540,797 matches
-
să califice șutul în fund aplicat de bruxellezi drept o victorie a României, însemană că e tare! În materie de tupeism își întrece chiar șeful. Care șef ne ia fața cu „stabilitatea politică” și „demnitatea românilor”. Ce stabilitate, dom’ prim-ministru? Stabilitatea de cimitir a unei populații îmbătrânită de griji, debusolată și resemnată? Stabilitatea la fundul oceanului, unde românul are întâlniri cotidiene cu nivelul de trai? „Demnitatea” de-a ne lăsa prostiți de-o bandă de escroci gureși, capabili să fure
Ce caută bulgarul în Germania?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13078_a_14403]
-
cu o femeie de neam, dobândirea unui domeniu, înălțarea flamurii personale deasupra conacului de la Sionu. Și totuși - niciuna din acestea, nici toate la un loc nu fac Izbânda. Omul izbutește cu adevărat dacă ajunge teafăr la șaptezeci de ani! Mulți miniștri mor înainte de vârsta asta, iată Duca, Vintilă; mulți decorați la fel, iată Roznovanu, imbecilul de Ciorănescu; mulți scriitorași se duc devreme, iată lingușitorul Cerna, lingușitul Ion Luca; boieri cu panaș nu apucă jumătatea de veac, iată Lucă Sturdza sau tizul
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
-l Întâlni pe epigramistul Ionel Maglaviteanu, colaboratorul nostru la această revistă, căruia Îi mulțumesc pentru ospitalitate. În fața teatrului, pe cine credeți că Întâlnesc - să nu-mi vină să cred ochilor? Pe nimeni altul decât pe profesorul Nicolae Andrei (fratele fostului ministru Stefan Andrei), bunul și scumpul meu director al liceului «Nicolae Bălcescu» (acum «Carol I»), pe vremea când era elev acolo. Nu Îl mai văzusem de peste 45 (!) de ani! - o viață de om! Emoționantă Întâlnire, de când Îmi doream să-l Întâlnesc
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
putea ieși din spaima vecină cu moartea, deși trecuseră câțiva ani de când fusese eliberat. Nu de acești vinovați fără vină vorbesc. Toți ceilalți au făcut cariere strălucite. Din Întâmplare (fericită Întâmplare) nici-unul dintre noi nu a fost”demn”să fie ministru sau prim secretar de partid.( Am subliniat intenționat demn, ca să se Înțeleagă de ce demnitate era vorba). Nici În nomenclatura Comitetului Central al partidului Comunist Român nu au avut state de plată. Ci au ajuns prin propriile puteri datorită eforturilor făcute
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
a ne măsura a noastră fericire. La salariul meu, eu pot să spun că sunt de două ori mai fericit decât acea fetiță angajată pe ochi frumoși. Iar, dacă vreau să știu de câte ori este mai fericit decât mine domnul prim ministru, atunci Îl Înmulțesc pe dumnealui cu secretara dactilografă, Împart rezultatul cu mine, scad impozitele și aflu exact, matematic, restul de fericire de care mă pot bucura eu și plusul de fericire de care se bucură el. Că el se bucură
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
Opera noastră politică e, toată, cu gândul la starea națiunii!... Noi, obiectivi și neguvernamentali, constatăm că starea națiunii e bună, cu toate că ar putea fi și mai proastă. Pentru că, acuma, de pe urma impozitelor mari, națiunea are bani cu care să-și plătească miniștrii, ministerele și chiar deplasările partidelor politice, În vreme ce guvernele dinainte, fiind populiste și nepunând impozite, nu aveau bani, ceea ce-i obliga pe guvernanți să-și ia plata În natură: ba o fabrică pe dai-boje, ba un teren cu un leu metrul
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
Dar noi SUSținem guvernul, Însă guvernul ne ține jos. Și atunci starea națiunii e proastă, ca și casele naționalizate pe care nu le mai repară nimeni! Așa că politica noastră este: Reparație fără separație și vrem și noi două posturi de miniștri, cinci de subsecretari și zece de alți demnitari, ca să putem spune cu gura plină că starea națiunii este bună! Cronica latină II Din confuzie, recunosc, m-am adresat unor aborigeni spunând: — Frați romani! — Ce mi-e romi, ce mi-e
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
va putea să ne pună impozite solide!... Și vă rog: Nu mai trageți așa În domnul Văcăroiu! Mare lucru: Toată lumea trage În el!... Hm, „Crește impozitele”!... Păi, dacă la asta se pricepe omul, ce vrei?! Ne convenea dacă puneau prim-ministru un veterinar care se pricepea la castrat?!... Fiecare cu ce se pricepe!... Așa sunt tehnocrații... Unul se pricepea la salarii și și-a făcut o leafă mai mare; altul se pricepea la mecanica fluidelor și a lăsat lotul să curgă
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
secol, ultimul descendent al înlocuitorului său, care încercase să șteargă cu blazonul său de Hohenzollern trecutul oriental al micului stat dunărean, va semna și el pe un colț de secretaire hîrtia de abdicare, după ce va fi zărit buzunarul primului său ministru, Petru Groza, umflat de un revolver. în casa de pe malul Rinului, din Heidelberg, unde o placă semnalează trecătorilor indiferenți că a locuit pînă la sfîrșitul vieții lui un prinț cu numele bizar de Alexandru Ioan Cuza, scăpătat, fără regat și
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
sunt nici zece ani de la scandalul din redacția Universului iscat de evocarea lui Mendonça; m-am răcit cu Stelică pentru o chitanță! Nu meritam asta. Nici eu, nici Vasco da Gama." Brederode - Don Martinho Teixeira Homem de Brederode da Cunha, ministru plenipotențiar al Portugaliei la București, Belgrad și Atena. Mateiu îl cunoaște din anul în care acesta preia funcția, 1919, venind de la ambasada din Pekin. Portughezul se consideră scriitor, semnând cu pseudonimul Mario Sponti un mic roman, ŤA Morte do Amorť
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
căutare de sprijinitori locali cu mărturia cărora să combată reclamațiile trimise la Lisabona de negustorii portughezi care cer rechemarea violentului lor compatriot înainte de a fi declarat indezirabil de autoritățile române. Brederode reușește să-și mențină postul grație fratelui său Fernando, ministru al pescuitului în guvernul portughez, dar va fi scos curând la pensie. Moare în București la 86 de ani. * "7 februarie. Marica mă obligă să-l avem azi la ceai pe duhovnicul ei, popa Dumitru. Acesta îi reproșează lipsa mea
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
al numelui Robert de Flers, acesta a fost un onorabil descendent al nobilimii normande, autor dramatic, director literar la ŤFigaroť, ofițer al Legiunii de onoare, membru al Academiei Franceze. În anii primului război mondial, în calitate de consilier al lui de Saint-Aulaire, ministrul Franței la București, se prinde în aventurosul joc diplomatic desfășurat pe axa Iași-Paris. Ulterior este unul din cei care transpun în practică planul Quai d'Orsay-ului de transformare a României în bază spirituală pentru Europa Orientală. Printre altele izbutește să
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
Mircea Handoca "La moartea lui Eminescu, trei primi miniștri au însoțit convoiul funerar până la locul de veci. La moartea petrecută peste țări și ape, a celui mai mare om de cultură român din veacul XX nu l-a putut însoți Ťdecât tăcerea, în sânul obștei saleť"... Const. Noica, Urma
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
obținut, cu greu, interviul pe care Îl propun , acum, spre publicare revistei „DESTINE LITERARE”. Cu aproape trei ani În urmă, când maestrul Al. Danielopol Împlinea venerabila vârstă de 90 de ani, am alcătuit un dosar, Împreună cu o cerere scrisă, solicitând ministrului român de Externe de atunci decorarea acestui DIPLOMAT uitat Într-un Paris În care Își dorm somnul de veci nenumărate personalități ale tristei și mereu zbuciumatei noastre țări. Prin Decretul Nr. 1.093, din 8 septembrie 2006, semnat de Președinte
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
acestui DIPLOMAT uitat Într-un Paris În care Își dorm somnul de veci nenumărate personalități ale tristei și mereu zbuciumatei noastre țări. Prin Decretul Nr. 1.093, din 8 septembrie 2006, semnat de Președinte României și contra semnat de primul ministru, lui Alexandru Danielopol, din Republica Franceză, i s-a conferit și Ordinul național Serviciul Credincios În grad de Comandor «În semn de Înaltă apreciere, pentru contribuția sa remarcabilă la dezvoltarea și afirmarea gândirii juridice românești În domeniile dreptului internațional aerian
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
văzut nevoită să accepte, chiar dacă nu cu toată gura, cele spuse de marele diplomat român, cochetând chiar cu ideea renunțării la Basarabia. Ce urmează, Însă? După ce Carol al II-lea l-a demis, În lipsa lui din țară, din funcția de ministru de externe, Titulescu și-a adunat ce avea, Între care documentele de care vă vorbeam, În cinci valize, pe care le-a Încredințat secretarului său, Gigi Anastasiu, cu gândul că vor fi de folos României. Dar Gigi Anastasiu a refuzat
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
un loc de fertilizare a minții și spiritului românesc. Că orice act și că orice inițiativă de a construi ceva bun, vedem deopotrivă cum se Înalță actul de sabotare în formă directă sau mai perversa. Privesc astfel cu amărăciune cum ministrul Culturii și directorul Teatrului Național, încălcând legalitatea unui contract între două instituții, apelează, în mod comunist, la abuzul de putere, dorind să ia sală Rapsodia pentru necesitățile Teatrului Național, care intră în reparații. Nu am fost anunțat, ori chemat la
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
fost un om „prudent”, făcându-și copii de pe toate aceste documente, lăsându-le urmașilor (familiei, discipolilor, prietenilor), în speranța că va veni timpul să fie publicate. Un grupaj de patru memorii, adresate Președintelui Prezidiului Marii Adunări Naționale, Ion Gheorghe Maurer, Ministrului Învățământului și Culturii, Prim Secretarului Partidului Muncitoresc Român și Președintelui Consiliului de Miniștri Chivu Stoica, alcătuiesc un moment de luptă deschisă pentru valorificarea prin concerte și montări de spectacole lirice a moștenirii sale creatoare. Există în aceste documente o risipă
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
urmașilor (familiei, discipolilor, prietenilor), în speranța că va veni timpul să fie publicate. Un grupaj de patru memorii, adresate Președintelui Prezidiului Marii Adunări Naționale, Ion Gheorghe Maurer, Ministrului Învățământului și Culturii, Prim Secretarului Partidului Muncitoresc Român și Președintelui Consiliului de Miniștri Chivu Stoica, alcătuiesc un moment de luptă deschisă pentru valorificarea prin concerte și montări de spectacole lirice a moștenirii sale creatoare. Există în aceste documente o risipă de argumente împotriva birocrației socialiste, atitudinii ostile față de muzicienii cinstiți, neînrolați în organizații
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
populare prin melodiile și dansurile țărănești. Manuscrisul autograf (55 file) al prietenului C. S. NicolaescuPlopșor se află în posesia mea din perioada anilor ’70, când profesorul de estetică muzicală l-a rugat să mi-l încredințeze cu frumoasa apreciere a ministrului Condeescu, autorul repatrierii soților Cuclin în patrie după sejurul în America (1922 - 1930). Textul dactilografiat al Referatului poartă semnătura autografă a lui Dimitrie Cuclin. Un alt grupaj de documente (Certificat de funcții didactice la Conservator între 1918 - 1922; Memoriu de
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
aștteptat. Și e o realizare titanică. E epocală. Și orice atenție i se va acorda, va fi pentru mîndria, renumele și folosul nostru, al tuturora. Dimitrie Cuclin Dimitrie Cuclin compozitor membru al U. C. din R.P.R. Către Preșidenția Consiliului de miniștri a RPR București Tovarășe Președinte, Ca unul ce am fost onorat cu titlul de laureat cl. I al premiului de Stat, socotesc imperioasă datoria mea de a vă aduce la cunoștință următoarele: Acest titlu menționat mai sus mi s-a
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
binevoiți a afla că această a mea, Agamemnon, cu toată puternica apreciere a unui muzician ca Egizion Massini, încă și astăzi îngheață în antecamera Teatrului nostru de dramă muzicală și balet. Iar cînd, odată, am ocazia dă informez un tovarăș ministru adjunct dela Ministerul Învățămîntului și Culturii că opera mea nu cere nici orchestră grozavă, nici cor grozav, nici decor grozav, nici repetiții grozave, tovarășul ministru adjunct excalmă: - „Bine, dar dece atîta grabă!” - ce forțe sinistre și neidentificabile reușesc să menție
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
nostru de dramă muzicală și balet. Iar cînd, odată, am ocazia dă informez un tovarăș ministru adjunct dela Ministerul Învățămîntului și Culturii că opera mea nu cere nici orchestră grozavă, nici cor grozav, nici decor grozav, nici repetiții grozave, tovarășul ministru adjunct excalmă: - „Bine, dar dece atîta grabă!” - ce forțe sinistre și neidentificabile reușesc să menție uneori în ale celor mai strigătoare realități dragostea și conștiința facturilor celor mai binevoitori chiar! Și cu aceasta, bineînțeles, dela sine se exclude cazul celorlalte
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
și operei mele e o crimă împotriva artei, împotriva regimului actual și a poporului nostru. Urmează, tovarășe Președinte, copie depe petiția - întîmpinare către Ministerul Învățămîntului și Culturii, de care am și vorbit mai sus. C O P I E DOMNULE MINISTRU, Cu privire la gradațiile speciale ce mi-au fost recunoscute de Onor. Minister al Educației Naționale, am onoare a veni cu următoarele precizări și completări: După terminarea studiilor la Conservatorul din București, și scrisesem, între altele: prima sonată în mi minor, pentru
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
După aceea, deși între timp se iviau vacanțele la catedrele dela Conservatoarele din Iași și București, refuzam să mă prezint la concursuri, numai ca să-mi pot desăvârși cercetările și lucrările în marea capitală a Franței, cu toate sacrificiile. Dacă, Domnule Ministru, în acești șapte ani aș fi îndeplinit o funcție obicinuită la Stat, fie în țară, fie în Paris chiar, ei ar fi fost socotiți la gradații și pensie; cu atât mai mult deci ei ar putea fi socotiți la fel
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]