori se completează reciproc. Din punct de vedere demografic, cele mai importante și de impact efecte ale migrației ce caracterizează țara noastră sunt reprezentate de: îmbătrânirea demografică, schimbări în evoluția nupțialității și a fertilității, schimbări în structura pe vârste și sexe a populației etc. Trebuie să avem în vedere însă că migrația externă pentru munca are caracter temporar
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
importante și de impact efecte ale migrației ce caracterizează țara noastră sunt reprezentate de: îmbătrânirea demografică, schimbări în evoluția nupțialității și a fertilității, schimbări în structura pe vârste și sexe a populației etc. Trebuie să avem în vedere însă că migrația externă pentru munca are caracter temporar, durata acesteia variind de la câteva săptămâni/luni până la câțiva ani și de cele mai multe ori nu presupune schimbarea definitivă a reședinței. Persoanele implicate în fenomenul de circulație internațională se pot împărți, în momentul de față
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Canada, Elveția) este în creștere, personal hotelier și cel din alimentație publică; c) forță de muncă necalificata, încadrată în activități din agricultură (în perioade de recoltare), în salubritate, construcții, în țări precum Spania, Portugalia, Grecia. Din punct de vedere economic, migrația are multiple efecte pozitive și are ca scop creșterea veniturilor populației, asigurarea unui loc de muncă, creșterea nivelului de trai, scăderea ratei șomajului în anumite sectoare de activitate, acoperirea deficitului de forță de muncă din anumite sectoare economice, la un
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de altă parte, se pot evidenția și o serie de efecte negative: a) "Exodul creierelor, fenomen cunoscut în literatura de specialitate că brain drain. Simona Stanica, citând diverse surse, detaliază semnificația conceptului de "brain drain", acesta exprimând, în cele mai multe cazuri, migrația forței de muncă educate și calificate dinspre țările sărace spre cele bogate, urmărind o recunoaștere profesională și o remunerare a muncii superioare țării natale, condiții îndeplinite în țările dezvoltate"5; b) " Efectul negativ al migrării forței de muncă înalt calificată
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
acceptând munci inferioare calificării lor profesionale în favoarea unor venituri atractive. În ultimele decenii, după 1989 dar și ulterior aderării la Uniunea Europeană, România s-a confruntat cu o diversitate de forme ale circulației internaționale, studiate de numeroși cercetători, sub diferite aspecte: migrația circulatorie că strategie de viață 7, rețelele migranților români și importanța genului în structurarea lor8, precum și în accesul la piața muncii înalt calificate 9, mobilitatea copiilor migranților români 10, emergentă trans-naționalismului, ca disponibilitate a migranților de a întreține simultan apartenența
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
aflați în Italia intenționau, la acea dată, să se întoarcă definitiv în țară în următorii doi ani. Reintegrarea în țara de origine a fost analizată de cercetători în relație cu factori precum: natură experienței trăite în țara de destinație, durata migrației, în raport cu obiectivele personale și cu diferențele salariale dintre țările de origine și de destinație 15, contextul reintegrării în țara de origine. Însă, așa cum este de așteptat, succesul reintegrării în țara de origine este cu atât mai mare cu cat migrantul
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
acțiune aproape identice la toți membrii unei clase sociale. Obiectivul general al lucrării de față a fost studierea fenomenului de reconversie și reorientare profesională, în rândul subiecților vârsta adultă, în contextul economico-social al circulației internaționale. Vizam identificarea factorilor determinanți ai migrației, cu accent pe factorii de natură economică și cei de dezvoltare profesională; identificarea situațiilor ce determină reconversia și reorientarea profesională, dar și determinarea factorilor motivaționali în procesul de reconversie profesională a emigranților, în țara de destinație dar și în țara
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
în studiul de față trece prin cel puțin patru tranziții/etape ocupaționale: Fig. 1 Tranziția ocupaționala în rândul migranților Ce spun subiecții? Așa cum era de așteptat și s-a constatat de nenumărate ori, în studiile sociologice, principalul motiv ce determină migrația internațională, cu scopul ocupării unui loc de muncă este posibilitatea de a-și îmbunătăți statutul socio-economic familial, cel educațional al copiilor și mai apoi cel ocupațional: "unul din motive ar fi lipsa de locuri de muncă în România și salariile
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
ci și migrantul reîntors în țară după câțiva ani de ședere într-o altă comunitate nu mai este identic cu persoana care a părăsit țara cu câțiva ani în urmă, așteptările sale sunt adeseori complet diferite. Pentru cei mai mulți, experiența de migrație este asociată cu pierderi de status ocupațional, deprofesionalizare, în comparație cu situația avută în România. Majoritatea migranților acceptând meserii neconforme cu statutul lor educațional sau ocupațional. Doar o parte dintre respondenți au fost dispuși să investească resurse financiare în cursuri de reconversie
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. 2 Vasile Miftode, Elemente de sociologie rurală, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1984, p. 154. 3 IOM România, Național Migration and Development Policy în România, IOM Bucharest, January 2004. 4 Dumitru Sandu, Fluxurile de migrație în România, Editura Academiei, București, 1984, pp. 12-13. 5 Simona Stanica, "Abordări, modele, teorii privind fenomenul brain drain", Revista de Cercetare și Intervenție Socială, nr. 19/2007, p. 61. 6 Gheorghe Zaman, Valentina Vasile, Migrația forței de muncă și dezvoltarea
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
4 Dumitru Sandu, Fluxurile de migrație în România, Editura Academiei, București, 1984, pp. 12-13. 5 Simona Stanica, "Abordări, modele, teorii privind fenomenul brain drain", Revista de Cercetare și Intervenție Socială, nr. 19/2007, p. 61. 6 Gheorghe Zaman, Valentina Vasile, Migrația forței de muncă și dezvoltarea durabilă a României: abordări teoretico-metodologice, sistem de indicatori și modele de analiză, Editura Expert, București, 2005, p. 46. 7 Dumitru Sandu, "Migrația circulatorie că strategie de viață", Sociologie Românească, nr. 2, Editura Polirom, Iași, 2000
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
și Intervenție Socială, nr. 19/2007, p. 61. 6 Gheorghe Zaman, Valentina Vasile, Migrația forței de muncă și dezvoltarea durabilă a României: abordări teoretico-metodologice, sistem de indicatori și modele de analiză, Editura Expert, București, 2005, p. 46. 7 Dumitru Sandu, "Migrația circulatorie că strategie de viață", Sociologie Românească, nr. 2, Editura Polirom, Iași, 2000 pp. 5-29. 8 Informații preluate din Swanie Potot, " La place des femmes dans leș réseaux migrants roumains", Revue européenne des migrations internationales, vol. 21, nr. 1, 2005
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
734/2004 11 Informații preluate din: Remus Gabriel Anghel, "Changing Statuses: Freedom of Movement, Locality and Transnationality of Irregular Romanian Migrants în Milan", Journal of Ethnic and Migration Studies, vol. 34, nr. 5, 2008, pp. 787-802; Pietro Cingolani, Flavia Piperno, "Migrații, legături de tranziție și evoluție în contextele locale. Cazul Marginea și Focșani", Între România și Italia. Traiectorii migratoare, Vintilă Mihăilescu (coord.), vol. 4, 2006, pp. 54-75; Dumitru Sandu, "Emerging transnațional migration from Romanian villages", Current Sociology, vol. 53, nr. 4
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
vol. 34, nr. 5, 2008. BLACK, Richard; KOSER, Khalid; MUNK, Karen; ATFIELD, Gaby; D'ONOFRIO, Lisa; Tiemoko, Richmond, Understanding voluntary return, online report of Sussex Centre for Migration Research, Home Office Online Report 50/04, 2004. CINGOLANI, Pietro; Piperno, Flavia, "Migrații, legături de tranziție și evoluție în contextele locale. Cazul Marginea și Focșani", în Între România și Italia. Traiectorii migratoare, Vintilă Mihăilescu (coord.), vol. 4, 2006. DĂIANU, Daniel; VOINEA, Liviu; ȚOLICI, Mugur, Balance of Payments Financing în Romania-The Role of Remittances
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Michael J., Birds of Passage: Migrant Labour în Industrial Societies, Cambridge University Press, New York, 1979. POTOT, Swanie, " La place des femmes dans leș réseaux migrants roumains", Revue européenne des migrations internationales, vol. 21, nr. 1, 2005. SANDU, Dumitru, Fluxurile de migrație în România, Editura Academiei, București, 1984. SANDU, Dumitru, "Migrația circulatorie că strategie de viață", în Sociologie Românească, nr. 2, Editura Polirom, Iași, 2000. SANDU, Dumitru, "Emerging transnațional migration from Romanian villages", Current Sociology, vol. 53, nr. 4, 2005, pp. 555-582
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Societies, Cambridge University Press, New York, 1979. POTOT, Swanie, " La place des femmes dans leș réseaux migrants roumains", Revue européenne des migrations internationales, vol. 21, nr. 1, 2005. SANDU, Dumitru, Fluxurile de migrație în România, Editura Academiei, București, 1984. SANDU, Dumitru, "Migrația circulatorie că strategie de viață", în Sociologie Românească, nr. 2, Editura Polirom, Iași, 2000. SANDU, Dumitru, "Emerging transnațional migration from Romanian villages", Current Sociology, vol. 53, nr. 4, 2005, pp. 555-582. STANICA, Simona, "Abordări, modele, teorii privind fenomenul brain drain
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Guvernamentale, Comunitatea românească în Italia: condiții sociale, valori, așteptări, 2007. VLASE, Ionela, "Morphologie des rapports sociaux des migrantes. Un ménage roumain à Genzano (province de Rome)", Revue Européenne des Migrations Internationales, vol. 23, nr. 1, 2007. ZAMAN, Gheorghe; Vasile, Valentina, Migrația forței de muncă și dezvoltarea durabilă a României: abordări teoretico-metodologice, sistem de indicatori și modele de analiză, Editura Expert, București, 2005. Libertate și necesitate la Kant, Hegel și Marx (Liberty and necessity at Kant, Hegel and Marx) Emanuel COPILAȘ Abstract
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
categoriilor de persoane vulnerabile la oportunități educative pe termen lung, pentru o integrare deplină în societate. De asemenea, conceptul de "mediu urban sustenabil" în sec. XXI nu prezintă conexiuni doar cu mediul natural înconjurător (protecția naturii) ci și cu fenomenul migrațiilor. Astfel, pentru reușita funcționare a unui oraș, în sec. XXI, "dezvoltarea durabilă" nu înseamnă doar asigurarea unui mod de viață pe baze ecologiste, de protecție și conservare a mediului înconjurător, ci și a unor răspunsuri coerențe și cuprinzătoare din partea statelor
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]