2,085 matches
-
care răspunde de silvicultura, "la nada", pentru fiecare caz; ... d) la speciile lup, șacal și vulpe, prin metoda "la nada" și prin metoda, "la pândă"; ... e) la speciile vulpe, viezure și pisica sălbatică, prin metoda "la vizuina"; ... f) la speciile mistreț, râs și jder, cu sau fără câini însoțitori, în perioada legală de vânare, prin metoda "la pândă" sau "la dibuit". În autorizațiile de vânătoare eliberate pentru cazurile prevăzute la lit. b), c), d) și e) vor fi înscrise porțiunile sau
REGULAMENT din 23 septembrie 2002 privind tipărirea, înregistrarea, gestionarea, eliberarea şi folosirea autorizaţiilor de vânătoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146026_a_147355]
-
chemători admise de lege, cu excepția celor două specii de păsări prevăzute la lit. A. a) și prin metoda "la sărite"; ... b) la iepure, fazan, potârniche, prepelița, ciocârlie, sitar și becaține, dacă sunt însoțiți de câini pontatori sau scotocitori; ... c) la mistreț, urs, vulpi, pisici sălbatice, viezure și câine enot, dacă sunt însoțiți de câini gonitori sau hărțuitori; ... d) la cioară, gaița și coțofana, prin metoda "la pândă" cu atrape și chemători admise de lege și prin metoda "la dibuit"; ... C. în
REGULAMENT din 23 septembrie 2002 privind tipărirea, înregistrarea, gestionarea, eliberarea şi folosirea autorizaţiilor de vânătoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146026_a_147355]
-
d) să folosească doar câini de vânătoare din rașele admise prin reglementările în vigoare; ... e) la urs, cerb comun, cerb lopătar, capră neagră vor folosi numai arme cu țevi ghintuite și cartușe cu glonț, în conformitate cu reglementările în vigoare, iar la mistreț și căprior se pot folosi și arme de vânătoare cu țeavă lisa, însă numai cu cartușe cu proiectil unic; ... f) vor respecta reglementările în vigoare privind organizarea și practicarea vânătorii, regimul armelor și munițiilor și protecția muncii. ... Articolul 13 Organizatorul
REGULAMENT din 23 septembrie 2002 privind tipărirea, înregistrarea, gestionarea, eliberarea şi folosirea autorizaţiilor de vânătoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146026_a_147355]
-
realiza doar predicatul unor propoziții independente sau al unor propoziții care realizează funcția de predicat al frazei (propoziție principală, în terminologia gramaticii curente): „Adaugă tu pasului numai încrederea, / evlavia, grija și saltul.” (L. Blaga) „Veniți să vânăm în păduri nepătrunse / Mistrețul cu colți de argint, fioros, Ce zilnic își schimbă în scorburi ascunse / Copita și blana și ochiul sticlos...” (Șt. Aug. Doinaș) Formă verbală proprie prin excelență comunicării lingvistice orale, imperativul suspendă realizarea sintactică a funcției de subiect gramatical; subiectul rămâne
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
M. Eminescu) într-o relație de interdependență, întrebuințate la diateza impersonală: Mi s-a spus că toți au plecat din oraș. sau, în stil direct, într-o relație de incidență, în structura unui enunț complex: „- Stăpâne, ziceau servitorii cu goarne, mistrețul acela nu vine pe-aici.” (Șt.Aug. Doinaș) Enunțurile asertive, cu verb implicit, se pot realiza ca enunțuri constatative, când actualizarea planului lor semantic se înscrie în sfera cunoașterii empirice: A început să ningă din nou. sau ca enunțuri ilustrative, când
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cărora, realizează și diferite funcții sintactice: • pronume (adjective) interogative: cine, care, ce, ce fel de, cât (câtă, câți, câte): „Și pentru că nu pleca, am adăugat: Cui vrei să telefonezi?” (O. Paler) „Ce fiară ciudată mă umple de sânge / oprind vânătoarea mistrețului meu?” (Șt.Aug. Doinaș) • adverbe interogative: unde, când, cum, cât, încotro, de câte ori: „Unde te duci? Când o să vii?” (M. Eminescu) Rămâne în afara vreunei funcții sintactice adverbul interogativ oare, caracteristic ambelor categorii de interogative, expresie în același timp și a unei atitudini
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin apozițietc "Multiplicarea func]iilor sintactice prin apozi]ie" Relația de apoziție absolută nu dezvoltă funcții sintactice ci extinde, prin termenul secund, funcția sintactică actualizată de termenul-bază. În enunțul: „Cine îi va mai putea rezista lui, poetului? Vă întreb: ce mistreț a mai putut rămâne el însuși, mistreț în toată firea, ascultându-l pe Orfeu?” (M. Eliade, 515), termenul secund poetului preia funcția de complement indirect de la termenul-bază, lui, în relație directă de dependență cu infinitivul rezista iar termenul mistreț este
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
apozi]ie" Relația de apoziție absolută nu dezvoltă funcții sintactice ci extinde, prin termenul secund, funcția sintactică actualizată de termenul-bază. În enunțul: „Cine îi va mai putea rezista lui, poetului? Vă întreb: ce mistreț a mai putut rămâne el însuși, mistreț în toată firea, ascultându-l pe Orfeu?” (M. Eliade, 515), termenul secund poetului preia funcția de complement indirect de la termenul-bază, lui, în relație directă de dependență cu infinitivul rezista iar termenul mistreț este nume predicativ, asemeni pronumelui personal el, întărit
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
gârle și mlaștini, prin arbori ca salcia, plopul, stejarul, frasinul și plante agățătoare (vița sălbatică, iedera etc.), pe grinduri. Pădurea Letea, de pe grindul cu același nume, în plină vegetație are un aspect luxuriant. Fauna este foarte variată, cuprinzând: • mamifere ca mistrețul, vulpea, câinele enot, vidra, nurca etc.; • pești cum sunt crapul, șalăul, somnul, știuca, sturionii (nisetrul, morunul etc.), scrumbiile, hamsiile etc.; • aproape 300 de specii de păsări, marea majoritate fiind migratoare. Cele mai reprezentative sunt pelicanii, egretele, lebedele, cormoranii, rațele și
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
mai poate totuși grăi. Cu pași repezi, mă apropiam de inima pădurii, iar zgomotul părea să se stingă treptat. O adiere de vânt ce dădu crengile tufișului laoparte, îmi dezvălui blănița moale, mătăsoasă a unei căprioare. O capcană pusă pentru mistreți îi strângea dureros lăbuța.O rază blândă îi lumină pentru o clipă ochii înlăcrimați de durere. Nimic nu a bucurat-o mai mult decât libertatea. Se învârtea în jurul meu, iar, cu botul mic, catifelat și umed, îmi mirosi hainele parfumate
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
săraca, ce să facă? Venea cu mine cu felinarul până în vârful dealului și mă urmărea cu privirea până intram în zona de case a satului vecin. O dată, țin minte, pe mine și pe mama ne-a înconjurat o turmă de mistreți. Era iarnă, noapte, frig teribil. Înnebuniți de spaimă, am stat totuși neclintiți. Ne-au dat târcoale și au plecat mai departe. După această întâmplare, mama m-a mutat în alt sat, la o mătușă. Numai că nici acolo n-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
Pe ăștia nu-i leagă nimeni. Prin Timiș, Arad, Ialomița, Călărași, nu mai auzi tril de ciocârlie. „Ce vorbești, domnule, totul e scăpat din hățuri în numele cleptocrației, îmi spune Ion Irimia. A venit Umbrărescu și a lepădat câteva tiruri de mistreți la Crăiești, la Stănișești, la Răchitoasa... E jale. În hleiul de-aici, în argila asta bună doar de cărămizi, țăranii fac 400-500 de kilograme de știuleți la hectar. Dacă plouă. Și vin mistreții lui Umbrărescu și fac praf tot. Țăranii
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Umbrărescu și a lepădat câteva tiruri de mistreți la Crăiești, la Stănișești, la Răchitoasa... E jale. În hleiul de-aici, în argila asta bună doar de cărămizi, țăranii fac 400-500 de kilograme de știuleți la hectar. Dacă plouă. Și vin mistreții lui Umbrărescu și fac praf tot. Țăranii nu au voie nici să asmută câinii pe ei. S-a dus primarul de la Stănișești și i-a spus lui Umbrărescu să aibă grijă de mistreți: vrei fond cinegetic propriu, cumpără sau concesionează
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
știuleți la hectar. Dacă plouă. Și vin mistreții lui Umbrărescu și fac praf tot. Țăranii nu au voie nici să asmută câinii pe ei. S-a dus primarul de la Stănișești și i-a spus lui Umbrărescu să aibă grijă de mistreți: vrei fond cinegetic propriu, cumpără sau concesionează pământ, îngrădești ca Ion Țiriac proprietatea și poți să cumperi apoi mistreți, rinoceri, ce vrei tu, îi hrănești și apoi n-ai decât să faci vânătoare! Știți ce-a zis Umbrărerscu? Dacă nu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
să asmută câinii pe ei. S-a dus primarul de la Stănișești și i-a spus lui Umbrărescu să aibă grijă de mistreți: vrei fond cinegetic propriu, cumpără sau concesionează pământ, îngrădești ca Ion Țiriac proprietatea și poți să cumperi apoi mistreți, rinoceri, ce vrei tu, îi hrănești și apoi n-ai decât să faci vânătoare! Știți ce-a zis Umbrărerscu? Dacă nu le convine țăranilor, să-mi vândă mie pământul. Cumpăr tot!... Ei, dacă eram eu acum în cizme, îi arătam
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
ce vrei tu, îi hrănești și apoi n-ai decât să faci vânătoare! Știți ce-a zis Umbrărerscu? Dacă nu le convine țăranilor, să-mi vândă mie pământul. Cumpăr tot!... Ei, dacă eram eu acum în cizme, îi arătam eu mistreți ținuți pe păpușoii amărâților...” Au înflorit cireșii amari. Își ridică horbotele albe spre cer prin crânguri de salcâmi. Miroase a verde crud - iarbă și păpădie. „Aici e Valea Călugărului, iar mai jos se vede pârâul Dobrotfor, care curge prin Balotești
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
am avut surpriza plăcută să văd că în fața arbuștilor se afla un șanț nu foarte adânc, dar destul de larg, astfel că șansa ca mașina să se oprească acolo era destul de mare. Mașina s-a prăvălit în șanț, dar, ca un mistreț furios, a izbit cu „râtul“ malul celălalt, împroșcând totul în jur cu noroi, „a mușcat“ din arbuști și, în sfârșit, s-a oprit. Dincolo de arbuști, aveam să văd curând, începea o prăpastie cu pereții perfect verticali, al cărei fund nu
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
făcut, s-a apucat să crească iepuri. Până să o potolească stăpânii, pisica-vânător reușise deja performanța de a aduce în curtea casei trei iepurași, în trei zile. Un record. Dacă o ținea tot așa, îl depășea pe Ion Țiriac, cu mistreții lui de la Balc. Dar Manuche nu a abando- nat: a patra zi a adus acasă un arici. Bubu e cu totul altceva. Pe el vânătoarea nu-l interesează nici măcar ca hobby. El se consideră un domn mult prea distins și
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
care se sărbătorește În luna mai cu participare interjudețeană (concurs de călărie pe măgari), - ape minerale și nămol În satul Pociovaliște, cătunul Hulubă, - m.n. - rezervația floristică; - m.n. - Cheile Gilortului; - m.n. - Grădina Botanică la RÎnca; - m.n. - faună rară ocrotită: cerbi și mistreți, - tabără școlară; - stațiunea climaterică și balneară la Novaci-sezonieră; - Hanul Parîngul la Novaci și Baba Novac; - stațiunea montană de odihnă de interes local RÎnca; - posibilități de practicare a sporturilor de iarnă: schilift, Închiriere echipament sportiv, etc. la RÎnca; - pensiunea turistică Remus
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de Izvarna (2 km lungime); - m.n.: Peștera Fusteica; - m.n.: Peștera Pocruia; - rezervație naturală: pădure seculară de castani comestibili; - pădurea din Topești: fostă bază de rezistență a lui Tudor Vladimirescu; - cascade Înalte de 40 de m; - faună rară ocrotită: cerbi și mistreți; - păstrăvărie; - lac de acumulare. JUDEȚUL HUNEDOARA BARU. - descoperire arheologică: așezare din perioada de trecere de la neolitic la bronz; - monument arheologic: Villa Rustica, satul Valea Lupului; - m. arh.: Biserica Pogorîrea Sfîntului Duh, secolul XVII, sat. Baru; BĂNIȚA. - monumente arheologice: Turnul medieval
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
bluză (țărănească) din pânză de in" < lat. [vestis] linea "idem" (linea "de in, din pânză de in" [der. de la linum "in"]); fr. métropolitain "metrou, sistem de transport urban pe cale ferată" < [chemin de fer] métropolitain "idem"; rom. mistreț "porc sălbatic" < [porc] mistreț "idem" (mistreț "corcit, amestecat, eterogen"); rom. mixte "produse miniere constituite din mai multe minerale concrescute, care trebuie sfărâmate în vederea separării substanțelor utile" < [minerale sau zăcăminte] mixte "idem"; magh. mozgó "(sală de) cinema, cinematograf" < mozgó[színház] "idem" (mozgó "care se mișcă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
din pânză de in" < lat. [vestis] linea "idem" (linea "de in, din pânză de in" [der. de la linum "in"]); fr. métropolitain "metrou, sistem de transport urban pe cale ferată" < [chemin de fer] métropolitain "idem"; rom. mistreț "porc sălbatic" < [porc] mistreț "idem" (mistreț "corcit, amestecat, eterogen"); rom. mixte "produse miniere constituite din mai multe minerale concrescute, care trebuie sfărâmate în vederea separării substanțelor utile" < [minerale sau zăcăminte] mixte "idem"; magh. mozgó "(sală de) cinema, cinematograf" < mozgó[színház] "idem" (mozgó "care se mișcă, mobil", színház
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ghețată "cremă de fructe, de ouă, de cacao etc., răcită până la solidificare" < [cremă] (în)ghețată "idem" (calc după fr. crème glacée "idem"); juxtă "traducere juxtalineară (a textelor grecești și latinești)" < [traducere] juxta[lineară] (< fr. traduction juxtalinéaire); mistreț "porc sălbatic" < [porc] mistreț "idem" (mistreț "amestecat, corcit" < lat. mixticius "idem"); mixte "produse miniere constituite din mai multe minerale concrescute care trebuie sfărâmate în vederea separării substanțelor utile" < [minerale sau zăcăminte] mixte (cf. fr. roches mixtes "roci mixte", care însă nu s-a condensat, v.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de fructe, de ouă, de cacao etc., răcită până la solidificare" < [cremă] (în)ghețată "idem" (calc după fr. crème glacée "idem"); juxtă "traducere juxtalineară (a textelor grecești și latinești)" < [traducere] juxta[lineară] (< fr. traduction juxtalinéaire); mistreț "porc sălbatic" < [porc] mistreț "idem" (mistreț "amestecat, corcit" < lat. mixticius "idem"); mixte "produse miniere constituite din mai multe minerale concrescute care trebuie sfărâmate în vederea separării substanțelor utile" < [minerale sau zăcăminte] mixte (cf. fr. roches mixtes "roci mixte", care însă nu s-a condensat, v. CNRTL); nes
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
substantivare. Rezultatul condensării este: tot masculin în lat. admissarius < [equus] admissarius, fr. colonial "militar din trupele coloniale" < [militaire] colonial, sp. hermano, port. irmăo, cat. germà "frate" < lat. [frater] germanus, fr. métropolitain < [réseau sau chemin (ferré sau de fer)] métropolitain, rom. mistreț < [porc] mistreț, rom. polonez < [cârnat] polonez, fr. premier < premier [ministre], fr. rouge "ruj (de buze)" < [fard] rouge "idem", germ. Schwarz "cafea neagră" < Schwarz[kaffee] (s.m.), rom. văr < lat. [consobrinus] verus; tot feminin în fr. automobile < [voiture] automobile, fr. canadienne < [veste
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]