4,188 matches
-
anumite litere (W, Q, Y), nu va fi probabil nici un nume notat, În timp ce la alte litere (B, C, D, M) va fi nevoie de mai multe fișe. Formatul fișelor pentru indice este, În general, 1/4 dintr-o coală A4 („ministerială”). În dreptul fiecărei intrări se notează pagina la care apare numele (Caragiale: 3, 12, 29 etc.) sau, În cazul indicelui la bibliografii, numărul curent al titlului (Arsenie, Dan: 8471, pentru bibliografia la Lucian Blaga realizată de D. Vatamaniuc). E important de
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
unul pentru cadrul didactic Îndrumător și unul pentru candidat). 3.1. Formatul Formatul tradițional al unei lucrări de licență este A4. O lucrare trebuie să aibă minimum 70 de pagini, cu text imprimat pe o singură față a unei coli „ministeriale” (deci nu și pe verso). Deși imprimantele de astăzi pot imprima un text pe ambele părți ale unei coli, această cutumă provine din perioada mașinilor de scris, când era mai dificilă dactilografierea pe ambele fețe, mai ales din cauza diacriticelor, care
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
conducătorilor Națiunilor Unite, lozincile feminine democratice, emblemele Congresului și steagurile, toate la un loc dau Palatului Deputaților un aer festiv, plin de strălucire. Apariția membrilor guvernului în frunte cu d-l Dr. Petru Groza, care-și iau locurile pe banca ministerială stârnește aplauzele entuziaste ale delegatelor. Cu multă însuflețire și căldură au fost salutate și delegatele străine din Iugoslavia, Bulgaria, Ungaria, Albania și Olanda, care iau loc pe băncile foste ale opoziției. Mai târziu, abia la sfârșitul Congresului, vor sosi și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
limitez operațional noțiunea de „elită politică” la acei indivizi care au ocupat o funcție guvernamentală superioară mai mult de patru ani și jumătate. Am decis să numesc nucleul acestei elite politice grupul tuturor membrilor guvernului care au ocupat un scaun ministerial mai mult de opt ani. Cei care au ocupat/deținut portofolii ministeriale mai puțin de patru ani și jumătate nu vor fi luați În discuție În analizele următoare. Ocazional, cei care intră În această categorie vor fi numiți, generic, „periferia
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
o funcție guvernamentală superioară mai mult de patru ani și jumătate. Am decis să numesc nucleul acestei elite politice grupul tuturor membrilor guvernului care au ocupat un scaun ministerial mai mult de opt ani. Cei care au ocupat/deținut portofolii ministeriale mai puțin de patru ani și jumătate nu vor fi luați În discuție În analizele următoare. Ocazional, cei care intră În această categorie vor fi numiți, generic, „periferia”. Elitele politice comuniste: două „bazine” principale Spre deosebire de multe alte studii de acest
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
partidului și a țării resursele vocaționale. Într-o primă etapă, am luat În considerare numai palmaresul guvernamental. Spre surprinderea mea inițială, se pot spune foarte multe despre elitele politice doar printr-o analiză atentă a mandatului (lungimea sa, natura responsabilităților ministeriale, numărul mutărilor de la un minister la altul). Aprecierea rezultată În urma acestei prime etape În privința calității de „tehnocrat” a membrului guvernului respectiv este reevaluată Într-o a doua etapă. Am fost surprins de faptul că, În majoritatea cazurilor, evaluarea inițială a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
evaluarea inițială a fost confirmată În a doua etapă a cercetării. a) Pozițiile politice și tehnice din guvern În prima etapă, am făcut o distincție Între pozițiile politice și nepolitice din guvern. Am identificat așadar trei categorii majore de responsabilități ministeriale. Prima categorie Îi include pe toți indivizii care aveau „responsabilități politice” În guvern: primul-ministru și vice-prim-miniștrii. De regulă, rolul principal al celor din această categorie era unul de coordonare și supervizare, și, bineînțeles, de asigurare a faptului că acțiunile guvernului
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
În guvern (Ion Cosma), celălalt cu șase ani și jumătate (Gheorghe Hossu). În elita Dej există și o componentă „tehnocratică” considerabilă. Deși criteriul meu de definire a unui „tehnocrat” poate fi desigur contestat, cred totuși că informațiile oferite de cariera ministerială, coroborate cu nivelul de implicare În partid, ne-au permis să identificăm o proporție neașteptat de mare de tehnocrați În această elită. Cu totul, sunt 17 (incluzând trei tehnocrați care au fost răsplătiți cu poziții politice În guvern). Dacă Îi
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
formal) mult mai mulți președinți, vicepreședinți ai Comisiilor Naționale și vice-miniștri. Cu toate acestea, În selecția populației de studiu am păstrat regula de a lua În considerare numai numirile de miniștri și ale șefilor de departamente și consilii de nivel ministerial. Prima promoție (martie 1965 - decembrie 1966) 16 persoane (vezi tabelul 8) s-au calificat pentru statutul de elită (mai mult de patru ani și jumătate În funcție) și numai nouă au avut vechimea necesară pentru includerea În nucleul elitei (mai
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
guvernelor României, Machiavelli, 1995. Cel puțin Încă unul dintre ceilalți doi miniștri cu responsabilități politice poate fi identificat drept un tehnocrat „recompensat politic”. Acesta este cazul lui Angelo Miculescu, a cărui continuitate În fruntea Ministerului Agriculturii pe parcursul Întregii sale cariere ministeriale scade importanța funcției politice. Aceeași claritate caracterizează grupul tehnocraților. Toți cei cinci par să fi fost specialiști În domeniile pe care le „păstoresc” (Metalurgie, Finanțe, Ape, Industrie Alimentară, Industrie Ușoară). Cariera lui Neculai Agachi, de exemplu, ne amintește foarte bine
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
fost specialiști În domeniile pe care le „păstoresc” (Metalurgie, Finanțe, Ape, Industrie Alimentară, Industrie Ușoară). Cariera lui Neculai Agachi, de exemplu, ne amintește foarte bine de modelul tehnocratic al erei Dej: o carieră lungă și neîntreruptă Într-o singură poziție ministerială, cu un pronunțat caracter „tehnocratic”. A fost ministrul Metalurgiei timp de aproape 17 ani. Dar, cu o carieră ministerială atât de lungă și de „curată”, este mai degrabă o excepție. O situație similară (deși cu mandate de „numai” opt ani
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de exemplu, ne amintește foarte bine de modelul tehnocratic al erei Dej: o carieră lungă și neîntreruptă Într-o singură poziție ministerială, cu un pronunțat caracter „tehnocratic”. A fost ministrul Metalurgiei timp de aproape 17 ani. Dar, cu o carieră ministerială atât de lungă și de „curată”, este mai degrabă o excepție. O situație similară (deși cu mandate de „numai” opt ani și jumătate) se Întâlnește În cazul lui Florea Dumitrescu și al lui Florin Iorgulescu, ce s-au bucurat de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
elitei Ceaușescu cu Înalte funcții În partid? Cu puține excepții, au fost cooptați În Comitetul Central cu mult timp Înainte de prima lor numire Într-o poziție non-politică În guvern. Manea Mănescu este unul dintre puținii care și-au Început viața ministerială Înainte de a fi primiți În CC (ministru de Finanțe În anii ’50). Cealaltă excepție este Gheorghe Cioară, care a deținut În anii ’50 funcția de ministru al Comerțului Exterior). Abia după zece ani (În 1965) a dobândit calitatea de membru
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
poate acorda puteri depline pentru negocierea unor tratate de stat, ceea ce constituie o interferență gravă a Partidului țn treburile Ministerului Afacerilor lor Externe. Un exemplu de astfel de amestec este o notă din 1952, conform căreia „tov. Atanasie Joja Consilier Ministerial la MAE va fi Împuternicit să semneze tratatul Între Guvernul RPR și Guvernul R.P. Ungaria asupra regimului frontierei de Stat Româno-Ungare și Convenția asupra modului de rezolvare a conflictelor și incidentelor de frontieră”. Studierea dosarelor din fondurile Secției de Relații
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
studiul este construit pornind de la resursele specifice ilustrate de către traiectoriile individuale ale actorilor guvernamentali. Vom Încerca să delimităm astfel posibilele modele de convergență dintre diversele căi politice urmate de actorii guvernamentali pentru a ajunge la putere, la ocuparea unor portofolii ministeriale. Cu toate acestea, considerăm necesară analiza mai multor elemente distinctive care pot explica apariția unor diferențe În comportamentul actorilor politici executivi. Principalul clivaj (tensiune) care a structurat scena politică românească după 1989 a fost cel dintre postcomuniști și anticomuniști. În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
a unei analize condusă la nivel micro, va fi construită În trei mari părți. Astfel, Într-o primă parte, vom decripta tendințele generale la nivelul strategiilor adoptate de către guvernele comuniste În ceea ce privește politicile lor de personal (numiri și revocări ale personalului ministerial) și În ce măsură acestea sunt menținute În perioada postcomunistă. Cea de-a doua secțiune vizează o coborâre a nivelului de analiză, studiul concentrându-se pe delimitarea trecutului comunist al elitelor guvernamentale de-a lungul celor opt cabinete care s-au succedat
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
similară cu perioada interbelică. Guvernele României nu doar că au o durată de viață mai mică de doi ani, dar durata medie a mandatului unui ministru este puțin superioară unui an. Doar o treime din durata legală a unui mandat ministerial este astfel acoperită de mandatele de facto. Introducerea principiului partizan În alcătuirea cabinetelor permite diferențierea unor modele distincte de concepere a rolului personalului guvernamental. Cabinetele care au fost cel mai stabile ca durată sunt cele organizate de către partidul succesor PDSR
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
compoziția politică a cabinetelor. Cele două principii de rotație a actorilor politici care reușesc o autonomizare pe scena politică românească sunt: rotația actorilor politici pe același nivel guvernamental sau rotația prin promoție a actorilor politici ai eșaloanelor secundare În funcțiile ministeriale. În ceea ce privește cea dintâi strategie de rotație guvernamentală, aceasta este dominată de o regulă potrivit căreia, În momentul schimbării unui prim-ministru, care nu este rezultatul alegerilor legislative, există o tendință puternică de rotație a actorilor guvernamentali ce au făcut parte
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
unei baze de selecție, a unui personal având o experiență guvernamentală. Mai mult, analizând numirile miniștrilor postcomuniști, constatăm existența unei alte proceduri care se profilează În cazul miniștrilor FSN/FDSN/PDSR/PSD. Cabinetele formate de către partidul succesor recuperează la nivel ministerial personalul politic care a deținut În prealabil funcții de secretari de stat. Astfel, 44,12% dintre miniștrii cabinetelor provizorii, 34,4% dintre miniștrii Cabinetului Roman II, 35% dintre miniștrii Cabinetului Stolojan, 40,48% dintre miniștrii Cabinetului Văcăroiu, cât și 43
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
provizorii, 34,4% dintre miniștrii Cabinetului Roman II, 35% dintre miniștrii Cabinetului Stolojan, 40,48% dintre miniștrii Cabinetului Văcăroiu, cât și 43,75% dintre miniștrii Cabinetului Năstase au deținut funcții de secretari de stat Înainte de numirea lor Într-o funcție ministerială. Analizând cele două perioade, putem contura mai multe elemente de convergență și de divergență. Mai Întâi, există un fenomen accentuat de rotație interguvernamentală ce caracterizează cele două perioade. După 1989, asistăm la o diversificare a modelelor de rotație care este
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de acumulare a experienței guvernamentale au un impact la nivelul duratelor medii ale mandatelor actorilor politici, determinând o mai mare stabilitate guvernamentală? Dacă analizăm perioada comunistă, putem observa că există 334 de miniștri numiți, dar 986 de numiri În portofolii ministeriale. Adunând mandatele acestor actori ca indiciu al acumulării de experiență decizională, ajungem la concluzia că durata medie petrecută de un ministru În funcție este de aproximativ cinci ani, de două ori mai mult În comparație cu prima estimare făcută. Această situație poate
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
un important proces de acumulare de experiență care nu este identificabil la nivelul postcomunismului românesc. Astfel, În perioada comunistă, doar 12,43% dintre miniștri au avut mandate mai scurte de un an, iar 61,98% dintre aceștia prezintă o experiență ministerială mai lungă de patru ani. Mai mult decât atât, 14,97% dintre actorii executivi au acumulat mai mult de 10 ani În funcții executive (vezi tabelul 7). Pe de altă parte, În timpul perioadei postcomuniste (vezi tabelul 8), o treime dintre
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
figurile foștilor nomenclaturiști. Mai mult, dată fiind tendința inerțială sau la nivelul mecanismelor de numire sau revocare din funcție, ne putem aștepta ca cei mai mulți dintre actorii postcomuniști să provină din guvernele de dinainte de revoluție. Cu toate acestea, analizând totalitatea populației ministeriale de după 1989, putem observa că numai o treime dintre aceștia prezintă o anumită experiență executivă. În fapt, 2,6% dintre miniștrii postcomuniști au deținut funcții similare Înainte de 1989, iar alți 10,3% au ocupat funcții de secretari de stat sau
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
menținerea importanței experienței În domeniile economice (23,7% economie și industrie, dar nu comerțul exterior). De asemenea, există o scădere a ponderii celor care au deținut funcții În structurile executive comuniste. Niciunul dintre miniștrii numiți nu a deținut o funcție ministerială sau de secretar de stat Înainte de 1989 și nici nu a fost membru al fostului Comitet Național al Planificării Economice, resursă importantă pentru selecția miniștrilor În perioada precedentă. Astfel, elitele politice postcomuniste din 1996 par a marca un punct de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
În cadrul sistemului politic românesc, președintele nu este fundamental constrâns În alegerea primului-ministru. Pe de altă parte, este de asemenea important să distingem Între cabinet și instituția primului-ministru. Reglementările constituționale menționează faptul că primul-ministru deține o poziție de coordonare a echipei ministeriale (art. 107, Constituția României, 2003). Astfel, selecția primului-ministru joacă un rol important În explicarea politicilor de personal pe care guvernele postcomuniste le-au adoptat În ultimii ani. Primele două cabinete care au fost create imediat după revoluție au fost conduse
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]