2,841 matches
-
tipărește volume printre care se numără Despre educație (1911), Cercetări privitoare la situația învățământului nostru primar și la educația populară (1911), Anuar pedagogic (1913). La izbucnirea războiului mondial, pentru a nu fi mobilizat, G. trece Carpații și, stabilit la București, militează, îndeosebi în „Tribuna”, pe care o scoate cu alți ardeleni, ori în „Gazeta ostașilor”, pentru ieșirea României din neutralitate. Același scop era servit și de lucrările Școala românească din Transilvania și Ungaria (1915) și Viața și organizația bisericească și școlară
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
de față a scriitorilor de creație și a criticilor apare cu îndemnul și sprijinul larg al Partidului Muncitoresc Român, spre a strânge și mai mult raporturile cu cititorii și pentru a lega activitatea scriitorilor tineri cu aceea a celor vârstnici.” Militând, în continuare, pentru scrisul scurt și concis, ilustrat de „schițe și nuvelete”, marele prozator încearcă să mascheze comanda de partid sub vălul unor imperative profesionale, văl pe care îl destramă cel de-al doilea editorial, nesemnat, intitulat Gazeta noastră literară
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
Românul”, G. e surprins de începutul războiului în Transilvania și mobilizat în armata austro-ungară. Trimis să lupte pe frontul rusesc, este rănit, făcut prizonier și dus în Siberia, de unde scapă prin intervenții la cel mai înalt nivel. Ajuns la București, militează cu ardoare pentru eliberarea Ardealului. În 1916 pleacă din nou pe front, ca soldat în armata română. Rănit iarăși se reface cu greu la Iași, unde va continua lupta în paginile ziarului „România”. După război se dedică gazetăriei și politicii
GOGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287306_a_288635]
-
unde va continua lupta în paginile ziarului „România”. După război se dedică gazetăriei și politicii (mereu alături de O. Goga), fiind director la „Renașterea română” odată cu mutarea redacției de la Sibiu la București (1919-1920), apoi în conducerea ziarului „Țara noastră”, deputat. A militat pentru realizarea deplină a unificării românilor, iar mai spre sfârșitul vieții, pentru susținerea principiilor politice naționaliste ale fratelui său. Debutul literar datează din 1910, când G. publică o schiță în „Ramuri”. În 1916 îi apare la București volumul Două Siberii
GOGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287306_a_288635]
-
mari pași înainte în adoptarea unor instituții și trăsături ale societății occidentale este acela că, în vastitatea trăsăturilor civilizației occidentale, fiecare grup sau actor social și politic va găsi cel puțin unele care îl avantajează în mod direct, și va milita pentru implementarea lor și pentru buna lor funcționare. Dar va găsi și un număr important de trăsături care îl dezavantajează - și fie se va opune adoptării acestora, fie se va strădui să le modifice funcționarea în așa fel încât ele
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cu privire la privatizare. Primul grup, cel mai numeros și care a și câștigat alegerile în 1990 și 1992, reprezenta interesele capitalului industrial, despre care deja am vorbit, și ale proletariatului industrial care, în materie de privatizare, susținea poziția managerilor. Acest grup milita pentru o privatizare limitată în industrie, considerând că mai importantă este restructurarea și înnoirea tehnologică în economie, gestionarea rațională și strategică a resurselor și recâștigarea unor noi piețe internaționale pentru produsele românești, care să le înlocuiască pe cele pierdute ca
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
termen lung, acest grup a promovat (atât ideologic, cât și teoretic) ideea unei economii mixte, care să îmbine un puternic sector de stat cu un la fel de puternic sector privat, după modelul economiilor scandinave. Al doilea grup, care se considera „liberal”, milita pentru o privatizare imediată, dublată de o retragere rapidă a statului din economie - exprimată în liberalizarea prețurilor -, privatizare care să se facă prin intermediul piețelor. Restructurarea, în opțiunea acestui grup, urma să fie o problemă a noilor proprietari, și nu a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Ales vicepreședinte al Sfatului Țării de la Chișinău, contribuie decisiv la Unirea cu România, ca act concret, juridic și istoric. Întemeietor al Partidului Țărănesc, apoi șef al organizației locale a Partidului Național Țărănesc, e în mai multe rânduri deputat, senator, ministru, militând mereu pentru drepturile basarabenilor, serios nesocotite și de noua administrație, fapt care a determinat noi acțiuni punitive împotriva sa. Între 1919 și 1940 deține și postul de profesor de geografie și limba română la Școala Normală din Chișinău. După 1932
HALIPPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287402_a_288731]
-
un ziar în limba română. A devenit astfel redactorul responsabil al celui dintâi periodic al românilor din Bucovina, gazeta „Bucovina”, apărută de la 4 octombrie 1848 până la 20 septembrie 1850. În paginile ei a luat apărarea unor principii democratice și revoluționare, militând totodată pentru a se acorda și românilor din Imperiul Austriac drepturi politice. Este semnificativă campania condusă de el pentru înființarea unei Catedre de limba și literatura română la Universitatea din Cernăuți. Aceleași idealuri l-au călăuzit și în activitatea de
HURMUZACHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287469_a_288798]
-
a terminat școala primară, gimnaziul și liceul german la Cernăuți, H. s-a înscris la Facultatea de Drept din Viena, pe care a absolvit-o în 1845. De la această dată s-a dedicat cu toată energia cauzei românilor din Bucovina, militând pentru apărarea culturii, limbii și literaturii naționale. A făcut parte din redacția gazetei „Bucovina”, ajutându-l pe fratele său Gheorghe între octombrie 1848 și decembrie 1849, iar în 1850 conducând-o singur. A purtat aproape toată corespondența jurnalului, a cules
HURMUZACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287470_a_288799]
-
calendare sibiene. Ca profesor, a publicat câteva manuale, cel mai cunoscut fiind Manual de istoria literaturii române (1893). Apărute în numeroase ediții, manualele au cunoscut o largă răspândire în Banat, Ardeal și Bucovina, făcând importante servicii învățământului românesc. H. a militat pentru impunerea principiului fonetic în scrierea românească; a realizat „o bună explicație” a subdialectului bănățean, apreciată de B.P. Hasdeu și de Ilarie Chendi; a întocmit, „pentru școale și particulari”, un Mic dicționar (1929), de asemenea apreciat, cuprinzând „peste cincisprezece mii
HODOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
proceselor de partid”. Instituție regrupînd arhivele ȘED și ale mai multor organizații care depindeau de acest partid. Arhivele erau pînă la sfîrșitul lui 1995 În localurile fostului Institut de Marxism-Leninism, mutîndu-se apoi În Berlinul de Vest, Într-o fosta baza militară americană. Un caiet program editat de Gesellschaftsanalyse und Politische Bildung condamnă decizia Ministerului de Interne german de a Împiedica Înființarea unei fundații a PDS cu un statut comparabil celor cinci existente pentru partidele importante. A fost rezultatul direct al dispariției
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
toată certitudinea, autorul programului editorial în cincisprezece puncte, apărut nesemnat, în primul număr. Redactorii, se menționează în program, nu vor publica în L. nici un rând care să nu se inspire din datinele, deprinderile și credințele poporului român. Obiectivele pentru care militează gazeta sunt, între altele, libertatea cetățeanului, a comunei, garantarea unității naționale. Aceste idei ar fi extrase din „constituția [...] de la 1848, adoptată și susținută de nația întreagă”. Primele opt numere sunt predominant politice. În cel de-al nouălea este inserată o
LEGALITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287771_a_289100]
-
Moldovei ilustrând curentul hasidic, L.-L. face la Botoșani Școala elementară israelită-română și liceul, luându-și bacalaureatul în 1944 la Suceava. În 1950 a absolvit la București Institutul Pedagogic, secția limba idiș. De la treisprezece ani intrase în mișcarea sionistă, care milita în ilegalitate împotriva ideologiei fasciste, și devenise între timp unul dintre conducătorii ei. În 1950 se stabilește în Israel, în kibbutzul Nir-Etion, apoi ca profesor în Kfar-Saba. Conduce în această perioadă organizația de tineret Bnei-Akiva. După satisfacerea serviciului militar, lucrează
LEIBOVICI-LAIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287774_a_289103]
-
redacție fiind incluși Anatol Ciobanu, Nicolae Mătcaș ș.a. Apărută în urma desființării revistei „Limba noastră”, L. r. și-a propus de la început să contribuie la trezirea și menținerea conștiinței naționale a cititorilor, să readucă în prim-plan obiectivele pentru care au militat românii basarabeni decenii în șir. Publicația înțelege să se adreseze tuturor celor pentru care limba română, „modelul cel mai puternic, dacă nu chiar temelia” neamului, este averea inestimabilă a națiunii, în primul rând a „pedagogilor, a studenților, elevilor, într-un
LIMBA ROMANA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287812_a_289141]
-
Conferința scriitorilor din România, 10/1972), ca și ravagiile cenzurii și ale autocenzurii, care „i-a făcut pe unii nu numai să nu exprime ce gândeau, ci chiar să nu gândească ce gândeau” (Paul Goma, Cenzura, autocenzura și paraliteratura). Revista militează pentru rezistența scriitorului român ca singura șansă de a duce literatura contemporană „pe poziții cu adevărat fără întoarcere” (Monica Lovinescu, Evazionismul: o falsă problemă). Tabloul deteriorării vieții literare sub presiunea politicului este completat de documente precum Memoriul scriitorului Dorin Tudoran
LIMITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287817_a_289146]
-
Sâmbetei, semnat de Marin Sorescu, afirmă principiile unei acțiuni exclusiv culturale („să urnim, să unim și să afirmăm”, „să păstrăm cumpătul și cumpăna”), într-un moment de confuzie a valorilor și de agresivă invazie a politicului în domeniile spiritului. Revista militează, așadar, pentru „producerea de valori propriu-zise dincolo de conjunctură și cu acel dram de atemporalitate care să potențeze clipa și să hipnotizeze eternitatea”. Opțiunea pentru „realitatea transcendentă” a cărților și abordarea subiectelor în idealitatea lor sunt norme călinesciene aplicate cu măsură
LITERATORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287825_a_289154]
-
datorită economiei de comandă, ce avea și principiul încadrării cât mai multor femei în producție. După 1989, în consens cu bulversarea vechilor structuri economice, a scăzut și numărul femeilor angajate. În același timp, s-a reînviorat substanțial mișcarea feministă, care milita nu numai pentru o reconsiderare a statutului ei politic, profesional, cultural în societate, ci și a statutului și rolului ei în familie. Femeile nu mai vor să fie simple mașini de făcut dragoste și copii sau menajere. Afirmarea lor pe
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
care le incumbă condiția de bărbat în lumea contemporană și ca o reacție fermă la mișcarea feministă, reprezentanți ai sexului „tare” au propus o reconsiderare a condiției bărbatului în societatea actuală (cu referire în primul rând la cea americană), unii militând pentru poziția de macho a bărbatului în orice împrejurare, respectiv cultivarea masculinității proeminente, alții încercând soluții mai echilibrate de adaptare a bărbaților într-o lume în care milioane dintre ei, luptând din răsputeri să-și onoreze rolul de mascul „adevărat
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de abuz, au indus acestora false amintiri. Au avut loc procese celebre de acuzare a părinților sau bunicilor pe această temă. Fenomenul a luat o asemenea amploare, încât s-a înființat în SUA și o „Fundație a falsei memorii”, care milita tocmai împotriva creării de către terapeuți sau alte persoane adulte a sindromului de falsă memorie. Dar este greu de spus dacă traumele din copilărie, inclusiv cele sexuale, care au fost reprimate, pot fi apoi corect reamintite. Cercetările arată că sunt valabile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o gazetă fără preocupări politice explicite, care publică articole de informație sau știri și reproduce multă literatură din periodicele din Regat. Începând cu 16 noiembrie 1895, având o difuzare satisfăcătoare, devine în primul rând politică, susținând cauza națională românească. Se militează, în tradiția „Gazetei de Transilvania”, pentru ridicarea culturală a poporului, căruia trebuie să i se dea „hrană sufletească” prin intermediul colecțiilor de cărți accesibile și interesante (articolul Cărți bune și ieftine discută activitatea Editurii Müller din București). Se evocă totodată, prin
REVISTA ORASTIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289245_a_290574]
-
din textele celor doi scriitori francezi, semnate de Mihnea Gheorghiu, Geo Dumitrescu, Veronica Porumbacu ș.a. În schimb, acordarea Premiului Nobel pe 1947 lui André Gide, „apologetul înfiorat al inconsecvenței și al actului gratuit”, îi provoacă indignare lui N. Moraru. Deși militează pentru o artă „sănătoasă, clară”, revista acceptă și unele „poezii alambicate”, precum Protocol al unui club Mateiu Caragiale de Ion Barbu sau criticatul poem Somn în oraș de Remus Luca. De fapt, încă din primele numere, poeții promovați au fost
REVISTA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289227_a_290556]
-
prim-redactor e Nicolae Buta, iar din 1945 director devine Victor Iancu; de la numărul 28/1941 apare săptămânal. Deși în subtitlu se autodefinește ca „independent”, ziarul are o vădită orientare național-țărănistă, declarată deschis chiar în primul număr, unde se spune: „Milităm în cadrele și în ideologia ortodoxă a Partidului Național Țărănesc”. Această adeziune se manifestă îndeosebi în publicistica social-politică, dar transpare și din conținutul rubricilor culturale. Sub titluri generice care au variat de-a lungul anilor-„Culturale-artistice-literare”, „Sociale-culturale-artistice”, „Literare-artistice-culturale”-, rubricile caută
ROMANIA NOUA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289330_a_290659]
-
număr poporal”. La rubrica „Litere-arte-petreceri” sau „Litere-arte-științe” intră comentarii despre cărți noi, reviste, evenimente literare, artistice și culturale. Se tipăresc, de asemenea, studii de istorie, de istorie literară și de istorie a culturii. Ziarul promovează cele mai reprezentative scrieri românești, militând pentru menținerea contactului cultural cu toți vorbitorii de limbă română și pentru apărarea limbii unitare naționale. Se acordă o atenție deosebită literaturii publicate în Regat, precum și prezentării actualității politice, culturale, literare, artistice și științifice de dincolo de munți. Astfel, în 1911
ROMANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289358_a_290687]
-
sfârșitul anilor ’60, într-o perioadă de relativ dezgheț ideologic și cultural, când proletcultismul agresiv își diminuase acțiunea și regimul comunist încerca să obțină adeziunea intelectualității și scriitorimii. În articolul-program, intitulat O nouă „Românie literară”, se afirmă intenția de a milita „pentru promovarea, restabilirea și consacrarea valorilor autentice”, „pentru înlăturarea definitivă a manifestărilor de exclusivism și rigiditate, a spiritului mărginit, de intoleranță și rivalitate măruntă, a fenomenelor de parazitism și inerție, de impostură, incompetență și carierism” și, de asemenea, de a
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]