952 matches
-
bune, mai ales prin îndurare, milă sau milostenie (Iac. 2, 13-16; Mat. 25, 32-40; 5, 7; Dan 4, 2-4). Dacă în viața sa, uitînd, nu se va fi căit de vreun păcat, în ceasul acesta va scăpa prin fapte de milostenie de violența strîmtorărilor diavolești". Vorbind despre judecata particulară, Nicodim Măndiță notează: " Fiecare om, creștin îndată după moarte sa trupească, merge cu Sufletul prin vămile văzduhului înaintea dreptului judecător. Acolo este răsplătit după faptele sale bune sau rele. I se dă
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de fericire în Rai; iar celor răi un început de muncă în iad. După Judecata particulară unii păcătoși au posibilitatea de a se mai ușura de păcate și a scăpa de munci, pot încă a scăpa și din iad, prin milostenii, rugăciuni cu posturi, Dumnezeiești Liturghii, panahizi, sau parastase ... făcute sau plătite de rudeniile sau de cei de aproape ai lor. Prin acestea și fericiții devin mai fericiți". Ca și în ortodoxie există o cale apropiată de Purgatoriul catolic, de natura
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
se arată Patriarhului Bizanțului de la acea vreme: El suspină amar și adeseori căutînd spre rai, se tînguia cumplit. Apoi am văzut un înger luminos apropiindu-se de dînsul și zicîndu-i: Pentru ce suspini în zadar, o, omule! Iată că pentru milosteniile făcute, te-ai izbăvit de munci. Însă, de vreme ce nu te-ai părăsit de spurcata curvie, pentru aceea ești lipsit de fericitul rai..."". În Păcatul și frica, al lui Jean Delumeau (Editura Polirom 1998, traducere de Mihai Ungurean și Liviu Papuc
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
așa cum menționează Sfîntul Ioan Scărarul: "Înainte de păcat, îngerul avertizează: Fiți cu luare aminte, Dumnezeu judecă cu dreptate!". Satan însă îndeamnă: "Îndrăzniți, Dumnezeu este este milostiv și vă va ierta!". Fiecare dintre ei va cita texte doveditoare, primul dreptei judecăți, celălalt, milosteniei. Odată păcatul comis, îngerul va consola: "Să nu cazi în deznădejde, Dumnezeu este milostiv și iartă; căiește-te, întoarce-te la Dumnezeu!". Diavolul însă va striga: "Cum, aștepți îndurare? Ai făptuit un păcat; nu știi că Apostolul Pavel a spus
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mai erau în părțile noastre pe când începusem și eu, drăgăliță-Doamne, a mă ridica băiețaș la casa părinților mei, în satul Humulești, din târg drept peste apa Neamțului." (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) (b) "Fii încredințat că nu eu, ci puterea milosteniei și inima ta cea bună te ajută, Harap-Alb, zice Sfânta Duminică ieșind și lăsându-l în pace să se liniștească." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (c) "Dară împăratul, mulțumit că pipăise merele cele aurite, nu mai voia să știe de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nume Rüdiger, care ulterior a fost numit guardian la Halberstadt și a fost maestru de viață spirituală al Sfintei Elisabeta, învățând-o să trăiască castitatea, umilința și răbdarea, să vegheze în rugăciune și să se dedice fără încetare operelor de milostenie. A primit și pe un alt laic, pe nume Rodolf. 26. În anul Domnului 1222, fratele Cezar primise deja atât de mulți frați, atât clerici cât și laici, încât, după ce au fost convocați frații din orașele apropiate, a celebrat la
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
același an, la începutul Postului Mare, fraților le-a fost oferit un loc [unde să stea] la Gotha. Ei au rămas acolo douăzeci și cinci de ani, dedicându-se cu generozitate, aproape mai mult decât le stătea în putință, diverselor opere de milostenie și de ospitalitate, atât în folosul fraților noștri, cât și al fraților predicatori și al tuturor celorlalți religioși. 43. În același an, la sfatul domnului Heinrich, paroh la Biserica Sfântul Bartolomeu, al domnului Gunther, vicar, și al altor cetățeni din
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Flaccus trebuie să fi auzit de acest lucru, căci i se dusese faima și printre străini. Se înțelege că un asemenea cult imperial nu este cu totul dezinteresat la Sulmonez, dat fiind că își manifestă speranța ca "zgomotul unei asemenea milostenii să ajungă până la urechile lui Augustus, căruia nimic nu-i scapă din ceea ce se întâmplă în întreaga lume...". Poate vor ajunge până acolo, pe lumea cealaltă, versurile pe care poetul le-a trimis pentru a celebra intrarea lui Augustus în
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
a descrie critic psihologia țăranului român, circumscrisă unei umanități degenerate fizic din cauza amestecului "cu multă țigănime". Buna dispoziție o îndeamnă pe Mili să fie simțitoare la suferința norodului ("nu-i venea să creadă că poate exista atâta mizerie"), însă de milostenia ei profită nu atât femeia, istovită de mulțimea nașterilor și de povara copiilor flămânzi, cât bărbatul bețiv și brutal, care aplică în familie legea cnutului. Dacă însă țăranii au sufletul ca neantul, dacă sunt primitivi și șireți, reproducându-se bezmetic
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de la Arebrignus, actuala zonă de la Beaune și de la Nuits, deja celebră în epoca acea și, în sfîrșit, deteriorarea rețelei de drumuri. Sfîrșitul textului face aluzie la o vizită pe care a făcut-o Constantin la Autun în 311. DOCUMENT 2 Milostenia Sfîntului Martin "Așa se făcu că într-o zi, cînd nu avea asupra lui decît armele și o simplă manta de soldat, în toiul unei ierni care bîntuia cu o asprime mai mare decît de obicei, în așa măsură că
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Reorganizarea Galiei, 74 Aristocrația galică și viața culturală, 75 Mutațiile religioase, 76 Un echilibru fragil, 77 Activități economice și constrîngeri sociale, 77 Dificultățile religioase, 79 Prăbușirea Galiei, 79 Documente: 1. Teritoriul eduen la începutul secolului al IV-lea, 80 2. Milostenia Sfîntului Martin, 82 7. Epoca barbarilor (sfîrșitul secolului al IV-lea sfîrșitul secolului al VII-lea), 83 Invaziile barbare (secolul al V-lea), 83 Marile invazii, 84 Regatele barbare, 84 Merovingienii (secolele al VI-lea al VII-lea), 85 Clovis
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în nici un chip păcatele pentru care ne pocăim sau pentru care conștiința noastră are remușcări” (cap. V). Iertarea păcatelor se înfăptuiește prin harul botezului, prin martiriu, pocăință, prin simțământul dragostei care dărâmă munții păcatelor, căci ,,dragostea acoperă multe păcate“, prin milostenie, vărsarea de lacrimi, chinul inimii și al trupului, prin mijlocirea celor cuvioși, prin milă și credință, prin bunătatea și iertarea manifestată față de alții și prin aducerea altora la credință și mântuire, prin predica și sfaturile noastre (cap. 7-8). Apoi se
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
conștient de acest lucru s] ignore viață și înv]ț]tură lui Iisus? Aceast] întrebare r]mane f]r] r]spuns. Dac] exist] un iad al distrugerii, este acesta gol? Adesea, înv]ț]tură cu privire la r]splat] nu este înțeleas]. Milostenia se aseam]n] unui experiment cu turnesol. Donațiile și moștenirile au avut adesea drept scop câștigarea ing]duinței lui Dumnezeu, nefiind un semn al bucuriei, închinat gratiei divine. Este de remarcat faptul c] Iisus nu a stabilit norme etice precise
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pornind de la noblețea sufleteasc] și ajungând la monstruozitatea firii). În secolul al XIII-lea, Toma din Aquino a realizat o sintez] între concepția aristotelic] și teologia creștin], completând virtuțile fundamentale cu virtuți creștine, cum ar fi credință, n]dejdea și milostenia. Str]vechii etici grecești i se aduce astfel o justificare din perspectiva teologiei. Teoria propus] de c]tre Toma din Aquino se situeaz] între viziunea naturalist] a vechilor greci și ostilitatea lui Kant fâț] de naturalism. În epoca Iluminismului, Kant
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și-acum că demersul meu era unul de aplecată compasiune peste cei desculți, cît mai degrabă o rece pliere pe un motiv atît de bătut plastic. Atît de constant atacat de mari maeștri universali, nici ei totdeauna franc marcați de milostenie. Cît de tot așa expresivitatea infinită a motivului. Că sumarii pedeștri prin ceața grea a lumii se cereau, în sine, aduși pe frisonantele mele mari pînze, cu umbletul lor fără contenire spre un nicăieri ademenitor, e-adevărat. Oricît ne-am
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ieste vremea face. (Miron Costin 26) Acest model formativ al domnitorului dedicat până la sacrificiu misiunii sale - încadrate atât de codurile regionale ale pseudo-vasalității, cât și de dreptul cutumiar sau de circumstanțele istorice - se situează între termenii complementari ai puterii creștine: milostenie și spirit militant; deși nu întotdeauna convergenți, ei au reprezentat un program politic în principal de influență bizantină. De la tron la "codurile vasalității",27 spre o lume a fanteziei Cu nemica omul mai asemenea lui Dumnezău (ales împărații, craii, domnii
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
pe fundalul relațiilor încordate dintre instituțiile pe care aceștia le reprezentau (Pippidi 164-84)]. Sala Tronului este prin excelență spațiul politic în care se desfășoară ceremonialul primirii solilor (ipostaziat și în pictură: curtea lui Țepeș), dar și al judecății și al milosteniei domnești, puse sub semnul dreptei-credințe. Câmpul de luptă reprezintă topos-ul cel mai puternic conotat, dramatizat atât în imaginarul cărturăresc, cât și în cel colectiv (la fel, la Neagoe). Întreaga organizare scenografică a lumii creștine, pe care un fiu de
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
desigur, în viața viitoare. Simțul dreptății este atât de înrădăcinat în ființa omului, încât este asemănat cu nevoia trupească de hrană și apă, fără de care omul nu poate trăi. Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui. (Matei 5, 7). Milostenia creștină își are izvorul în iubirea de Dumnezeu și de aproapele (Matei 22, 36-39) și constă din ajutorarea materială și morală a semenilor noștri aflați în nevoie. Milostenia este iubirea lucrătoare, iubirea cu fapta. Este o iubire efectivă, care trebuie
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
trăi. Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui. (Matei 5, 7). Milostenia creștină își are izvorul în iubirea de Dumnezeu și de aproapele (Matei 22, 36-39) și constă din ajutorarea materială și morală a semenilor noștri aflați în nevoie. Milostenia este iubirea lucrătoare, iubirea cu fapta. Este o iubire efectivă, care trebuie să transpună în forme concrete iubirea afectivă. “A fi îndurător față de alții înseamnă - spune sfântul Ciprian - a imita cu adevărat pe Tatăl ceresc”, care este însăși milostivirea. Mântuitorul
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
fapta. Este o iubire efectivă, care trebuie să transpună în forme concrete iubirea afectivă. “A fi îndurător față de alții înseamnă - spune sfântul Ciprian - a imita cu adevărat pe Tatăl ceresc”, care este însăși milostivirea. Mântuitorul, Care este modelul desăvârșit al milosteniei (Matei 11, 32; Marcu 8, 2), ne-a arătat că la judecata de apoi faptele îndurării trupești și sufletești sunt acelea care ne vor deschide porțile fericirii veșnice (Matei 25, 34 40). «Chipurile de a milui cum spune Sfântul Ioan
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
de Aur, Cuvânt la Matei; P.G., LVII, 227<footnote> sunt felurite și porunca aceasta este întinsă». Acestea sunt cuprinse sintetic de Biserica noastră în cele șapte fapte ale îndurării trupești și cele șapte fapte ale îndurării sufletești. Condiția principală a milosteniei cu adevărat creștine este ca ea să izvorască dintr-o iubire sinceră față de Dumnezeu și de aproapele. Femeia văduvă care a dăruit la templu doi bănuți, singurii pe care-i mai avea, trece mult înaintea bogaților care puneau sume mari
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
adevărurilor și cea mai interesantă lectură. Majoritatea pildelor Mântuitorului se referă la împărăția cerurilor, care poate fi dobândită prin exersarea virtuților creștine. În Pilda bogatului nemilostiv și a săracului Lazăr, Iisus ne învață că una din porțile vieții fericite e milostenia. Alături de smerenie, ca virtute dumnezeiască, mai avem nevoie de iertarea și mila îndreptată spre ceilalți, ca să intrăm în Împărția cerească. Prin iertare și milă imităm pe Hristos<footnote id="13">Pr. Leonte Constantin, Ascensiuni duhovicești, Editura Filocalia, Roman, 2008, p.
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
clasele primare, elevii studiază norme de conduită morale la disciplinele: religie, educație civică, consiliere și orientare etc. Însă, virtuțile moral-religioase sunt învățate și interiorizate în timpul orelor de religie, sub îndrumarea profesorului. Elevii află din viața sfinților ce înseamnă credința statornică, milostenia, curajul, bunătatea, blândețea, în lecțiile: Sfântul Nicolae - prietenul copiilor, Sfânta Filofteiamodel de milostenie, Sfânta Parascheva - ocrotitoarea tinerilor etc. La clasa I, aceștia pot înțelege mai ușor modul în care Dumnezeu este prezent în viața noastră prin intermediul poeziilor religioase. Un exemplu
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
consiliere și orientare etc. Însă, virtuțile moral-religioase sunt învățate și interiorizate în timpul orelor de religie, sub îndrumarea profesorului. Elevii află din viața sfinților ce înseamnă credința statornică, milostenia, curajul, bunătatea, blândețea, în lecțiile: Sfântul Nicolae - prietenul copiilor, Sfânta Filofteiamodel de milostenie, Sfânta Parascheva - ocrotitoarea tinerilor etc. La clasa I, aceștia pot înțelege mai ușor modul în care Dumnezeu este prezent în viața noastră prin intermediul poeziilor religioase. Un exemplu îl constituie poezia Ochiul lui Dumnezeu: Nimănui să nu faci rău, Căci te
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
al identității creștine, învață să dobândească virtuțile morale pentru a se menține în comuniune cu Dumnezeu și cu semenii, și își întărește sufletul pentru înțelegerea unei concepții superioare de viață. Valorificarea virtuților prezentate în textul Fericirilor (smerenia, pocăința, blândețea, dreptatea, milostenia, curăția inimii, concilierea, dreptatea, statornicia în credință), conduce la progres în achizițiile de cunoștințe la religie și la modificări comportamentale dezirabile. Acestea au un rol important în formarea virtuților creștine și în consolidarea comportamentului moral-religios al elevului. În transmiterea și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]