1,969 matches
-
putut veni locuitorii (avînd în vedere informația cu foștii ocupanți ruteni ai satului), dar cele două toponime menționate sub numele Rășina sunt mici oronime, nume de culmi de deal, nu nume de localități, de topice majore, de unde ar fi putut migra locuitorii, plus că nu există nici documente și nici tradiții care să consemneze acest fapt. Formarea de la un posibil antroponim Rășină, întîlnit în Ardeal și în alte provincii, ca nume de grup: rășinari >Rășinari, (după modelul Catrinari, Petcari, Roșcari, Socolari
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
tocmai fenotipul tumoral. Celulele transformate malign nu suferă moartea celulară programată genetic (apoptoza). Transformarea malignă implică modificarea multor proprietăți normale ale celulei, dar totodată dobândirea unora noi, printre care capacitatea de a se desprinde din tumora primară și de a migra în alte organe, unde se implantează și, prin proliferare anarhică, generează o altă tumoră numită tumoră secundară. Proprietatea celulei maligne de a migra pe cale sanguină sau limfatică, în alte organe, uneori foarte îndepărtate topologic, se numește metastazare. Tumora secundară generată
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
totodată dobândirea unora noi, printre care capacitatea de a se desprinde din tumora primară și de a migra în alte organe, unde se implantează și, prin proliferare anarhică, generează o altă tumoră numită tumoră secundară. Proprietatea celulei maligne de a migra pe cale sanguină sau limfatică, în alte organe, uneori foarte îndepărtate topologic, se numește metastazare. Tumora secundară generată prin metastazare, poartă numele de metastază. Prin desprinderea celulelor maligne din tumora primară și migrare, sunt generate numeroase metastaze care îngreunează terapia chirurgicală
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
era de „supus” - hipokaimenon în greacă, subiectum în latină -, de unde și utilizarea sa gramaticală, ca ceva ce poate fi supus acțiunilor. În Europa postmedievală, sub influența creștinismului s-a dezvoltat un sens specific uman al noțiunii de subiect, ce a migrat în direcția subiectivității conștiente și reflexive prin raportarea acesteia la „obiect” (objectă, la ceea ce se află în afară și în fața sa. Treptat, s-a ajuns ca termenul de obiectivitate să însemne ceva real, independent și chiar indiferent de opinia „subiectivă
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Omului, în care referințele la respectarea demnității persoanei revin la tot pasul. Personalismul european a pierdut în ultimele decenii din importanța pe care a avut-o timp de mai multe decenii (Delors, 1999Ă. El rămâne important pentru etica religioasă, dar migrează și spre mișcările unor grupuri și asociații care apără drepturile unor minorități, dreptul naturii de a fi protejată, dreptul la o moarte decentă a bolnavilor, o economie care manifestă grijă pentru persoană. Totuși, cei care se mai interesează de etică
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
norme internaționale menite să protejeze migranții în țările de origine și în cele de primire. Facilitățile create de mijloacele de transport, telecomunicațiile fac posibile traiul, socializarea, construcția identității în culturile de apartenență și în cele de adopție. În general, se migrează de la "periferii" spre "centre" (spre locurile în care veniturile sunt mai mari și "viața e mai bună"). Globalizarea actuală se manifestă ca emergența graduală a societății europene, mondiale, în care se aplică treptat politici "interstatale", "dreptul global" (vulnerabil la interese
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
adâncește inegalitatea șanselor educaționale 213... Educatorii care aveau rol de "apostoli", de "dascăli" ascultați și respectați, în ultima perioadă și-au redus capacitatea de a influența copiii, părinții, comunitatea (unii fac taximetrie în timpul liber pentru a-și spori veniturile, alții migrează în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit...). Sărăcia se asociază cu subdezvoltarea culturală 214, cu neparticiparea la viața culturală a comunității, cu lipsa încrederii în valoarea culturii. După 1990, numeroase cămine culturale și case de cultură au fost
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
maturitate. Fundatrixul se înmulțește pe cale partenogenetică vivipară, dând naștere la virginogene nearipate, care colonizează frunzele de varză timpurie sau cele ale culturilor semincere. La sfârșitul lunii iunie sau începutul lunii iulie, pe lângă femelele nearipate, apar și aripate (virginogene aripate), care migrează pe culturile de varză de vară sau de toamnă și continuă să se înmulțească tot pe cale partenogenetică vivipară până în toamnă. Apoi, apar formele sexupare, care vor da naștere în cursul lunii septembrie la formele sexuate. După copulație, la începutul lunii
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
apodă, albă, capul brun-deschis (fig. 8 b). Biologie. Iernează ca adult sau larvă în sol și are o generație pe an, cu două cicluri evolutive în funcție de planta gazdă și diapauză. Adulții părăsesc locurile de hibernare primăvara în luna aprilie și migrează la început pe cruciferele spontane, apoi trec pe cele cultivate. Ponta are loc în luna mai. Femelele depun ouăle în mici cavități pe care le rod cu rostrul la baza tulpinii (la colet) diferitelor plante crucifere (varză, conopidă, ridichi, muștar
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
întreaga rădăcină poate prezenta, de jur împrejur, gale de diferite mărimi. În interiorul unei gale se găsesc 1 - 2 larve, iar într-o rădăcină numărul lor, poate ajunge la 30. Evoluția larvară durează 2 - 3 săptămâni. Larvele mature părăsesc galele și migrează în sol, unde își confecționează loji din particule de pământ, în care se transformă în pupe. Stadiul de pupă durează 1 - 2 săptămâni. Adulții apar în luna iunie sau începutul lunii iulie, se hrănesc un timp scurt cu lăstarii și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
mod de dăunare. Gărgărița tulpinilor atacă diferite specii spontane și cultivate de crucifere, producând pagube la varza de consum și seminceri. Adulții atacă mugurii de creștere, din care cauză plantele nu mai formează căpățână. Larvele duc o viață minieră. Ele migrează din pețiolul frunzelor până la nivelul rădăcinilor, unde distrug țesuturile, care capătă un aspect făinos. La plantele atacate, frunzele cad prematur, tulpinile se rup cu ușurință de la bază sau se ofilesc și pier. În culturile semincere, lăstarii se vestejesc și se
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Incubația durează 6 - 14 zile, în funcție de temperatură. Larvele care apar stau câteva ore nemișcate, apoi încep să se hrănească cu frunze. Dezvoltarea larvară durează 3 - 4 săptămâni, perioadă în care năpârlesc de 5 ori. La maturitate larvele părăsesc plantele și migrează în diferite locuri, unde se transformă în pupe. Durata stadiului de pupă este de 10 - 21 zile. Noii adulți apar în luna iulie și dau naștere la a doua generație. S-a constatat că de la un an la altul fluturele
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
sunt depuse 600 - 800 ouă. Incubația durează 12 - 14 zile. Larvele care apar, stau grupate și se hrănesc cu frunze, determinând perforații punctiforme. Apoi larvele devin solitare și ajung la completa dezvoltare după 21 - 30 zile. Larvele părăsesc plantele și migrează în sol, unde se transformă în pupe. Stadiul de pupă durează 10 - 12 zile, iar fluturii apar în luna iulie și dau naștere la a doua generație de larve. Acestea se dezvoltă pe varza de toamnă sau alte crucifere până în
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
segment abdominal este lipsit de de pete. Picioarele false au fiecare câte 25 de croșete. Biologie și ecologie. Prezintă două generații pe an și iernează în stadiul de larvă în sol, la adâncimea de 25 - 30 cm. În primăvară, larvele migrează între straturile ale solului. Ele se hrănesc intens circa două săptămâni și apoi se transformă în pupe. Adulții apar în a doua jumătate a lunii mai, iar curba maximă de zbor se înregistrează când temperatura aerului are 17180 C. Adulții
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
culoare cărămizie (fig. 31 c). Biologie. Iernează în stadiul de pupă în sol la 10 - 20 cm adâncime. În condițiile țării noastre are 2 - 3 generații pe an. Adulții apar la sfârșitul lunii aprilie începutul lunii mai. La început, adulții migrează pe diferite plante ierboase (liliacee spontane) sau lemnoase (salcie, plop, fag, dud etc.), hrănindu-se cu nectarul florilor. După o perioadă de hrănire de 7 - 12 zile, în vederea maturării organelor sexuale, are loc împerecherea. Ouăle sunt depuse pe sub bulgării de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
influențată de temperatura solului și de precipitații. Imediat după ecloziune, larvele pătrund în țesuturile plantelor, mai ales pe la baza frunzelor, precum și în bulbi, unde rod numeroase galerii. Dezvoltarea larvară durează 15 - 25 zile. Larvele mature părăsesc locurile de hrană și migrează în sol, la 3 - 4 cm adâncime, unde își confecționează câte o celulă din pământ, în care se transformă în pupe. Stadiul de pupă durează 8 - 14 zile. Adulții apar în prima jumătate a lunii iunie și dau naștere la
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de formare, iar cele din generația a II-a și a III- a se dezvoltă numai în bulbi, în care se instalează diferite specii de ciuperci, din genul Botrytis, care accelerează putrezirea bulbilor (fig. 32). După distrugerea unui bulb, larvele migrează în sol și pot ataca noi plante. În urma atacului, frunzele se îngălbenesc, se ofilesc și se usucă. Pragul economic de dăunare este de sub 8 % plante atacate. Până la 15 % plante atacate se consideră infestare medie, iar peste 15 % infestare puternică. Măsuri
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
pe an. În primăvară, din oul de rezistență apare fundatrixul, care din aprilie și până în luna iunie dă naștere la mai multe generații de fundatrigene, în cadrul cărora se găsesc atât forme aptere, cât și forme aripate. De pe crușin, formele aripate migrează pe plante din flora spontană și de cultură, unde se înmulțește, rezultând virginogene aptere și aripate. În toamnă apar sexuparele, care se întorc pe crușin. Apar sexuații: female și masculi, care după împerechere result ou de rezistență. Durata de dezvoltare
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
liziera pădurilor, sub scoarța pomilor, sub mușchi, pe sub frunzele căzute, în crăpăturile solului, în poduri, pe sub dușumele etc. Prezintă o singură generație pe an. La sfârșitul lunii aprilie, când temperatura aerului depășește 140 C, adulții părăsesc locurile de hibernare și migrează în câmp, parcurgând distanțe mari, mai ales pe vreme caldă și însorită. În perioada preovipozitară adulții consumă polenul florilor de mazăre. Are loc copulația, iar după 8 - 10 zile femelele încep să depună ouăle, ce coincide cu formarea păstăilor. Ouăle
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
tegumentul bobului un opercul circular, care va fi detașat în momentul apariției adulților. Stadiul de pupă durează 14 - 25 de zile, iar noii adulți apar la sfârșitul lunii iulie - începutul lunii august. O parte din adulți rămân în interiorul boabelor sau migrează în diferite locuri până în primăvara următoare. Adulții sunt sensibili la oscilațiile de temperatură din timpul iernii. Astfel, variațiile mari de temperaturi ridicate și scăzute, determină o mortalitate de până la 80 % a adulților. Larvele sunt sensibile la secetă; la apariția unor
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
fasolei. În condițiile din țara noastră prezintă 2 - 3 generații pe an, din care, prima și a treia în magazii, iar a doua în câmp. În depozitele încălzite poate prezenta 4 generații. La sfârșitul lunii iunie - începutul lunii iulie, adulții migrează în câmp, parcurgând distanțe până la 3 km. După împerechere, femela depune ouăle pe păstăile de fasole în pârgă. O femelă depune 40 - 80 de ouă. Pentru depunerea ouălor, femela roade pe linia de sutură a tecilor un orificiu adânc în
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
unde devin apode și rămân până la transformarea lor în adulți. Dezvoltarea larvară durează 20 - 25 zile, iar o generație completă se dezvoltă în 4 - 6 săptămâni, în funcție de temperatură. Din cauza depunerii eșalonate a ouălor, generațiile se suprapun. În timpul verii, musculița poate migra de pe culturile din seră și solarii pe cele din câmp, pe care continuă să se înmulțească până în toamnă. La scăderea temperaturii, o parte din musculițe se reîntorc în sere (reinfestând culturile), iar cele care rămân în câmp sunt distruse de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
ouă, uneori până la 2000. Perioada de incubație durează 7 - 10 zile. Înainte de eclozare, larvele suferă prima năpârlire. În momentul eclozării, larvele ating vârsta a Il-a și sunt cunoscute sub numele de “larve de invazie'’". Aceste larve părăsesc galele și migrează în sol în căutare de noi plante gazdă. Găsind plantele preferate, larvele perforează rădăcinile și pătrund în țesuturi (în țesutul cortical), obișnuit în apropierea vârfului de creștere. După un scurt timp de hrănire, larvele devin imobile, rămânând în aceleași locuri
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
grupul ugric este de tip satem. Distincția se regăsește și în cadrul limbilor altaice. Acest fapt ar dovedi că toate aceste limbi au făcut parte, cîndva, dintr-o unitate lingvistică, ulterior scindata. Marija Gimbutas susține că indo-europenii primitivi ("populația kurganelor") au migrat în patru valuri succesive (4400-4200, 3400-3200, 3000-2800 și 1400-1200 i.C.) ducînd în cele din urmă la indo-europenizarea unui imens spațiu euroasiatic. După al treilea val, aproape întreaga Europa, Asia Centrală și subcontinentul indian (cu exceptia sudului) erau indo-europenizate. Al patrulea val
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
-o proto-indo-europeană. - toharice: toharica A (agneană, limba scrisă, liturgica), toharica B (kucheană, limba vorbită). Vorbite în Bazinul Tărîm (Chină de astăzi, zona locuită de uiguri) pînă prin secolele V-VIII. Populație care s-a separat timpuriu din grupul indo-european inițial, migrînd spre est alături de populații germanice, italo-celtice, baltice etc. S-au învecinat apoi cu strămoșii anatolienilor și grecilor. Notate cu o scriere proprie de origine indiană (brahmi). Limba fără oclusive sonore și aspirate; asemănări cu hitita, traco-frigiana și armeana. - traco-iliro-frigiene: ilira
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]