2,243 matches
-
apare niciodată pe scenă, deasupra mormântului în apropierea căruia se desfășoară acțiunea. Cu toate acestea, mormântul rămâne semnul vizibil al prezenței invizibile - și totuși reale - a umbrei protectoare a lui Proteu. Acțiunea tragediei va urmări respectarea făgăduielilor defunctului tată. Prin mijlocirea prezicătoarei Teonoe, promisiunile lui de ocrotire vor fi aduse la îndeplinire. Sibila va vorbi și va interveni în numele acestuia. Astfel, Elena lui Euripide se situează la intersecția tuturor ambivalențelor proprii eidolon-ului - amăgire sau prezență reală, malefică ori benefică, instrument al
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
morți are un corp și o voce. Căci ca să poți dialoga cu fantomele trebuie să aparții unui spațiu marginal, acelor zone-limită în care se aventurează doar pribegii, hoinarii fără țintă, călugări sau poeți. Waki îndeplinește astfel rolul unui „luntraș” prin mijlocirea căruia se realizează trecerea din lumea morților în lumea celor vii. Numai văzul și auzul omului retras departe de semenii lui, dar dorind să revină printre ei, să fie „de-al lor” fac cu putință întâlnirea cu spectrul. Waki, ființă
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
mine...” („Amintește-ți...”), aceleași vorbe rostite de fantoma din Hamlet. Amintire a unei priviri, a unei fascinații; pentru o clipă, privirea îndrăgostită a femeii moarte pare a înlocui privirea femeii altădată vii, iar această amețitoare confuzie îi dă Hermionei, prin mijlocirea Paulinei, o neașteptată putere. Momentul în care „magiciana” îi smulge lui Leontes jurământul că nu se va căsători niciodată fără consimțământul ei introduce discret tema asemănării, a unui dublu al reginei pe care Paulina se însărcinează să-l caute și
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
cu semnul lui de pe frunte, tocmai pentru a pecetlui recunoașterea. Așadar, revelarea secretelor miracolului dublului se va datora, în final, unei fantome. Și astfel, jocul amăgirilor creat de existența dublului - în măsura în care el a condus-o pe Olivia spre Sebastian prin mijlocirea Violei, dublul lui travestit - se va dovedi un instrument al adevărului. Ambivalent ca și fantoma, el implică aceeași dificultate de a discerne între adevăr și iluzie. În Comedia erorilor, Shakespeare multiplică dublul: aici, avem de-a face cu două perechi
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
distruge forța aparițiilor, parodia comică hrănește reflecția shakespeariană asupra puterilor iluziei, pe care se întemeiază ambivalența apariției și a aparenței. Puteri care, în egală măsură, confirmă adevărul și autentifică minciuna. Dar, pentru a ajunge aici, mai trebuie și ca, prin mijlocirea vreunui miracol ori a unei farse oarecare, percepția vizuală să fie tulburată de intervenția unor factori perturbatori. Iar dintre aceștia, la Shakespeare - ca de altfel și în interludiile hazlii din teatrul no, cunoscute sub numele de ky:gen -, beția e
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
sursă potențială de acces la putere (prin stocarea de informație, de cunoștințe, practici, rețete, licențe etc.), ajunge să coboare standardele funcționalizării intersubiectivității la percepții. Cumva șocant, factorul subiectiv al procesului economic este constrâns să apeleze la simțuri (de preferat prin mijlocirea oferită de bunul-simț) pentru a răspunde funcției sale randamentale. Este limpede că starea sistemului devine mai fluctuantă, implicând nivelul primar al subiectivității, dar se pare că acesta este un răspuns contextual, forțat de împrejurări să fie dat, pentru faptul că
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Ființa ei spulberă capacitatea unei conștiințe de sine ca subiect emoționat. În schimb, fericirea se situează în amonte sau în aval: înaintea plăcerii sperate sau după cea încercată; în toate ipostazele, ea se manifestă împreună cu conștiința, datorită ei și prin mijlocirea ei. Starea de fericire, mai puțin violentă decât cea de plăcere, implică blândețea, pacea, seninătatea, calmul aferent certitudinilor că un eveniment aducător de bucurie urmează să survină sau tocmai a avut loc. Cu ea, trupul cunoaște emoții mai pline de
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de neauzit, derutați de absența contextului și a unor elemente mai consistente care ne-ar fi permis mai multe precizări asupra acestei chestiuni, vom conchide totuși, în ce-l privește pe Leucip din Milet, că el inventează o fizică prin mijlocirea căreia îi dă omului locul preponderent, central, și că face astfel posibilă o etică imanentă, concretă, cu ajutorul căreia existența oricui se desfășoară sub propriii săi ochi, și nu sub cei ai divinității. Apoi, că pe linia de ochire a oricărei
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
rândul său, nu numai de resursele intelectuale ale subiectului, ci și de experiența sa de viată, de nivelul său de aspirație și de acordul acestui nivel cu posibilitățile de a-l realiza etc. „Cauzele externe - arată L.S. Rubinstein - acționează prin mijlocirea condițiilor interne, care la rândul lor s-au format în urma influențelor externe. Efectul fiecărei influențe, dintr-un moment dat, depinde de influența la care organismul a fost supus până atunci”. Studiul comportamentului uman nu trebuie transpus, așadar, în același plan
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
refuzat niciodată dreptul de „vizionare” și de intervenție într-o montare pornind de la aceleași norme pe care se întemeiază, via negativa, un pretins și inexistent program cultural. Scena este plasată sub control în numele supravegherii „de drept”, supraveghere oficială exercitată prin mijlocirea unor comisii și a unor specialiști în cenzură. Aceștia asistă la un spectacol, într-o sală goală, înainte de premieră, și cer să se facă modificări în numele unui echivoc program cultural oficial și în funcție de ipoteticele reacții ale publicului asistent. În fond
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Comoara de Lumină. Pentru a slobozi sufletul din legăturile spiritului contrafăcut, Pistis Sophia propune două metode: botezul, care, asemenea unui foc purificator, desface pecețile păcatelor cu care este Împovărat sufletul și Îl separă de antimimon pneuma 84, și rugăciunea de mijlocire pentru cei morți 85. Mitul fabricării sufletului o dată cu spiritul contrafăcut este relatat În detalii pe parcursul capitolului 131 și al următoarelor din același text86, care sînt o impresionantă parodie a dialogului Timaios (41d. sq.) al lui Platon. Cei cinci Arhonți ai
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Să luăm, de exemplu, portretul din 1976, În creion și acuarelă („Nicolae Ceaușescu, președintele RSR”): pictorul s-a servit de câteva fotografii din care a extras detaliile necesare pentru o compoziție onestă din punct de vedere artistic. După 1977, prin mijlocirea Consiliului Culturii și Educației Socialiste, Palade a primit o legitimație „de ziarist” care i-a permis cel puțin să participe la manifestările Încununate de prezența Conducătorului. De două sau trei ori, În timpul Întâlnirilor politice de la Sala Polivalentă din București, Palade
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și ostentative: implanturile și protezele bruiază limita dintre viu și non-viu, între biologic și siliconic în numele unei informatizări universale. Sperma, ovulele, organele interne, sângele există în bănci speciale, formând o corporalitate colectiv-globală, fără înfățișare palpabilă, care funcționează după principii ale mijlocirii fertilizării, transfuziei sau transplantului. Acestui tip de virtualizare interumană i se adaugă posibilitatea de virtualizare hibridă sau transumană prin obținerea unor conglomerate metise, amestecând speciile și regnurile în imaginea unui bestiar monstruos. Interregnurile și melanjurile, „zgomotele” survenite în diversele operații
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sau în viața de zi cu zi a utilizării tehnologiilor digitale. Identitatea virtuală, materială și întrupată este mediată în mod computațional, deși prima impresie, în concretizările imersiei, ale teleprezenței sau ale interacțiunii, este un simț al imediatului și al lipsei mijlocirii (sintagma „în timp real”Ă. În cadrul acestei medieri identitare cibernetice la interfață, simțurile corporale sau mișcările trupului sunt prezente în mod necesar în obținerea unei experiențe virtuale. Cu toate că este atât un rezultat, cât și un proces al medierii, identitatea conturată
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Internetul din perspectiva vulnerabilă a identității umane ca „laborator social” postmodern în care se experimentează reconstrucțiile sinelui: „euri multiple” metaforizate drept „ferestre”. Totuși, ideea de „eu multiplu”, chiar dacă tributară postmodernismului, poate fi adesea patologică, iar valoarea cyberspațiului, considerată constând în mijlocirea unei viziuni fluide și expansive a unui „eu”, integru și a unei viziuni care să accepte paradoxurile conținute de un singur „eu” își poate pierde inocența și neutralitatea. Ruptura de subiectivitatea trupului fizic este o negare a corporealității și a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
precum pictura, fotografia, filmul și videoul, dar și de medii tridimensionale precum sculptura și teatrul, prin faptul că formele întrupate în mod virtual nu au soliditate. În «Osmose», această imaterialitate este sporită prin utilizarea transparenței și a translucenței și prin mijlocirea imersanților să plutească printre lucruri, astfel încât barierele materiale dintre sine și lume să dispară (Davies, 1998, onlineă. Evidențiind simbioza dintre tehnologie și natură, dintre destrupare și întrupare fizică sau dintre imaterializarea imaginii și materializarea imaginației, această aplicație virtuală oferă participantului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
primit-o de la Dumnezeu, nu e nici pe departe cauza greșelilor mele, deoarece ea este foarte amplă și foarte perfectă În felul său; de asemenea, nici puterea de a Înțelege sau de a pricepe; Întrucât nu concep nimic decât prin mijlocirea acestei puteri pe care Dumnezeu mi-a dat-o spre a concepe, fără Îndoială că tot ceea ce concep cum trebuie, și nu este posibil să mă Înșel cu aceasta. Greșelile mele se nasc așadar din aceea că voința, fiind mult
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
numai ceea ce ne este util sau vătămător În ele Va fi suficient să remarcăm faptul că tot ceea ce sesizăm prin intermediul simțurilor noastre se raportează strânsei uniri pe care o are sufletul și corpul și că, În mod obișnuit, cunoaștem prin mijlocirea lor În ce fel ne pot folosi sau vătăma corpurile din afară noastră, dar nu care este natura lor, decât poate, arareori și din Întâmplare. Căci, după această reflecție, vom părăsi fără greutate toate prejudecățile ce nu sunt Întemeiate decât
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
de Înțeles că sunetele, mirosurile, aromele, căldura, durerea, foamea, setea și, În general, toate obiectele, atât ale celorlalte simțuri exterioare ale noastre, cât și ale apetiturilor noastre interioare, stârnesc și ele o oarecare mișcare În nervii noștri, care trec prin mijlocirea lor până la creier. Dar, În afară de faptul că diversele mișcări ale creierului fac ca sufletul nostru să aibă sentimente diferite, ele pot face, de asemenea, În lipsa lor, ca spiritele să pornească spre anumiți mușchi mai degrabă decât spre alții, punând astfel
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
prietenul nostru și că nu face asta decât În joacă și că se va feri să ne facă vreun rău, totuși numai anevoie ne putem Împiedica să nu Închidem ochii; ceea ce ne arată că ei nu se Închid nicidecum prin mijlocirea sufletului, Întrucât Închiderea ochilor are loc Împotriva voinței noastre, care este singura sau cel puțin principala sa acțiune; cauza constă În aceea că mașina corpului nostru este În așa fel alcătuită Încât mișcarea mâinii aceleia spre ochii noștri declanșează o
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
poate fi nicicum luată În considerare, Întrucât nu se Întemeiază decât pe faptul că sentimentele ne fac să simțim aici o oarecare schimbare; este lesne de observat că această schimbare nu este simțită ca producându-se În inimă decât prin mijlocirea unui mic nerv, care coboară din creier la aceasta, așa după cum durerea este simțită ca producându-se În picior prin intermediul nervilor piciorului, iar astrele sunt văzute ca situate În cer prin intermediul luminii lor, cât și prin mijlocirea nervilor optici: așa Încât
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
inimă decât prin mijlocirea unui mic nerv, care coboară din creier la aceasta, așa după cum durerea este simțită ca producându-se În picior prin intermediul nervilor piciorului, iar astrele sunt văzute ca situate În cer prin intermediul luminii lor, cât și prin mijlocirea nervilor optici: așa Încât, nu este deloc necesar ca sufletul nostru să-și exercite nemijlocit funcțiile În inimă pentru a simți aici afectele, după cum nu este necesar ca el să fie În cer ca să vadă astrele. ART. 34. Cum acționează sufletul
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
de stat; • buget local; • fonduri comunitare; • fonduri obținute de la organisme financiare internaționale; • credite bancare; • fonduri nerambursabile; • alte surse atrase. „Bugetul de stat și bugetele locale constituie componenta centrală a sistemului financiar, care cuprinde o parte a relațiilor social-economice bănești prin mijlocirea cărora se constituie, se repartizează și se administrează fondurile bugetare, care sunt principalele fonduri bănești ale statului.” (Gheorghe Bistriceanu, Gheorghe H. Popescu, 2007, p. 13). De la bugetul de stat se finanțează instituțiile publice, dar și alte categorii de organizații. Ar
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
modern” al ideilor lui I. Găvănescul, C. Narly a contribuit la dezvoltarea pedagogiei în următoarele domenii: dezvoltarea culturii prin participarea tuturor cetățenilor, educația în spiritul muncii creatoare, rolul școlii în creșterea iubirii de neam, problema idealului pedagogic, dezvoltarea personalității prin mijlocirea „comunității pedagogice” (Stoian, 1976; Bârsănescu, 1984). Personalitatea este idealul educației, susține C. Narly, este „maximum de desăvârșire, într-o ființă umană, a originalității sale specifice, în cadrul principiului social, principiu prin care înțelegem armonia productivă cu mediul” (Narly, 1980). Personalitatea trebuie
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
din Hénin-Beaumont despre care au vorbit mai înainte. A mai fost și întîlnirea deja amintită cu membrii Clubului de la Roma, stagiul pentru cercetători. Trebuie să mai cităm și participarea la două zile ale Partidului socialist, după congresul de la Épinay: prin mijlocirea lui Jacques Piette, Henri Laborit, Alain Laurent, Jack Baillet și cu mine am fost invitați de Partidul socialist să participăm la una din zilele de studiu consacrate raporturilor dintre știință și politică. A fost prezentă crema partidului, François Mitterrand și-
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]