1,199 matches
-
o putem stabili între conceptul de comunitate și migrație ca fenomen complex. Unele cercetări identifică două direcții principale în analiza participării comunitare pe care o manifestă migrantul care pleacă în străinătate. Așadar, pe de o parte s-a constatat că migranții sunt mai puțin atașați de comunitatea de origine odată ce sunt plecați, dar pe de altă parte manifestă intenția de a se întoarce la un moment dat - intenție susținută prin investițiile pe care le fac acasă. Mai mult, atunci când vorbim despre
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
țară, din perspectiva participării comunitare, este dificil de stabilit dacă intenția se explică prin atașamentul față de comunitate, față de țară sau față de familia care a rămas acasă. În acest context pot fi evidențiate două aspecte. În primul rând se pare că migranții sunt mai puțin implicați în rezolvarea problemelor din comunitatea de origine. În al doilea rând, relațiile pe care le stabilesc românii în străinătate se modifică: pe de o parte scade frecvența interacțiunii interumane, dar pe de altă parte se rup
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
agriculturii, ca singură variantă la pierderea locului de muncă, puteau decide mai târziu să revină în mediul urban. De asemenea, în 1990 și 1991 peste jumătate dintre cei care migrau se mutau în alt județ, în timp ce începând cu 1992 majoritatea migranților își schimbau domiciliul în arealul aceluiași județ. Astfel, distanța geografică dintre punctele de migrație a început să scadă considerabil în această perioadă. Migrația internă trece printr-o perioadă de reașezare și restructurare determinată de un flux de migrație de la sat
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
în Academica, iulie 1996, p. 10.</ref>. Fluxurile de migrație internă în perioada postdecembristă sunt generate de mai mulți factori. Un punct de plecare este acela că opțiunea pentru un anumit mediu rezidențial este în funcție de oportunitățile de care poate beneficia migrantul<ref id=”2”>Sandu, 1996, p. 11. </ref> în strânsă legătură cu restructurarea oportunităților de angajare dinsectorul de stat și din cel privat. Cu alte cuvinte, unii muncitori din sectorul de stat - aflat în declin - sunt mult mai determinați să
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
comunicante. Maniera haotică și nenaturală în care comuniștii au generat, au condus și au controlat fluxurile migratorii în România a provocat o serie cuprinzătoare de disfuncții la nivel social. în absența preexistenței unor structuri comunitare puternice, capabile să faciliteze integrarea migranților în habitate urbane coerente social, fluctuația ridicată a locuitorilor nu face decât să accentueze neputința agregării acelor structuri. Forțarea migrației masive rural-urban, urmată de multiplicarea artificială a rutelor migraționale interne pentru accelerarea nesustenabilă a dezvoltării industriale au permis evitarea formării
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
sentiment de inferioritate care nu poate fi compensat decât de o integrare, posibilă prin imitație. Or imitația înseamnă dezrădăcinare de sine, pierdere a identității, scufundare în artificiu, transformarea în marionetă a personajului care își va pierde sufletul. Pentru Kafka, problema migrantului este în centrul tramei romanești. El nu încetează să pună problema asimilării, aceea de a găsi un loc imposibil pentru un erou "deterotorializat"555. Obsesia găsirii locului său este foarte concret reprezentată de către gesturile lui Karl, neîndemânatic cu corpul său
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Bourgeois, Paris, 1991) oferă un exemplu de studiu ce combină aporturile lui Meillassoux cu cele ale lui Althabe. Analiza lui despre modurile de circulație a banilor și de inserție a raporturilor de piață arată înlănțuirea de subordonări, punându-i pe migranții malieni în raport unii cu alții, cu familiile și satele lor de origine și cu cele două state, malian și francez. 31 L. Bazin, Entreprise, politique, parenté, L'Harmattan, Paris, 1998. 32 Pentru o prezentare mai detaliată, cf. L. Bazin
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a fost abandonat cadrul statului-națiune, nici cel al relațiilor internaționale, dar după "Războiul Rece" și după atentatele din 2001, lumea pare dominată de capitalismul financiar, de logica pieții. Societatea se negustorizează, se "glocalizează", fluxurile migratorii au devenit din ce în ce mai mari (dar migranții nu se dizolvă în țările de primire, ci formează "rețele internaționale"2), diaspora 3, trăiește "interculturalitatea". Cultura se globalizează, culturile se interpenetrează, identitățile se hibridează. Globalizarea provoacă în continuare și repulsii, dar nu mai e privită ca o "junglă", fără
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
temporalități diferite, au loc interacțiuni politice, economice, apar forme instituționale noi, alterând formele și fondul. Statul nu este doar victima globalizării. Apar noi logici organizaționale ce contribuie la restructurarea lui internă fără "să-și piardă puterea...". La ora actuală, drepturile migranților, ale străinilor, sunt protejate teoretic de texte din convenții internaționale privind drepturile omului etc. Practic însă, în orașe și sate concrete, formele de excludere sunt neliniștitoare 7. "Dreptul de a avea drepturi trebuie să combine viziunea liberală a cetățeniei, care
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
al integrității teritoriale și al autorității jurisdicționale a dat statului puterea să-și afirme autoritatea. "Deteritorializarea" statelor este legată de crearea unor "spații extrajuridice" care scapă principiilor dreptului din aceste state. De exemplu, se nasc norme internaționale menite să protejeze migranții în țările de origine și în cele de primire. Facilitățile create de mijloacele de transport, telecomunicațiile fac posibile traiul, socializarea, construcția identității în culturile de apartenență și în cele de adopție. În general, se migrează de la "periferii" spre "centre" (spre
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
promise, proclamate, declarate, așteptate... Să nu uităm și alte probleme pe care le au de rezolvat la ora actuală orașele 268. De exemplu, mobilitatea a fost mult timp considerată la originea tuturor relelor sociale (în măsura în care aceasta separă, dezintegrează, slăbește sociabilitatea). Migrantul, "străinul" au fost stigmatizați, considerați subversivi, destabilizatori, sosirea lor în oraș fiind apreciată ca o amenințare pentru localnici. Însă mobilitatea a devenit astăzi o practică acceptată, o rutină și au apărut forme de conviețuire. A început să fie asociată cu
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
o practică acceptată, o rutină și au apărut forme de conviețuire. A început să fie asociată cu mai buna capacitate de adaptare, văzută ca un aspect al progresului (oamenii și grupurile sunt diferențiate și după cât de mobili sunt; omul mobil, migrantul, cosmopolitul, nu este precum cel "legat de glie", nu e ca acela baricadat în casă, în fața televizorului, cu telecomanda lipită de palmă...). Sunt apreciați cei care aleg unde să locuiască, în care parte a orașului, în care oraș, în care
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
isterie printre femeile americane la un moment dat însemna de fapt un mod ... de a se sustrage obligațiilor domestice, de a încerca să impună o altă viziune asupra raporturilor lor cu bărbații (în timp ce, aceleași femei refuzau un asemenea rol femeilor migrante...356). Și mai rămân întrebări: Cine atribuie rolul de bolnav? Cine denumește comportamentul bolnavului ca deviant? Cine legitimează controlul social exercitat de către medic? Ar trebui să tratăm medical, să trimitem la închisoare, sau să reeducăm pe părinții care-și bat
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
era că mortalitatea în diferitele categorii și grupuri sociale a variat în timp, dar decalajul dintre bogați și săraci a rămas aproximativ constant 374: cei din partea de jos a ierarhiei sociale, cei prost plătiți, care locuiesc în cartiere puțin atractive, migranții rupți de sociocultura de origine, cei care trăiesc în promiscuitate etc., sunt mai bolnavi. O altă constatare: femeile mor mai târziu decât bărbații, dar ele sunt mai des bolnave. Și alta: șomajul, marginalizarea socială etc. sunt legate de dezvoltarea anumitor
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
elevii de gimnaziu au cel puțin un frate sau o soră (media este de 1,2 la nivelul întregului eșantion), ceea ce face ca numărul copiilor rămași acasă să se dubleze (Toth Georgiana et all, 2007). Datele arată ponderea ridicată a migranților din vestul României (Banat, Crișana, Maramureș), unde elevii de gimnaziu, care au părinți în străinătate, este de 27% din numărul total de elevi, și din Moldova, unde procentul este de 25%. Pe medii rezidențiale la nivel național nu sunt diferențe
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Ungaria sunt maghiari, la fel cum este cert că nu toți maghiarii s-au stabilit în Ungaria. Nu știm nici câți dintre eu erau din Secuime și câți din restul Transilvaniei. În plus, despre structura pe niveluri de instrucție a migranților, permanenți sau temporari, nu avem informații. Dacă admitem cifrele din Sandu et al (ibidem) putem concluziona, totuși, că migrația externă a fost capabilă să afecteze structura educațională a populației maghiare, comparativ cu cea română, într-o măsură care nu afectează
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
apar din necesitatea de supraviețuire. Prin definițiile universal acceptate, cuvântul „migrație” nu poate fi folosit cu referire la călătoria zilnică către alt loc. Un lucrător care călătorește în fiecare zi pentru a ajunge la locul de muncă nu aparține categoriei migranților, deși se deplasează dintr-un loc în altul și deși supraviețuirea lui poate depinde de ceea ce face. Migrația constă în deplasarea zilnică și repetată într-o singură zonă de operare. În conformitate cu înțelesul prezent al termenului, migrația este o deplasare care
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
morții, permanența nu este legată de durată. Dacă o persoană moare la un an după ce a migrat, atunci din perspectiva existenței persoanei, migrația a fost definitivă. Pentru a ajunge la o definiție practică a migrației definitive putem aștepta ca toți migranții să moară sau să-și schimbe cetățenia. Este necesară folosirea unei referințe temporale prezente care măsoară perioada de timp în care un migrant a fost într-o țară. Este un termen de referință foarte larg, deoarece cineva poate decide că
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
revenit în țara lor de origine ori s-au deplasat către o țară terță. Variabila temporală nu este menționată, de obicei, în statisticile internaționale. Când este inclusă ca parte a recensămintelor poate furniza informații cu privire la perioada de timp în care migranții au fost în țara-gazdă. Variabila temporală poate fi și este utilizată în cercetările ad-hoc asupra rezidenților străini. Însă acestea sunt folosite în mod limitat, pentru că, în general, se referă la un singur stat și adesea la o anumită regiune în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
un singur stat și adesea la o anumită regiune în cadrul acelui stat. Rar sunt repetate aceste studii. În câteva cazuri, durata de rezidență este inclusă într-o solicitare de cetățenie, dar folosirea acesteia drept criteriu ar subestima foarte mult numărul migranților, deoarece nu toți cei care ajung la perioada minimă de permanență solicitată de legea locală pentru cetățenie vor aplica pentru cetățenie și nu toți care fac solicitarea vor face imediat pregătirea. Dacă un stat a stabilit zece ani de rezidență
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
un astfel de tip de migrație sunt mânați de disperare, caută doar supraviețuirea și acceptă orice loc de muncă. În multe privințe, migrația calificată este imaginea în oglindă a migrației de masă. Ea nu implică un număr mare de oameni, migranții dețin calificări medii, superioare sau supracalificări, ca de exemplu, doctorate, și proiectul de migrație este clar identificat. Migranții nu cauzează tensiuni sociale pentru că de cele mai multe ori ei sosesc la un loc de muncă dinainte stabilit și nu sunt disperați să
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
muncă. În multe privințe, migrația calificată este imaginea în oglindă a migrației de masă. Ea nu implică un număr mare de oameni, migranții dețin calificări medii, superioare sau supracalificări, ca de exemplu, doctorate, și proiectul de migrație este clar identificat. Migranții nu cauzează tensiuni sociale pentru că de cele mai multe ori ei sosesc la un loc de muncă dinainte stabilit și nu sunt disperați să-și găsească de lucru. Ei au suficienți bani să plătească pentru serviciile de bază (îngrijiri de sănătate, contribuții
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
putea trimite țării de origine un procent fix din taxa pe venit a lucrătorilor. Nu există nici un dubiu că un mare număr de țări care exportă forță de muncă obțin câștiguri. Doar atunci când câștigurile depășesc costurile publice și private ale migranților, fenomenul brain migration (migrației forței de muncă înalt calificate) poate fi considerat ca făcând parte din categoria brain export (exportului de forță de muncă înalt calificată). c) Brain exchange Brain migration se poate regăsi sub forma schimbului de elevi, cercetători
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
pierderea forței de muncă înalt calificate) este compensată de un brain gain (câștig al forței de muncă înalt calificate) corespunzător. Tipologii privind categoriile de migranți highly skilled Marea majoritate a forței de muncă highly skilled (înalt calificate) o reprezintă categoria migranților voluntari. Din momentul în care deprinderile și calificările lor sunt solicitate în țara de destinație, marea majoritate devin migranți legali. Ei sunt adesea, dar nu întotdeauna, migranți permanenți, dar acest lucru poate apărea în procesul schimbării, deoarece migrația multiplă pare
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
un an academic, altele permanente (fenomenul clasic de brain drainexod al forței de muncă înalt calificate). Un număr din ce în ce mai mare de tineri urmează studii în străinătate la toate nivelurile universitare. Military personnel (personalul militar). Ei sunt excluși automat din categoria migranților și majoritatea membrilor forțelor armate nu vor fi priviți probabil ca personal înalt calificat. Cu toate acestea un număr substanțial de ofițeri și specialiști vor intra fără îndoială în categoria personalului înalt calificat. Spouses (rudele). Rudele categoriilor mai sus prezentate
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]