15,199 matches
-
o tradiție în acest fel, o datorie morală pe care artiștii au înțeles să o respecte pentru că, în fond, fiecare trăise fascinația ascultătorului obișnuit și, de ce nu, teatrul la microfon fusese microbul care-i contaminase să aleagă această profesiune. Ce mister extraordinar se năștea în liniștea și intimitatea serilor și nopților cînd personaje importante ale dramaturgiei erau aduse în casa fiecăruia dintre noi de glasuri minunate! După '89 a intervenit, și în acest tip de contact, o schimbare: au apărut nenumărate
Spre Europa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15910_a_17235]
-
-și depășească neapărat condiția de îngrijitor la acvariu studiind biologia marină Hope Davis, fragilă blondă, și Alan Gelfant, atipic latin lover, s-au reunit doar pentru ultima scenă, cea a unui coup de foudre în metro, beneficiind de atmosfera de mister existențial, discret persiflată prin inserarea unui joc: alegerea cuvîntului premonitoriu prin deschiderea unei cărți la întîmplare! O pledoarie pentru speranță și încredere în viața care-ți poate rezerva și surprize fericite. La fel de bine însă O noapte la Mc Cool's
Cocktail estival by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15912_a_17237]
-
vreun răspuns șuvoiului de întrebări, pentru că inevitabila zdruncinătură provocată de trecerea peste liniile de cale ferată te readuce la realitate. Abia pătrunzi în cartierul Aradul Nou (s-a înțeles că vin dinspre Timișoara) și nenumărate pancarte mobilizatoare încep să risipească misterul. Anunțuri ademenitoare, oferind parcări și hoteluri pentru șoferii de TIR-uri direct în limba lor maternă (domină copios turca!) te iluminează în legătură cu "martiriul" Aradului-oraș. Dacă numeri între locuitorii acestei urbe istorice și curvele ce patrulează pe traseu mai ceva decât
Grațiere și greață by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15930_a_17255]
-
poveștile ciclului O mie și una de nopți, o parte a unui proiect amplu, susținut pe trei piloni: Limoges, Bologna, Barcelona. Acest spectacol-eșantion pune din nou în evidență imaginația și spiritul ludic al lui Silviu Purcărete, bogăția detaliilor viziunilor lui, misterul lumii, balcanice și nu numai, pe care o construiește aici, dar pe care nu o analizează exhaustiv, mirosurile ei autentice (intuibile și din titlu), o realitate cărnoasă și suculentă împănată cu sonorități ciudate asamblate de Vasile Șirli - născătoare de un
Un interval și mediocritatea lui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15924_a_17249]
-
la o asemenea lectură, salutăm noutatea. Felul însă în care citește Al. Cistelecan reabilitează ideea că poezia trebuie revelată prin intermedierea critică așa cum e în structurile ei cele mai intime, urmărită în dinamica ei cea mai subtilă care conduce către misterele transcendenței, exprimînd deopotrivă realitatea, existența. Legătura posibilă între scriitură și viață sau incompatibilitatea lor constituie pentru foiletonist o preocupare constantă, accentele tari, puse pe viziunea poetică, pe căutarea iluminărilor, pe "pathos"-ul ce stă în temeiul poeticii", pe hieratism, dar
Aproape totul despre "recenzioară" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15939_a_17264]
-
O. Soviany), evoluează "de la feeric la surescitare" (Liviu Ioan Stoiciu), au "iluminări și revelații", "vertije metafizice" (Emilian Galaicu Păun), sînt poeți "fără poeme, ci doar cu presentimentul lor" (Bogdan Ghiu), sînt "reformatori ai textului și ai poeticului" (Lucian Vasiliu), cultivă misterele (Constanța Buzea), transformă poetica "dintr-o instituție estetică într-una a actualității și a conștiinței" (Dinu Flămând), se dedică liricii cu fervoare sau paroxisme (Iolanda Malamen, Dan Damaschin), suferă de "manierism misticoidal" (Nicolae Ionel), practică un tip de expresionism (Liviu
Aproape totul despre "recenzioară" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15939_a_17264]
-
manifest anticomunist" (după cum rezultă dintr-un documentar publicat în revista Memoria), a intrat pe la finele anilor '80 într-un montaj literar destinat echipelor artistice din Cîntarea României și a fost auzită de dl Geacăr recitată pe scena unui cămin cultural. "Mister specific românesc", exclamă dl Geacăr în căutarea, totuși, a unei explicații. O explicație nu prea simplă, dat fiind că textul poeziei nu e pur și simplu naționalist, ceea ce ar justifica recilarea lui într-o epocă de național-comunism. Textul e, ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
descifrat semnele lunii, ale vieții însăși, mai puțin capabil de a structura o realitate. Nici nu poate. Așa cum același gând poate liniști și neliniști în egală măsură, cum "libertatea, binele și răul (co)există în același timp în fiecare om, misterul existenței nu poate fi descifrat. Scrisoarea pe care scriitorul o scrie lui Dumnezeu se încheie astfel: Sunt și nu sunt fericit. Îți mulțumesc, Doamne". Iustin Panța - Manual de gânduri care liniștesc/ Manual de gânduri care neliniștesc - o încercare de filosofie
Poezia și compoziția chimică a vieții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15962_a_17287]
-
se duce oare iarba când zăpada înroșită de durere îi inundă viața, încătușând-o în amintire? Tăcerea ierbii ne învață să murim frumos, risipiți între sânii iubitelor noastre, goi pe dinăuntru, goi pe dinafară, aflând într-un târziu ce este Misterul! Conștienți că Dumnezeu nu ne-a părăsit, Iarbă și Om ne dăm întâlnire cu Diavolul pentru a ne învinge temerile despre Dragoste, Viață și Blestem... Iarbă și Om, o singură Moarte! Dacă aș putea plânge, mi-aș amesteca lacrimile cu
Poetul de gardă. In: Editura Destine Literare by George Călin () [Corola-journal/Journalistic/82_a_226]
-
om, înapoi în țărișoară? Ce altceva poate să facă decît să submineze prosperul stat comunist, să pună mîna pe secrete prețioase și să le vîndă Occidentului? Atunci, protagonistul nostru, cap de familie și persoană cu responsabilități civice încearcă să descopere misterul. Toate elucubrațiile sale, dublate de o imaginație contaminată de o frică viscerală, îl metamorfozează într-un veritabil detectiv patriot. Înrobirea prin acest simulacru de conștiință, practicată în masă este fenomenul clasic. Dușmanul poporului - omul, un capitol din Gîndirea captivă a
Comedie claustrofobă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16018_a_17343]
-
a 2 (două) volume de proze fanteziste mergînd pînă la fantastic, a 4 (patru) cărți de proze, reflecții și momente confesive, în fine, una care chiar poartă acest nume (Confesiuni împotrivă, 2000). De ce nu le-a citit d. Gh. G.? Mister!' Primul răspuns ce ne vine în minte e următorul: d. Alexandru George e cel ce nu l-a citit pe subsemnatul nici măcar superficial, nedîndu-și seama că nu ne ocupăm (din nefericire, întrucît cu toții avem limite!) de romane și de "proze
"Supărarea" d-lui Alexandru George (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15604_a_16929]
-
în minte e următorul: d. Alexandru George e cel ce nu l-a citit pe subsemnatul nici măcar superficial, nedîndu-și seama că nu ne ocupăm (din nefericire, întrucît cu toții avem limite!) de romane și de "proze fanteziste'. În al doilea rînd, "misterul' ce-l tulbură pe autorul Semnelor și reperelor într-atît încît revine asupră-i se dezleagă ușor: din păcate, nu putem citi o seamă de cărți, chiar dintre cele ce n-ar atrage, deoarece nu ne sînt la îndemînă! Fie că
"Supărarea" d-lui Alexandru George (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15604_a_16929]
-
-l privește s-ar cuveni a-i aștepta ultima filă scrisă înaintea decesului pînă a îndrăzni să-l abordăm cu pana critică. Să ne ierte dl Alexandru George, dar nu e aci o nouă obstrucționare a criticii? Aburul de senzațional ("misterul', cum obișnuiește să spună dl Alexandru George, cînd e și cînd nu e cazul) se mai risipește în clipa în care d-sa admite că nu sînt unicul stabilit în "defect' de ignoranță: "Precizez însă că nu e singurul dintre
"Supărarea" d-lui Alexandru George (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15604_a_16929]
-
Radu G. Țeposu, D. Micu, Ion Rotaru, autori care uneori au scris favorabil despre mine (în bună măsură, acesta fiind și cazul d-lor Al. Paleologu și Radu Bogdan), dar care mă ignoră sub adevărata mea identitate. De ce? Răspund: iarăși mister!' . Misterul' se dezleagă și aci, nu tocmai dificultuos. Nu ni se pare că "strălucitele spirite' menționate îl "ignoră' pe dl Alexandru George, ci doar că procedează precum nenumărați exegeți din lume, aplicîndu-se asupra unor anume producții, cele de care pot
"Supărarea" d-lui Alexandru George (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15604_a_16929]
-
G. Țeposu, D. Micu, Ion Rotaru, autori care uneori au scris favorabil despre mine (în bună măsură, acesta fiind și cazul d-lor Al. Paleologu și Radu Bogdan), dar care mă ignoră sub adevărata mea identitate. De ce? Răspund: iarăși mister!' . Misterul' se dezleagă și aci, nu tocmai dificultuos. Nu ni se pare că "strălucitele spirite' menționate îl "ignoră' pe dl Alexandru George, ci doar că procedează precum nenumărați exegeți din lume, aplicîndu-se asupra unor anume producții, cele de care pot dispune
"Supărarea" d-lui Alexandru George (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15604_a_16929]
-
Sînt totuși pregătită și pentru deziluzii: har Domnului, orașul are și strada Existenței, ceea ce presupune viață, înfruntări, drame, cu totul altceva decît strada Vidului, de pildă. Îmi devine limpede că Bucureștii - în care locuiesc de multă vreme - mai au sufieciente mistere și atracții. În plus, descopăr că e și un oraș cu mare respect față de cultură: altminteri cum ar cuprinde străzi ca Odei, Declamării, a Poemului, a Poeziei - la care am adăuga intrarea Versului și pe cea a Metaforei, neuitînd strada
Actualitatea by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15631_a_16956]
-
fie și la capătul disperării." Cioran este poate între scriitorii secolului cel care a intuit în modul cel mai limpede dimensiunea angoasei ca boală a sufletului izvorîtă mai degrabă din teama de viață decît din spaima morții. Acumulînd într-una mistere găunoase și monopolizînd nonsensul, viața inspiră mai multă spaimă; de fapt ea este marele ,,Necunoscut", scrie el în ,,Manual de descompunere" și adaugă: ,,Universul nu este decît un subprodus al tristeții noastre". Radu Cosașu, un scriitor atît de stenic cu
Angoase by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15644_a_16969]
-
tragic - și este opera tinerei Aliki Danezi-Knutsen. Speranța o animă și pe jurnalista tenace din Kandahar, filmul care a primit premiul FIPRESCI la Secțiunea ,,Noi orizonturi". Iranianul Mohsen Makhmalbaf cred că a găsit o formulă formidabilă de a comunica filmic misterul unei civilizații practic necunoscută, ce se dezvăluie spectaculos, dincolo de interdicții și tabuuri de tot felul. Modalitatea de a învăța psalmodiind, tratamentul aplicat femeilor, lecțiile de protejare împotriva bombelor antipersonale sînt tot atîtea secvențe memorabile care culminează cu o imagine ce
Speranțele Salonicului by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15649_a_16974]
-
în caz de alegeri anticipate la localele din București, scrie AZI. Din alte ziare aflăm că Traian Băsescu nu se simte cîtuși de puțin amenințat nici de eventualitatea alegerilor anticipate, nici de apariția unui contracandidat. * O știre luată parcă din Misterele Parisului: ,,Medicii care atestează în fals boala pușcăriei vor fi aspru sancționați". Acest titlu a apărut tot în AZI și vrea să spună că medicii care îi vor mai scoate din pușcărie pe condamnați fără ca aceștia să fie bolnavi ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15667_a_16992]
-
cu proza lui Julio Cortazar, la care ne trimite, de altfel, și Întîlnirea, bucată construită aproape în întregime din dialoguri aparent banale, în care notațiile sînt minime, iar cele două personaje (Hermine și Gudrun), rămîn învăluite într-o aură de mister. De altfel cu adevărat interesante în proza lui Hélène Lenz sînt figurile feminine, cu atît mai mult cu cît contrastul dintre fragilitate și forță (Irina și Benoîte din povestirea Viața în roșu și în auriu, de pildă) tinde să ofere
Femeile mănîncă bărbați? by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15672_a_16997]
-
albi jumătate negri/ de ce noaptea e infinită de ce zahărul e amar" (tristețe infinită boababi șerpi roșii). În zona Erosului întîlnim aceeași ingenuitate dezarmantă, aptă a dezamorsa grandilocventa înscenare, paradarea pompoasă, a restabili, pînă la un punct, statutul convenției în raport cu un mister pus grațios în paranteză. Aparent evacuată cu înverșunare, convenția revine cu fața ei galantă, ludică, cuceritoare prin curtoazie: ,,dona juana e atît de frumoasă și fragedă încît dacă ea nu ar fi frumusețea și frăgezimea nu ar avea sens cerul
Un postavangardist (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15674_a_16999]
-
poetul de curte, însă tot atât de mare cel puțin precum Cântărețul iubirilor ușoare, cel dintâi liric important al Europei, libertin în artă și în purtări, osândit... Livia, soția lui Octavian Augustus, se spune că ar fi fost și o ferventă a misterelor egiptene, zeiței Isis, ființă tiranică, poruncitoare. Și că Ovidiu ar fi fost prea legat de Fabius Maximus în favoarea căruia ar fi încercat să intervină, prin intrigi de curte, împotriva lui Tiberius, moștenitorul legal al tronului, pe care avea să se
Carmen et error by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15752_a_17077]
-
islandeză - în ciuda aerului ei lunatec - s-a dovedit o colaboratoare severă care s-a opus ,,terorismului psihologic" exercitat de către cineastul ce-i pretindea epurarea partiturii de orice sentimentalism. Ea, romantică de modă veche, dorea să-i confere eroinei poezie și mister. El, cinic cu virtuți de avangardist, ambiționa explorarea unei formule cît mai șocante, cît mai aseptice. Obsedat să capteze aleatoriul existenței (permițîndu-și luxul de a filma cu o sută de camere simultan!), dar tentat deopotrivă să controleze haosul ce ne
Moralități pentru mileniul III by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15734_a_17059]
-
interpretat drept un autocomentariu la referințele fantastice ale romanului ce se pune astfel pe sine însuși în discuție. Scena din cafeneaua din Ulm, petrecută între ispititul de diavol Matei Pavel și ispititorul ori manipulatorul Satan-Sigfreid, are rolul de a dezlega ,,misterele", mai mult sau mai puțin previzibile, care s-au acumulat până la acest capitol fatidic. Locurile între care oscilează acțiunea romanului, și anume Calafat, Băile Herculane, Vârșeț, sunt alese, chiar dacă la baza alegerii bănuim și participarea autobiografică pentru că ele ar trasa
Un satan postmodern by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/15749_a_17074]
-
mai mult la rolul ei de dăruitoare. Însă, chiar dacă unii au folosit numai o categorie de expresii, nu le-au interzis pe celelalte, manifestând conștiința că expresiile folosite de ei nu numai că nu epuizează, dar nici nu explicitează taina, misterul, ci le vehiculează, le comunică, fiind Învăluiți de ele. Rolul de rugătoare al Maicii Domnului se ține În echilibru cu cel de Împărăteasă, de Stăpână, de Dăruitoare, căci „a vedea În Maica Domnului numai pe rugătoarea, ar Însemna să o
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]