1,372 matches
-
și trebuie obligatoriu corelate cu ceea ce comunică verbal și paraverbal și prin comportamentul general al acelei persoane. Dacă minciuna nu are miză mare atunci schimbările sunt nesemnificative și detectarea semnalelor se face cu dificultate. Mimica Expresia feței este dată de mimica realizată prin mișcarea mușchilor feței cu semnale date de: încruntare, ridicare sprâncenelor, încrețirea nasului, grimasa buzelor, poziționarea ochilor. Mimica este semnalul nonverbal cel mai ușor de descifrat deoarece este partea cea mai expusă observării. Semnalele date de mimică sunt considerate
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
nu are miză mare atunci schimbările sunt nesemnificative și detectarea semnalelor se face cu dificultate. Mimica Expresia feței este dată de mimica realizată prin mișcarea mușchilor feței cu semnale date de: încruntare, ridicare sprâncenelor, încrețirea nasului, grimasa buzelor, poziționarea ochilor. Mimica este semnalul nonverbal cel mai ușor de descifrat deoarece este partea cea mai expusă observării. Semnalele date de mimică sunt considerate ca fiind universale. Intrarea într-o încăpere cu o suprafață redusă sau apropierea de o persoană are semnificația invadării
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
dată de mimica realizată prin mișcarea mușchilor feței cu semnale date de: încruntare, ridicare sprâncenelor, încrețirea nasului, grimasa buzelor, poziționarea ochilor. Mimica este semnalul nonverbal cel mai ușor de descifrat deoarece este partea cea mai expusă observării. Semnalele date de mimică sunt considerate ca fiind universale. Intrarea într-o încăpere cu o suprafață redusă sau apropierea de o persoană are semnificația invadării spațiului personal. Semnale care arată că nu se dorește pătrunderea în zona personală pot fi: întoarcerea privirii, micșorarea ochilor
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
de comunicare nonverbală corectă a unui auditor este apreciată prin modul în care sunt corelate postura (deschisă, fermă, direcționată spre interlocutor și ușor înclinată în față, cu umerii drepți, brațele relaxate și palmele orientate deschis spre interlocutor ușor în sus); mimica (zâmbet cu ochii deschiși, fruntea fără cute); paralimbajul (tonul și intonația joase, volum adecvat zgomotului, ritm ce permite înțelegerea); gestica (largă, cu aprobări și încurajări manifestate prin înclinarea repetată a capului, o strângere de mână fermă dar delicată) și îmbrăcăminte
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
exista decât în interdependență și concomitent cu cea verbal, constând în caracteristicile vocii, particularitățile de pronunție, intensitatea rostirii, ritmul și debitul vorbirii, intonația, pauza etc. * Nonverbalăinformația este codificată și transmisă printr-o diversitate de semnale legate de postura, mișcarea, gesturile, mimica, înfățișarea partenerilor, privirea, orientarea corpului, distanța etc. * Mixtăconstă în combinarea tipurilor precedente; După finalitatea actului comunicării: * Accidentalăconstă în transmiterea întâmplătoare a unor informații ce nu sunt vizate în mod conștient și voluntar de emițător și cu atât mai puțin adresată
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
receptorului este limba română cu norma unanim cunoscută (cu reguli de ordin morfologic, sintactic, lexico semantic). Acesta poate avea ca subcod limbajul medical, tehnic, criticii literare , al științelor sociale, al matematicii ș.a. Putem vorbi și de un cod al gestici, mimicii, poziție corpului etc. De asemenea, pot fi o suită de semnale sonore sau vizuale de diverse tipuri (alfabetul morse, semnele de circulație). *CANALUL: prin care se face comunicarea este fie scris( opera literară, articolul de ziar, memoriile, scrisoare, messenger ș
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
și vor evalua dialogul, completând împreună următorul tabel cu calificativele F.B, B, S (foarte bine, bine, satisfăcător) și cu motivarea acordării lor; COMUNICAREA NONVERBALĂ Definiție Comunicarea nonverbal este acel tip de comunicare ce se realizează prin intermediul gesturilor și a mimicii, acestea din urmă putând menține sau înterupe comunicarea (ex: o privire ațintită asupra receptorului mențin contactul cu acesta, în schimb, ochii ridicați în tavan întrerup comunicarea). Elementele nonverbal sunt rezultatul unor procese psihice, au o puternică valoare afectivă. Tot de
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
unui enunț) vestimentația, dansul, machiajul, modul de aranjare a camerei, coloristica, aranjarea părului, afișul publicitar, tabloul etc. Se poate observa că, deși simpla mișcare a sprâncenelor poate constitui un mod de comunicare, atunci când avem o privire de ansamblu, plecând de la mimică, gestică, vestimentație, poziție a corpului, comunicarea devine mai eficientă. Nu trebuie uitat nici faptul că modul în care comunică persoanele, nonverbal, diferă de la persoană la persoană. Pentru că specialiștii tind să vorbească despre comunicarea nonverbală doar atunci când fac referire la persoana
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
unei discuții cu o persoană, elementele nonverbale și paraverbale să contrazică mesajul verbal al locutorului? * Adeseori * Uneori * Rareori * Niciodată 5. În urma informațiilor ce v-au fost furnizate la această lecției, veți fi mai atenți în a „citi”, în gesturie și mimica celorlalți, anumite detalii ce vă vor ajuta în receptarea mesajului, cât mai corect? * Da * Nu * Nu știu 6. Vi se pare potrivit procentajul repartizat de specialiști fiecărui tip de comunicare, în funcție de importanța acestora, mai exact: 55% -limbajului nonverbal, 38% limbajului
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
cu surditate profundă au manifestat destul de des cunoașterea semnelor din limbajul mimico- gestual al cuvintelor greșit notate/ exprimate, însă nu au fost capabili să le pronunțe și să le scrie corespunzător. În acele momente, neputința de a vorbi, exteriorizată prin mimica facială, era mult mai apăsătoare și importantă decât pragmatismul lor de a apela la limbajul semnelor. Mai precis, au solicitat ajutorul pentru a li se dactila sau măcar pronunța cuvintele pentru a le identifica prin labiolecturare, confirmându-se ideea conform
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
semnificația unui cuvânt necunoscut se folosesc diferite metode și mijloace: - contactul nemijlocit cu obiectul atunci când e cazul - reproducerea lui prin desen, mulaje; - explicarea lui prin imitarea acțiunilor desemnate; - explicarea prin mimarea stărilor sufletețti sau proceselor complexe; - descrierea acțiunii ample prin mimică, pantomimî cu elemente de « joc de scena » La clasele mai mari: - folosirea sinonimelor, antonimelor și perifrazei; - introducerea cuvântului în enunț; 81 - utilizarea convorbirii (conversația cu elevii) - folosirea poveștilor ( repovestire); - utilizarea ilustrațiilor; - recunoașterea personajelor (după descrieri, replici) e) structura gramaticală Curentul
Formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz by Sasu Eleonora [Corola-publishinghouse/Science/83972_a_85297]
-
de copilul surd pot fi naturale (ce imită o acțiune sau o caracteristică existentă în realitate), artificiale (fiind simbol - sinteză a unei idei), indicatoare (ex.: gestul de a arăta spre ceva), evocatoare (ex.: deget la ureche) etc, între gesturi și mimică existând o concordanță puternică. În afara limbajului mimico-gestual, copiii neauzitori comunică și cu ajutorul dactilemelor (acestea reprezentând un sistem de semne manuale care înlocuiesc literele din limbajul verbal și în același timp respectă anumite ,,reguli gramaticale’’referitoare la topica formulării mesajelor). În cadrul
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
prilej de a-și îmbogăți sau “remania” exprimarea mimico-gestuală proprie. În general, indiferent care sunt protagoniștii, comunicarea față în față într-un context cunoscut oferă avantajul că pot fi percepute labial cuvintele și în același timp sunt percepute gesturile, mișcările mimice și expresive, astfel încât înțelegerea mesajului devine facilă. Implicând elevii din învățământul special și din școlile de masă în acțiuni comune, încurajăm integrarea școlară și socială, îi învățăm pe copii ce înseamnă toleranța și dragostea necondiționată, îi învațăm cât de importantă
Comunicarea cu persoanele cu deficien?e de auz by Vasilica Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/84058_a_85383]
-
și auzitorii inițiați.La noi în țară limbajul mimico-gestual a fost studiat sub aspect teoretic și metodologic de către V. Mare și D. Ciumăgeanu (Mare, V., Ciumăgeanu, D.,1956),V. Țârdea (V.Țârdea, 1962) și C. Pufan (Pufan, C., 1972). Mimica și gesturile fac parte din categoria limbajelor extralingvistice. Mimica este arta de a exprima prin mișcarea mușchilor feței sentimente și idei, iar gestul este mișcarea mâinii, a capului, a corpului, care exprimă o idee, un sentiment, o intenție, înlocuind uneori
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
a fost studiat sub aspect teoretic și metodologic de către V. Mare și D. Ciumăgeanu (Mare, V., Ciumăgeanu, D.,1956),V. Țârdea (V.Țârdea, 1962) și C. Pufan (Pufan, C., 1972). Mimica și gesturile fac parte din categoria limbajelor extralingvistice. Mimica este arta de a exprima prin mișcarea mușchilor feței sentimente și idei, iar gestul este mișcarea mâinii, a capului, a corpului, care exprimă o idee, un sentiment, o intenție, înlocuind uneori cuvintele și dă expresivitate vorbirii.Cea mai subtilă comunicare
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
-i comunice interlocutorul decât imaginea labială a cuvântului și expresiile feței. Profesorului trebuie să i se vadă fața, aceasta exprimând sentimentele (bucurie, tristețe, mirare, îndoială) precum și elemente de sintaxă (refuz, întrebare). Este așadar de dorit ca acesta să adopte o mimică expresivă pentru ca elevul să poată recepta mesajul și să înțeleagă discursul. Privirea are un rol important - acela de a stabili un contact cu copilul deficient de auz și de a menține permanența comunicării. Trebuie să i se poată citi pe
Abilit??ile ?i aptitudinile profesorului care lucreaz? cu elevi cu deficien?e de auz by Claudia ?orodoc [Corola-publishinghouse/Science/84010_a_85335]
-
reciproc. Filosofia comunicării totale presupune utilizarea a numeroase și variate metode de educare a comunicării: terapia limbajului, training auditiv, învățarea labiolecturii, utilizarea limbajului mimico-gestual, a dactilemelor, precum și folosirea tuturor mijloacelor de comunicare posibile: limbajul mimico-gestual, limbajul verbal, labiolectura, ascultarea, dactilemele, mimica, pantomimica. Folosirea metodei „comunicării totale” are o serie de rezultate benefice: • Îmbunătățire semnificativă în achiziția limbajului; O ameliorarea semnificativă a vorbirii și accentuarea motivației; Atingerea unui nivel superior de citire; • Îmbunătățirea relațiilor sociale. Limbajul mimico-gestual poate fi definit ca o
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
în achiziția limbajului; O ameliorarea semnificativă a vorbirii și accentuarea motivației; Atingerea unui nivel superior de citire; • Îmbunătățirea relațiilor sociale. Limbajul mimico-gestual poate fi definit ca o formă specifică de comunicare interumană, prin intermediul unui sistem de gesturi asociate cu reacții mimice și pantomimice, folosite între parteneri și recepționate cu ajutorul văzului. Din unele cercetări rezultă că stadiile de achiziție ale limbajului gestual sunt aproximativ aceleași ca și stadiile achiziției limbajului oral. Prin urmare, copilul surd își dezvoltă limbajul gestual în același mod
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
bagaj mai bogat de cunoștințe și un limbaj mai dezvoltat în comparație cu copiii surzi din familii de auzitori. Limbajul mimico-gestual poate fi definit, după W. Welther, ca o formă specifică de comunicare interumană, prin intermediul unui sistem de gesturi asociate cu reacții mimice și pantomimice, folosite între parteneri și recepționate cu ajutorul văzului. Într-adevăr, între limbajul verbal și cel gestual există unele asemănări, dar și diferențe fundamentale, acestea datorându-se, în special, direcțiilor auditive și, respectiv, vizuale în care au evoluat cele două
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
anticolinergic). Comă cu episoade agitație motorie, tremor, spasme musculare (semne extrapiramidale), rar convulsivă. Tulburări neuromotorii - Întotdeauna prezente, indiferent de tipul de neuroleptic, dar Îmbrăcând diferite aspecte: a) Reacții distonice acute: contracții involuntare tonice ale limbii (protruzia sau devierea limbii), mușchilor mimicii, mușchilor extrinseci ai globilor oculari (crize oculogire), torticolis și opistotonus, rar cu participarea musculaturii faringiene și laringiene. b) Acatisia apare În aproximativ 20% din intoxicații. Se manifestă prin neliniște motorie, cu tendință de mișcare continuă. 56 c) Parkinsonism: tremor, rigiditate
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
parteneri cu statute inegale); * orizontală (între parteneri cu statute egale); C. După codul folosit: * verbală ( transmisă prin cuvânt): * paraverbală (transmisă prin elemente prozodice și vocale ce însoțesc cuvântul); * nonverbală (realizată prin diversitatea de semne legate direct de postura, miscarea, gesturile, mimica, înfățișarea partenerilor); * mixtă (conține elemente de la fiecare din formele anterioare). D. După finalitatea actului comunicativ: * accidentală (caracterizată prin transmiterea întâmplătoare de informații); * subiectivă (exprimă direct starea afectivă a interlocutorului); * instrumentală (caracterizată de existența unui scop precis, urmărindu-se apariția unui
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
pe care-l primim de la intervenția noastră. Cu unele rezerve, chiar și aceste modele comunicaționale pot avea eficiență, dacă , atât contextul, cât și formele de comunicare nonverbală îl susțin pe elev. Limbajul în sine alcătuiește doar un nivel. Din cuvinte, mimică, pantomimică și tonul vocii elevii interpretează permanent termenii relației pe care o au cu profesorul. Atunci când elevii simt o lipsă de respect din partea noastră, comunicarea nu este eficientă, indiferent de cât de bune intenții am avea. De aceea suntem răspunzători
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
persoană morală - adică o persoană atentă și dreaptă. Negociatorul - 5 stiluri de comunicare: 1. Stilul emotiv - este caracteristic persoanelor la care dominanța este puternică și sociabilitatea ridicată. Persoanele cu acest stil : -sunt expresive, vorbesc repede, gesticulează mult, folosesc mâinile și mimica feței; -devin patetice, uneori se inhibă, alteori se pripesc; -au comportament dinamic, orientat spre acțiune și risc; -sunt atrase de relațiile informale și refractare la cele oficiale; -sunt empatice, au putere de convingere înnăscută; -sunt buni negociatori pentru strategiile de
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
educație domină. Noțiunea de habitus (preluată de Mauss de la Aristotel și remodelată de Pierre Bourdieu) vizează să prezinte cunoștințele dobândite care se încarnează în corpuri și în spirite sub formă de aptitudini durabile. Aceste aptitudini se observă în posturi, gesturi, mimică, exprimarea sentimentelor, îndemânarea meșteșugarilor, tehnicile corpului, viața cotidiană ca spectacol, după frumoasa expresie a lui Erving Goffman. Așadar, o mare parte din viața socială și din procesele cognitive nu trece prin limbaj și poate chiar să se exprime verbal cu
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
o învățare prin osmoză a moravurilor, a limbii, a tradițiilor și a obiceiurilor. Independent de ancheta deliberată (întrebări-răspunsuri, conversații, note, înregistrări etc.), aspectele nonverbale ale asimilării codurilor sociale de către etnograf nu trebuie să fie neglijate: reguli de protocol, atitudini, gestică, mimică, tăceri, râsete, interjecții etc. Prietenia legată cu una sau mai multe familii gazdă creează legături solide, care se întăresc mai mult cu ocazia șederilor ulterioare din ce în ce mai fructuoase. Antropologul se află în situația unui student. Venit să studieze, de pildă, concepțiile
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]