257,135 matches
-
desăvârși Învățătura sa: „Mângâietorul, Spiritul Sfânt, pe care-l va trimite Tatăl, În numele meu, acela vă va Învăța toate și vă va aduce aminte despre toate cele ce v-am spus Eu.” (In 14,26). Evangheliile sunt denumite, Încă de la mijlocul secolului al II-lea, „amintirile apostolilor” (1 Apologia 66,3; Dialogul cu Trifon 100,4). Ucenicii lui Isus - Petru, Iacob, Ioan și ceilalți - au conștientizat faptul că sunt un nou popor, că alcătuiesc un nou legământ; cu alte cuvinte, se
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
și uneori trecând de la o comunitate la alta prin contagiune. Bisericile cele mai Însemnate, mai cu seamă acelea Întemeiate de apostoli, exercitau o influență asupra comunităților non apostolice și asupra acelora aflate În propriul areal geografic. D) Koinonia Care erau mijloacele pentru păstrarea unității și armoniei Între biserici, recunoscându-se totodată numeroasele deosebiri legitime? Creștinii primelor trei veacuri aveau simțul unității și pluralității comunităților. O singură biserică pelegrină Într-o cetate anume, potrivit limbajului paulin și al lui Ignațiu de Antiohia
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
ceea ce spun și cugetă ca mine roage-se pentru Abercius. Nimeni să nu puie pe vreun altul În mormântul meu, căci altminteri va să plătească 2000 de monede de aur tezaurului Romei și alți 1000 iubitei mele patrii”. Un alt mijloc pentru a țese o credință comună și a păstra unitatea era elaborarea unor formule de credință (simboluri). În primele veacuri găsim numeroase mărturisiri de credință destul de deosebite Între ele.<footnote Nuovo Diozionario Patristico e di antichità cristiane, A. Di Berardino
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
se deosebește la nivel de amănunte de la o biserică la alta, devine și ea o dovadă a credinței desăvârșite și drepte, adică locus-ul În care se regăsesc frații ca frați Între ei și În comuniune cu Dumnezeu, dar totodată și mijloc de excludere.<footnote A. Orbe, Introducción a la Teologia de lo siglos II y III, Roma 1987. footnote> Modul cel mai bun de a păstra unitatea credinței era Însă acela de a favoriza adunările episcopale; acestea au apărut și s-
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
vindecarea ei”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Omilii la Postul Mare, Cuvânt la Duminica întâi a Sfântului și Marelui Post”, p. 50. footnote>. La cei începători în viața duhovnicească, căderile se ivesc totdeauna din desfătarea pântecelui, la cei de mijloc, și din mândrie, deși aceasta se întâmplă și celor începători. Iar la cei ce se apropie de desăvârșire, numai din osândirea aproapelui<footnote Sf. Ioan Scărarul, „Scara”, cuv. 15, cap. 15, în „Filocalia...”, vol. IX, Edit. Institutului Biblic și de
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Falstaff cercetătorii nu depistează nici cea mai mică urmă de inflență lirică germană contemporană. Verdi este maestrul maeștrilor operei italiene. Partitura demonstrează rafinament, o măiestrie componistică fără egală - vezi celebra fugă din final dar nu numai- eficiență și economie de mijloace cu rezultat și efecte maxime - stilul parlando de o expresivitate constantă și perfectă - și inspirația de o bogăție și spontaneitate inegalate<footnote Tranchefort, Francois-Rene - L’ Opera, ed. Seuil,, Paris, 1983 p. 327 footnote>. Falstaff împlinește magistral gloria operei comice italiene
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
dreptul ridicol, dar el a făcut întotdeauna ce l-a tăiat capul și cu toate acestea a cucerit puțintică glorie nu-i așa? Până azi, mulțumesc lui Dumnezeu, am avut și eu partea mea de succese, fără a recurge la mijloace cu care nu am nimic de-a face. Mă găsesc aici numai și numai pentru ca muzica mea să fie executată așa cum e scrisă!<footnote Sbârcea, George-Puccini, Ed. Muzicală, 1966 p . 113 footnote> Succesor al lui Verdi, Puccini este legat de
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
unele lucrări de maturitate de contemporanul său Wagner și de muzica rusă popularizată de Franz Liszt, în urma turneului său în Imperiul Rus, ca pianist, Verdi a cristalizat un limbaj muzical caracterizat de realismul expresiei, realizat printr-o impresionantă evoluție a mijloacelor componistice. Etapizând evoluția creației sale, descoperim parcurgerea unui traseu ferm, de la opera istorică, la melodrama lirică, pentru a ajunge la drama muzicală italiană. Remarcăm interesul lui Verdi pentru orchestrație și pentru rolul orchestrei în sublinierea expresiei muzicale. Inovațiile muzicale și
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
urmare, el însuși fiu al lui Dumnezeu. Înfierea dumnezeiască este o altă consecință a Botezului, înfiere împlinită prin încorporarea fiecărui om în trupul tainic al lui Hristos”<footnote Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni ..., p. 401. footnote>. Atunci când vorbește despre „mijloacele prin care se săvârșește taina nașterii din nou”, Sfântul Grigorie menționează „rugăciunile către Dumnezeu, invocarea harului ceresc, apa și credința”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 33, traducere de Pr. Prof. Dr. Teodor
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
333 p. a III-a. a)Urtext ed. Henle și Universal; b) Ed.Litolff Legato-ul original nu împiedică încheierea antecedentului pe timpul III al măsurii a 4-a, ce se poate realiza nu prin întreruperea legato-ului, ci doar prin mijloace dinamice. În plus ediția adaogă numeroase semne de articulație și nuanțe. Libertatea preferinței personale a interpretului e astfel anulată de corectura editorului, adevărul fiind obnubilat. O modificare similară este descrisă de F. Lerdahl/R. Jackendoff în Sonata în La major
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
Dieta este considerată un important mijloc terapeutic în majoritatea afecțiunilor inclusiv cele digestive. Sunt prezentate câteva din efectele secundare ale dietelor clasice cât și descoperiri recente ce au modificat conceptele dietetice. Astfel, s-au izolat exorfinele alimentare, neurohormonii din tractul gastrointestinal și hormonii ce alcătuiesc axul
Revista Spitalului Elias by MIHAELA CRĂCIUNESCU () [Corola-journal/Science/92039_a_92534]
-
în firea omului se pot observa trăsături care se apropie de cele ale îngerilor dar și trăsături care-l duc pe om la asemănarea cu animalele. Referitor la aceasta, Sfântul Grigorie de Nyssa ne învață că firea omenească stă la mijloc între două extreme, opuse una alteia, între ființele dumnezeiești și netrupești, pe de-o parte, și viața dobitoacelor și a vietăților necugetătoare, pe de altă parte [...] de la Dumnezeu el a primit cugetul și puterea de judecată, care este comună pentru
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
El întreaga sa desfătare. La început, când a făcut Dumnezeu pe om, l-a așezat pe el în rai, cum spune dumnezeiasca Scriptură, împodobindu-l cu toată virtutea. Și i-a dat lui poruncă să nu mănânce din pomul din mijlocul raiului. Și el se afla în desfătarea raiului, în rugăciune, în vedere duhovnicească, într-o slavă și cinste mijlocie, având simțurile întregi și nevătămate și aflându-se în starea cea după fire, precum a fost zidit. Căci Dumnezeu l-a
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
umană: Când deci omul nu e preocupat de a face altă deosebire decât aceasta, dintre simțirea trupească de plăcere și durere, calcă porunca dumnezeiască și mănâncă din pomul cunoștinței binelui și a răului. El are adică iraționalitatea simțirii ca singurul mijloc de discernământ în slujba conservării trupului. Iar prin ea se prinde cu totul de plăcere ca de ceea ce e bun și se ferește de durere ca de ceea ce e rău. Când însă e preocupat de a face cu mintea numai
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
durere ca de ceea ce e rău. Când însă e preocupat de a face cu mintea numai deosebirea dintre cele vremelnice și cele veșnice, păzește porunca divină, mâncând din pomul vieții. El are adică atunci înțelepciunea aflătoare în minte, ca singurul mijloc de discernământ în slujba susținerii sufletului<footnote Ibidem, p. 155. footnote>. Despre același pom s-a spus că e bun și rău, prin aceasta indicându-se de fapt firea păcatului, pentru că toate cele săvârșite în chip păcătos, sunt precedate de
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
veți mânca>>. Dumnezeu este totul, în El și prin El se ține totul. Pomul cunoștinței binelui și a răului, pe de altă parte, reprezintă firea noastră și alcătuirea omului<footnote Sf. Ioan Damaschin, op. cit., pp. 67-70. footnote>. Pomul vieții din mijlocul raiului oferea hrana nemuririi. De fapt aceasta era încercarea impusă lui Adam, pentru a se hrăni din Dumnezeu, pentru a atinge în mod liber îndumnezeirea. Și Adam n-a făcut-o. Sfântul Grigorie de Nyssa atrage atenția asupra faptului uimitor
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
neascultării<footnote Sf. Ioan Damaschin, Omilie la Sâmbăta Mare, 10, apud Alexandros Kalimiros, Sfinții Părinți despre originile și destinul omului și cosmosului, traducere și postfață de Prof. Ioan Ică, Deisis, Sibiu, 1998, p. 106. footnote>. El a fost ales doar ca mijloc de încercare, acesta fiind singurul motiv al opririi omului de a-l întrebuința, cel puțin momentan, căci acest pom nu a avut vreo anumită putere spirituală. Căderea omului în păcat s-a petrecut prin mâncarea din pomul neascultării. Acest pom
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
Iubitorul de oameni, în rev. Ortodoxia, Anul XVIII (1966), Nr. 1, p. 55. footnote>. Harul iubirii de oameni lucrează în toată istoria căderii și cea a mântuirii, căci ce n-a făcut oare Dumnezeu ca să fie iubit de noi? Ce mijloc n-a întrebuințat? Ce a trecut cu vederea? L-am batjocorit fără ca El să ne nedreptățească cu ceva, ci din contra bine făcându-ne și încărcându-ne cu mii de bunătăți. (...) Să ne gândim de câte ori Îl batjocorim chiar după miile
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
footnote Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre sfintele nevoințe, cuv. 81, în Filocalia..., vol. X, pp. 395396. footnote>. Potrivit Sfântului Nicolae Cabasila, două particularități îl caracterizează pe cel ce iubește și îi asigură biruința: faptul de a face bine, prin toate mijloacele, obiectului iubirii sale și, la nevoie, de a suferi pentru el dureri și chinuri teribile. Această a doua mărturie de iubire este mult superioară celei dintâi, ori, Dumnezeu era neputincios să o dea fiind nepătimitor (...) Atunci El născocește această umilință
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
Hristos, IV, A, I ; cf. Olivier Clément, Întrebări asupra omului, traducere din limba franceză de Ierom. Iosif Pop și Pr. Ciprian Șpan, Alba Iulia, 1997, p. 49. footnote>. Prin jertfa Sa, Mântuitorul a transformat moartea din pedeapsă pentru păcat în mijloc de înălțare a umanului la Dumnezeu și de întărire a lui. Moartea devine jertfa prin care omul reîntărit spiritual se reunește cu Dumnezeu și cu semenii săi prin iubire. Moartea suportată de Hristos creează în noi, dacă ne unim cu
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
Iubitorul de oameni, în rev. Ortodoxia, Anul XVIII (1966), Nr. 1, p. 55. footnote>. Harul iubirii de oameni lucrează în toată istoria căderii și cea a mântuirii, căci ce n-a făcut oare Dumnezeu ca să fie iubit de noi? Ce mijloc n-a întrebuințat? Ce a trecut cu vederea? L-am batjocorit fără ca El să ne nedreptățească cu ceva, ci din contra bine făcându-ne și încărcându-ne cu mii de bunătăți. (...) Să ne gândim de câte ori Îl batjocorim chiar după miile
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
footnote Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre sfintele nevoințe, cuv. 81, în Filocalia..., vol. X, pp. 395396. footnote>. Potrivit Sfântului Nicolae Cabasila, două particularități îl caracterizează pe cel ce iubește și îi asigură biruința: faptul de a face bine, prin toate mijloacele, obiectului iubirii sale și, la nevoie, de a suferi pentru el dureri și chinuri teribile. Această a doua mărturie de iubire este mult superioară celei dintâi, ori, Dumnezeu era neputincios să o dea fiind nepătimitor (...) Atunci El născocește această umilință
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
Hristos, IV, A, I ; cf. Olivier Clément, Întrebări asupra omului, traducere din limba franceză de Ierom. Iosif Pop și Pr. Ciprian Șpan, Alba Iulia, 1997, p. 49. footnote>. Prin jertfa Sa, Mântuitorul a transformat moartea din pedeapsă pentru păcat în mijloc de înălțare a umanului la Dumnezeu și de întărire a lui. Moartea devine jertfa prin care omul reîntărit spiritual se reunește cu Dumnezeu și cu semenii săi prin iubire. Moartea suportată de Hristos creează în noi, dacă ne unim cu
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
15 ianuarie 1850, Botoșani - d. 15 iunie 1889, București). Mihai Eminescu, mesaj de Anul Nou (1883) “Legi eterne mișcă universul de-asupra noastră, legi eterne conduc și societățile omenești. Suntem mici pe un glob neînsemnat în univers, dar inventăm mereu mijloace ca să ne facem viața grea și dureroasă. Deși ne dăm seama că viața-i ceva accidental, nu uităm patimile care ne mișcă. E în sufletul omenesc o ordine de lucruri tot atât de fatală ca și aceia din lumea mecanică, și astfel
CER SI PAMANT ROMANESC Un mesaj de Anul Nou 1883 al domnului Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93775_a_95067]
-
a cărui an întreg de câteva sute de zile nu e măcar un ceas pentru anul lui Neptun de șasezeci de mii de zile, totuși ce multe și mari mizerii se petrec în atât de scurt timp, cât de multe mijloace nu inventează oamenii spre a-și face viața grea și dureroasă! S’ar crede că cu cât cunoștințele înaintează, cu cât omul câștigă convingerea despre nimicnicia lui și despre mărimea lui Dumnezeu, ar scădea deșertăciunea care este isvorul urei și
CER SI PAMANT ROMANESC Un mesaj de Anul Nou 1883 al domnului Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93775_a_95067]