3,438 matches
-
am trăit la țară, să fiu binecuvântată de natură în copilărie și atunci încercam să o descopăr, să merg eu spre ea ... Iubeam deschiderea cerului, iubeam florile și alergam spre o poiană, pe un deal de la marginea orașului, plin de mireasma proaspătă a ierburilor; un miros sălbatic și pur îmi năvălea în nări, pe când seara se lăsa liniștită și greierii își începeau cântul. Acolo găseam o floare gingașă care se numea „Sângele voinicului” (Negritella rumba). Căpșorul meu țesuse povestea cu un
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
Mușcatele-amorțite pe pervazuri. Așteaptă, sub o ploaie de narcise, Să zemuiască-n mâna ta un mugur, Când buzele-ți vor aromi a strugur Din via-n care-ai ațipit pe vise. Îmbată-te c-un strop de primăvară, Purtând printre miresme prinse în păr Dulcea povară a florilor de măr Și-nchide-n fluturi lacrima amară. UMBRE Iar sângerează-amurgul... Pe boltă trec cohorte Calești de nouri stranii ce vânturile-nfruntă Și roibii albi, bezmetici, se-nfruptă din retorte - Din jarul care
POEMELE AMURGULUI (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368363_a_369692]
-
Pe boltă trec cohorte Calești de nouri stranii ce vânturile-nfruntă Și roibii albi, bezmetici, se-nfruptă din retorte - Din jarul care-ncinge, azi, tâmpla mea căruntă. Doar umbrele valsează pe grinzi de floare castă De crini din care picur' miresme ce-amorțiră Sub candele din muguri de stele. Ce fantastă Îmi pare înserarea, cu degete de liră... O simfonie-nceată,-a speranțelor plăpânde, Înveșnicite-n umbre pe umeri grei de ceară Răzbate din vecernii cu icnet de osânde Și-ntunecimea
POEMELE AMURGULUI (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368363_a_369692]
-
bucurie de viață. Ca să le înțelegi mai bine conținutul, trebuie să asculți melodia lor interioară ca pe niște lieduri. Sunt poezii ca florile, dimineața cu lacrimi de rouă, la amiază cu corolele deschise ca să primească lumina zilei și seara răspândind miresme și o desăvârșită liniște și împăcare binecuvântată. Dintr-un asemenea univers au luat naștere multe poezii în care frumusețile naturii au ecouri deosebite asupra trăirilor sale:”Vibrează frunza în cădere,/ Toamnei, îi cântă mandolina./ Viață copacilor iar piere,/ Ceața le
POEZII CU INIMĂ CURATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368378_a_369707]
-
val se înnegresc Când viața scrisă, eu, o las în versuri. Îmi ofilește doru-n drumul către tine Atunci când pribegește singur pe cărări, Iar chipu-ți șters, fără de gând când vine, Îl văd împrăștiat în cele patru zări. Văd câmpuri cu miresmele uscate Și văd și cerul roșu curs printre cuvinte, Pădurile cum gem prin frunze doruri, Iar eu când scriu, nimic nu am în minte. Pe pajiști verzi, văd pete mari de soare Cum dogorăsc și crudul din viile culori, Iar
LAS PANA TIMPULUI... CA SĂ TE SCRIE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368412_a_369741]
-
Parcă priveam la cer cu drag, Parcă venea, parcă s-a dus... Rămâne marea mea iubire Și-o recunosc în neuitare, Fiindcă-l iubesc spre nemurire, Pe Eminescul nostru mare. TEIUL Supremule cu flori de aur Și cu parfum îmbătător, Mireasma ta e un tezaur De viață veșnic dătător! Cu-a sufletului meu splendoare Te-mbrățișez cum se cuvine, Sub umbra ta mângâietoare Zidesc în versul meu destine. În floarea ta cotropitoare Îmi aflu clipa-n bucurie, Luceafărului du-i scrisoare
GRUPAJ POETIC DEDICAT LUCEAFĂRULUI de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368449_a_369778]
-
mulțumiți / Spuneau acelor ce-i creșteau.” (Masa de duminică). Și ultima secvență lirică se numește „Împătăția naturii”, cuprinzând 10 pasteluri, în care un rol important îl are reînnoirea naturii, cu toate frumusețile și binefacerile ei. Majoritatea sunt dedicate primăverii și miresmelor ei de liliac, de magnolie, de trandafiri, salcâm și flori de cireș. Orice carte e o sărbătoare, gătită în straie de duminică. Să ne bucurăm de ea, atât cât ne permit sufletul și inima, fără teama că se împuținează, pentru că
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
Inima rănită” etc. La polul plus găsim alte stări, pline de entuziasm, senin, visare: „lumina blândă a soarelui”, „Salbă de stele”, „tăceri de lumină”, „petale de vis”, „poeme de stele”, „ceas al liniștii albe”, „parfumul atingerii”, „într-un alb desăvârșit”, „Mireasma începutului” etc. Această pendulare neobosită vine să sublinieze o anumită trăsătură emoțională a Irinei Lucia Mihalca, poeta fiind într-o permanentă căutare a sinelui, a înțelegerii propriei sale existențe. Efemeritatea lucrurilor îi accentuează neliniștile și, mai ales, suferința de a
RECENZIE: „DINCOLO DE LUNTREA VISULUI” – POEME DE IRINA LUCIA MIHALCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368445_a_369774]
-
parfumare. Camera mea se încărca, de fiecare dată, cu un miros suav și dulceag, iar uneori, în glumă, mă împresura cu pulberea parfumului său din pompița de sticlă albastră de Bohemia, de mă luaseră colegele de birou la ochi, din cauza miresmelor ce le împrăștiam în jurul meu. Și toate acestea, pentru a merge la plajă, nicidecum la teatru sau la vreo recepție de gală! Observasem că acest machiaj, potrivit mai mult la alte ore ale zilei, nu dimineața, nu se strica sub
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
nr. 1912 din 26 martie 2016 Toate Articolele Autorului După o iarnă lungă, plină de frig și zăpadă, natura răsufla ușurată mângâiată de razele soarelui de primăvară. Grădina fremăta de viață, plină de armonie, florile zâmbeau oacheșe tuturor, mângâind cu miresmele lor îmbietoare. Trandafirii stăteau falnici și plini de candoare, impresionând de la primii pași privitorii. Ei întrebară florile care a fost calea pe care au străbătut-o și unde au poposit o iarnă întreagă și mai ales cu ce primejdii s-
LEGENDA GHIOCELULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368503_a_369832]
-
lung fragment din eseul reportaj (foarte inspirată, la obiect și totodată cuprinzătoarea, expresia eseu-reportaj), fragment care este atât de frumos încât nu ne putem abține să nu îl citam și noi. „Mi-e dor de primăvară românească”: „Plutește în aer mireasma primăverii și mi s-a făcut un dor nebun de primăvară românească! Mi-e dor de primăvară din timpul copilăriei mele. Din acel anotimp când strigă zburdălnicia copilului din noi și ne chema îndărăt în țesătura de frumuseți a primăverilor
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA DOAMNEI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368471_a_369800]
-
firele de iarbă, care se unduiesc jucăușe în lumina primăverilor. Aș putea să notez sute de fragmente în care autoarea monografiei se apleacă supra detaliilor. Ei bine, toate acestea la finalul cărții, îți dau priveliște vastă, plină de bogații, de miresme, de iubiri a întregii opere. Ca si cum te-ai află pe culmea unui munte și ai avea în fața ochilor viziunea încântătoare a operei doamnei Elenă Buică... Privirea îți alunecă departe în viitor. Aceeași perspectiva și aceeași viziune o vor avea și
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA DOAMNEI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368471_a_369800]
-
de Domnul cu suflete bune, care trudesc la creșterea literaturii române! O cunoșteam pe poeta Elisabeta Iosif din paginile revistei al cărui redactor șef este, „Cetatea lui Bucur”, o revistă bună, unde semnează editoriale pline de lumina toamnei și de mireasma câmpului cosit. Când eram copil și adolescent îi divinizam pe scriitori. I-am iubit din tot sufletul meu naiv și idealist, și am privit la ei ca la aștri. Când am ajuns să trăiesc printre scriitori am fost profund îndurerat
REGĂSIREA PURITĂŢII ŞI ILUMINAREA DINĂUNTRU A COSMOSULUI POETIC de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368467_a_369796]
-
rochie albă, o flacără de lumânare, o bucățică de prescură, un ochi de lumină. Să adăpostești în grădina sufletului o pasăre cântătoare, e un dar. Ea îți va cânta pururi, un psalm cu parfum de iasomie, de gând încolțit, de mireasmă de vânt adiind. Cântul ei e limpede precum privirea după prima ploaie de lacrimi, spune foarte frumos, poeta. Poeta își asumă viața firesc, anotimpurile - după iarna albă, după verdele-verde, între dureri și senin, pe care le va trece senină, depășind
TRISTEŢEA DIN FLOAREA VIEŢII ADEVĂRATE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368481_a_369810]
-
ce-o privisem pe țărmul mării într-o seară [17] Și începea un fel de dor de imnuire și durere și eu vedeam cum cresc ca apa în pântecul acelei sfere [18] Și-mbrătișam pe dinlăuntru iubita care mă năștea cădeau miresmele-n adâncuri și-adâncurile înspre ea [19] Și într-un cer pustiu si antic în care veșnic tot ningea numai ninsoare și ninsoare nici o lumină nici o stea [20] Și iar plecam asemeni unei năluci fosforice pe zare asemeni unui viscol
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
reușești acest lucru, să redai spiritul românesc... Dacă m-ar ajuta Domnul eu numai spiritul românesc în toată profunzimea, căldura și inefabilul lui aș vrea să-l prind și să-l redau în cărțile mele. Datorită percepției spiritului românesc, al miresmei pământului românesc, al miresmei timpului în care trăim, mă desprind cu greu, târziu, după orele două noaptea de cartea doamnei Elena Buică-Buni. De aici sentimentul de plinătate sufletească, de securitate, de întoarcere acasă, și de regăsire a sufletului locului în
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
redai spiritul românesc... Dacă m-ar ajuta Domnul eu numai spiritul românesc în toată profunzimea, căldura și inefabilul lui aș vrea să-l prind și să-l redau în cărțile mele. Datorită percepției spiritului românesc, al miresmei pământului românesc, al miresmei timpului în care trăim, mă desprind cu greu, târziu, după orele două noaptea de cartea doamnei Elena Buică-Buni. De aici sentimentul de plinătate sufletească, de securitate, de întoarcere acasă, și de regăsire a sufletului locului în care am venit pe
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
ce fusese înainte.O schimbare radicală se petrecea înlăuntrul său. Acum se simțea matură, stăpână pe sine și nu se mai temea de nimic. Mult mai liniștită s-a ridicat de la masa de pe terasă, a respirat cu nesaț răcoarea și miresmele parcului, simțind cum îi calmează focul din suflet și durerile ce le simțea încă în tot trupul, apoi i-a telefonat Vilmei, patroana restaurantului, zicându-și în sinea sa, că și fiul acesteia, e unul din mizerabilii de pe lista ei
PETRECERE NEFASTĂ(8) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368512_a_369841]
-
este... Acesta este gândul care îmi vine în minte, aceasta este starea mea sufletească, acestea sunt cuvintele pe care le rostește gura mea după lectura plină de lumină și de profunzimi ( și grea de versuri șlefuite până la perfecțiune și de miresmele livezilor toamnei, care tocmai trece ca nourii pe cer ) a minunatei antologii întocmită de talentata poetă și creatoare de reviste literare și de emisiuni de radio, care este doamna Elisabeta Iosif. Cunoaștem lumea literară de aproape o jumătate de veac
PLANETA IUBIRII de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367817_a_369146]
-
2014 Toate Articolele Autorului CULCĂ-MĂ BLÂND Cuprinde-mi țipătul și-acoperă-l, cum se acoperă focul, și stinge-l în faldurile dragostei tale și-apoi culcă-mă blând ca pe o auroră! ÎN URMA MEA Despletită în amurguri târzii las în urma mea mireasma primăverii dintâi, pentru a mă reîntoarce în casa în care tinerețea mea... se schimbă tot mai mult în umbră, și unde văd cum cuvintele mor în ghivece de timp răsturnate. CERCUL DE FOC Prizonier al trupului, sufletul se răsucește în
3 POEME DE DRAGOSTE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367868_a_369197]
-
spitalului. Era o imagine de coșmar. Teiul era situat în curtea spitalului. Despre acest tei se spunea, că ar avea o existență atestată de cel puțin o sută cincizeci și cinci de ani și care încă mai umplea vara cu miresmele florilor sale, iar pavilioanele erau situate în jurul său în formă de cerc, de nu știau bolnavii ce a fost mai întâi: teiul sau acele pavilioane... Ei bine, acest tei, care a adus atâta bucurie multor suflete aflate în suferință, acum
ÎN MÂNA DESTINULUI...(7) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367838_a_369167]
-
de ani în gând,La fel cum se gătea în primăveri,Mă furișez adesea ascultândBobocii alintați de-un soare blândCum se deschid de bucurie-n meri; Cobor apoi pe râu, din deal, izvor,Doar să clătesc în ape cristaline,Stârnind mireasma pâinii din cuptor,A morii piatră, ca să mă strecorPrin lanul verde, crud, iarăși în mine;Ieri dimineață roua m-a trezitCând îmbăia de zor o ciocârlie,Dormeam pe câmp trifoi proaspăt cosit,Însă un nor spre casă m-a gonitși
VALERIU CERCEL [Corola-blog/BlogPost/367940_a_369269]
-
Acasă > Versuri > Visare > PRIMĂVARĂ Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1591 din 10 mai 2015 Toate Articolele Autorului Aștept să pui miresme în clipa care vine, Să parfumezi răvașul pe care mi-l trimiți Iertare ta mi-e vină de toate’s vinovată, Dar într-un colț de suflet să nu uiți să mă iei. Și- nmugurind speranțe aștept iar primăvară Să
PRIMĂVARA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368016_a_369345]
-
amenință ocărând cu bâtul lui lung cât nasul lui Pinochio când mintea. Făceam din fiecare dimineață primăvară, Zburăm cu păsările, aleargam, trup ușor, fără griji, Făceam coroane de flori furate din grădini și cimitirul din sat, Zburdam pe străzi cu miresmele lor nebune în părul răvășit și tuns băiețește. Mă dădeam în leagănul din caisul împovărat de fructe, Îmi făceam cort să mă ascund de părinți Mâncăm din toate minunățiile pământului, Și zilele treceau în zbor, Fără să simt. Înnebuneam albinele
COPILARIE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368056_a_369385]
-
cărare prin timp făcând turme de zimbri cu sânge înnebunit de lună. Lumina-i va locui în trup, se luptă cu întunericul și altul în extaz va bea tot absintul. Dincolo de înțelegere, mările aromelor vor mângâia Pământul pe umeri cu miresme sălbatice, îl vor scoate din minți fugind fără veste cu Venus în Calea Lactee. Referință Bibliografică: Va trece flămând / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1599, Anul V, 18 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Llelu Nicolae
VA TRECE FLĂMÂND de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368064_a_369393]