21,271 matches
-
primul rînd să-i sensibilizeze pe cititori față de prezența mitului, atît în viață, cît și în opera de artă. Și în această din urmă tentativă reușește deplin, din moment ce rescrie, practic, istoria literaturii (în primul rînd a celei franceze), prin prisma mitului lui Tristan și al Isoldei. Din această perspectivă sînt reconsiderate curente și epoci literare, din medievalitate pînă astăzi, sînt reanalizate opere și procedee retorice, de la celebrul amour courtois și lirica trubadurilor, pînă la Lawrence, Miller și Caldwell. În schimb, din
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
medievalitate pînă astăzi, sînt reanalizate opere și procedee retorice, de la celebrul amour courtois și lirica trubadurilor, pînă la Lawrence, Miller și Caldwell. În schimb, din unghiul existenței de zi cu zi, gînditorul, devenit de astă dată aproape un moralist, supune mitul iubirii-pasiune unei critici demistificatoare, pledează pentru raționalitate, pentru tihna iubirii casnice, care, chiar dacă poate trece drept plictisitoare, cel puțin nu are nimic irațional sau catastrofic, pentru modelul iubirii creștine în contrast cu erezia dualistă. Într-un cuvînt, ne aflăm, așa cum remarca Starobinski
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
pentru tihna iubirii casnice, care, chiar dacă poate trece drept plictisitoare, cel puțin nu are nimic irațional sau catastrofic, pentru modelul iubirii creștine în contrast cu erezia dualistă. Într-un cuvînt, ne aflăm, așa cum remarca Starobinski, în fața operei unui exorcist. Fascinația produsă de mitul lui Tristan asupra estetului este confruntată cu privirea rece, pragmatică, a moralistului, conștient că sensul real al pasiunii este atît de îngrozitor și de inadmisibil, încît cei care doresc să o zugrăvească în violența ei extraordinară se văd constrînși să
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
2000, 447 de pag., f. p. De la Mantis religiosa la femeia fatală Faptul că preocupările teoretice ale lui Roger Caillois s-au axat, încă de la începutul carierei sale, pe problematica atît de complexă și derutantă uneori a genezei și funcției miturilor, nu mai constituie o noutate. Surprinzător este însă efectul pe care o carte a sa din 1938 (este vorba de volumul Mitul și omul apărut recent în traducere românească la Editura Nemira), continuă să-l producă asupra cititorului din zilele
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
axat, încă de la începutul carierei sale, pe problematica atît de complexă și derutantă uneori a genezei și funcției miturilor, nu mai constituie o noutate. Surprinzător este însă efectul pe care o carte a sa din 1938 (este vorba de volumul Mitul și omul apărut recent în traducere românească la Editura Nemira), continuă să-l producă asupra cititorului din zilele noastre. Oricît de mult vor fi evoluat între timp studiul imaginarului și disciplinele conexe, nu se poate să ignorăm punctul de vedere
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
evoluat între timp studiul imaginarului și disciplinele conexe, nu se poate să ignorăm punctul de vedere al unui cercetător care, încă de prin anii '30 intuia importanța interdisciplinarității în studierea procesului de mitificare. Dacă Denis de Rougemont pornea de la un mit fundamental și îi urmărea avatarurile de-a lungul epocilor istorice, Caillois nu absolutizează determinările istorice în dauna celor biologice sau sociale; el consideră miturile rezultante ale acestor trei tipuri de determinări și își organizează demonstrația plecînd de la o observație cît
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
30 intuia importanța interdisciplinarității în studierea procesului de mitificare. Dacă Denis de Rougemont pornea de la un mit fundamental și îi urmărea avatarurile de-a lungul epocilor istorice, Caillois nu absolutizează determinările istorice în dauna celor biologice sau sociale; el consideră miturile rezultante ale acestor trei tipuri de determinări și își organizează demonstrația plecînd de la o observație cît se poate de simplă: constată că, în genere, totul se petrece ca și cum "anumite obiecte și anumite imagini ar beneficia, datorită unei forme sau unui
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
ipostaze ale femeii fatale, la propriu), autorul ajunge la concluzia că diferența între cele două fenomene ar fi de la instinct real (în cazul insectelor), la instinct virtual, echivalent, în cazul omului, acelei funcții fabulatorii de care vorbea Bergson. Roger Cailliois - Mitul și omul, traducere din limba franceză de Lidia Simion, cu o prefață a autorului, Editura Nemira, București, 2000, 139 de pag., f.p. Partea literaturii Tot Editura Univers ne propune două volume de eseuri filozofice aparținînd lui Richard Rorty, despre care
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
nu-l urmărea pe Eustațiu Stoenescu încă de pe vremea studenției lui pariziene, dar ea cădea perfect în expoziția unui european care nu făcea doar dovada unei mari îndemînări artistice, ci și pe aceea a unei la fel de mari sensibilități față de proaspetele mituri ale locului. Acest fapt explică într-o măsură convingătoare acea situație, aparent ciudată, invocată la început; anume zilele de glorie și mai apoi anii grei de uitare. Primele sînt chiar efectul acestei neobișnuite îndemînări a pictorului, extinsă pe un spațiu
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16163_a_17488]
-
secolul XVII - epoca marilor și gravelor mutații pe care le deplînge Steiner - e din ce în ce mai greu să disociem un frumos sau un adevăr al artei de frumosul și adevărul științelor. Poate că distincția dintre creație și invenție nu e decît un mit al vremurilor recente, la urma urmelor. Dar o carte precum aceasta, scrisă cum e cu fascinanta elocință a lui Steiner, realiniază cele două culturi, cum au fost numite, pe poziții ireconciliabile. George Steiner, Grammars of Creation, Faber, 2001, 288 pag
Cele două culturi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16181_a_17506]
-
puțin diferit de cel romantic. Aceștia îi vor media și viziunile clasicizante. Interesul pentru Elada va fi filtrat, în sensibilitatea poetului nostru, prin lectura parnasienilor, pe care îi frecventează cu pasiune. Apelul lui Leconte de Lisle, de reîntoarcere la vechile mituri și idealuri ale civilizației, e confirmat în cîteva producții macedonskiene precum Hinov, Ospățul lui Pentaur, Avatar etc. Lui José-Maria de Hérédia i se dedică o poezie în limba franceză, L'onde rose: "Critica literară a observat, de altfel, că volumul
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
ascunde taina ce face ca temeliile să nu rămînă pe teren durabil? Ce viciu de construcție sau nuanță născătoare de discordie macină în secret - ca un mucegai sau o igrasie - arcadele și contraforturile noii Catedrale?" O sumă de legende sau mituri cosmogonice statuează sacrificiul necesar unui act fondator, care să marcheze incipit vita nova: uciderea Șarpelui din Rig Veda, a Monstrului marin din legenda zeului Marduk, a lui Purusha din mitologia indiană etc. La noi, e faimoasă legenda Meșterului Manole, cel
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
insatisfacțiile grave ale societății civile. De ce aceștia n-au format un front unic, de ce nu s-au înrolat în lupta deschisă împotriva compromisurilor și abuzurilor, de ce verbul, și acțiunea lor n-au avut mai multă eficiență? Răspunsul rezidă în deturnarea mitului amintit, cel al Meșterului Manole. Se știe că pentru a dura o cetate sau un lăcaș de închinăciune se cuvine găsit mai întîi un "spațiu sacru", care să fie animat de o viață sacrificială ce alcătuiește o punte către transcendent
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
relațiile dintre intelectuali, reiterându-se grotesc disputa constantă a modernității noastre. Este vorba, bineînțeles, de carențele dificil surmontabile ale identității românești, confruntată fatal cu plasarea pe o orbită occidentală. Eseurile "Prusia" de la granița Kakaniei, Complexul lui Fiesco, "Don Quijote" și "Miorița", mituri ale vinovăției, Peer Gynt și înțeleptul laș, " Cum poți să fii român?" pledează, fără echivoc, în sensul criticii acerbe pe care Cioran o face, în Schimbarea la față a României, etniei noastre "păcătoase". Chiar dacă în volumul publicat de noi la
Identitatea fluidă a lui Cioran by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/16232_a_17557]
-
în întreaga operă cioraniană. Mișcarea ondulatorie descrisă de gândirea sa presupune, într-adevăr, o constantă tendință regresivă, care ajunge, "firesc", până la "inconvenientul de a te fi născut" ori de a fi căzut din "paradisul intrauterin" (p. 320). Coroborând acest veritabil "mit personal" al său cu reveria analogă a unui spațiu închis, concretizată de autori precum Dostoievski, Rozanov, Kafka, Proust, Alecsandri, I. L. Caragiale, M. Bulgakov sau L. Ciocârlie, Ion Vartic reușește să contureze imaginea unui autentic temei psihanalitic al scrierilor acestora, perfect
Identitatea fluidă a lui Cioran by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/16232_a_17557]
-
resemnarea față de pierderea cvasi-ireparabilă a inocenței copilăriei. Într-o astfel de perspectivă, apare ca îndreptățită invocarea "rupturii" ca leit-motiv al vieții și operei cioraniene (p. 393). Recunoaștem că această interpretare este mai adecvată decât aceea propusă de noi, și anume mitul Căderii, căci aceasta din urmă orientează lectura într-o direcție strict teologică. Or, cum bine se știe, pentru Cioran, Dumnezeu este doar un partener al propriei singurătăți, scriitura sa ilustrând ceea ce noi am numit monolog confesiv-reflexiv, exemplar în contextul nihilismului
Identitatea fluidă a lui Cioran by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/16232_a_17557]
-
Li s-a clintit vreun fir de păr din cap? Din câte cunosc moravurile șefilor de servicii secrete, președintele și premierul actuali nu fac decât să-i construiască lui Vadim Tudor viitoarea legitimitate. Îmbibați de-un naționalism primitiv, trudind la mitul patriei în primejdie și la teoria purității sângelui, toți acești gradați de doi lei se închină unui singur interes: prezervarea privilegiilor și ridicarea de ziduri impenetrabile în jurul vilelor supradimensionate construite, desigur, din leafa de bugetar! Dincolo de naivitate, precipitarea pedesereilor de
Ordine, jurăminte, pseudonime by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16268_a_17593]
-
nimeni nu așteaptă răspunsul./ Ferice de tine, îmi spun toți,/ (Și eu repet: Ferice de mine)./ Nu poți învia fără să mori,/ Îmi mai spun/ Cei care n-au înviat niciodată/ Pentru că n-au murit" (Fericită mi se spune). Denunțînd mitul celebrității concepute ca o pseudomîntuire, Ana Blandiana se revelă, în chip "democratic", sub înfățișarea poetului de totdeauna, pe care Sandburg l-a fixat într-o preacunoscută comparație, cea a unui animal marin care trăiește pe pămînt și care ar vrea
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
într-un fel, fie în altul, aceeași psihanaliză, luată ca metodă de analiză exegetică, triumfă. Ultimul element din acest triptic romanesc, descifrat psihanalitic, este Ion, socotit de marii critici interbelici (Lovinescu, Călinescu) drept un personaj motivat de pasiunea posesiei. "Un mit al supremei posesiuni" îl considera pe Ion și Lucian Raicu în marea sa carte din 1967 închinată analizei operei lui Rebreanu. Ion e un aspirant la o poziție centrală în lumea satului. Și, firește, construcția lui Ion este polemică, realizîndu-se
Rebreanu psihanalizat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16317_a_17642]
-
Unite ca un act condamnabil, invocându-se ordinea publică universală, se remarcă și combaterea idealizării de către tineri a fenomenului discutat, ceea ce a produs mai multă bătaie de cap. Domnul Nagel, citat mai sus, remarcîndu-se ca un vajnic "avocat al diavolului". Miturile generale ale tuturor popoarelor din lume, având ca eroi justițiarii de toate categoriile ce "iau de la bogați și dau la săraci" -, despre care s-au făcut atâtea filme de senzație sau de aventuri gen Robin Hood - este clar că nu
Pata de cerneală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16376_a_17701]
-
Pe de-o parte este o viziune antropomorfică asupra C, considerat ca un partener (față de care se și petrece o dependență adesea maladivă), iar pe de altă parte, se ajunge la crearea (și la difuzarea a ceea ce devine aproape un mit modern) a unei lumi imaginare, un "spațiu virtual", cu obiecte "virtuale". Desprinderea de acest partener împreună cu care utilizatorul unui C petrece momente de aproape totală comuniune, într-o lume considerată ca "virtuală", se realizează din ce în ce mai greu. Persoana (de obicei copil
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
cunoscătorilor, al acelora care au studiat, au cercetat, au învățat, au analizat sau măcar au citit cu adevărat cîte ceva și care, în consecință, pot avea păreri, studii, obiecții, rețineri. Acest tip de atitudine este o agresiune de neiertat față de mit și, implicit, față de popor. Discuțiile în general și generalizatoare sînt însă categorice, au "greutatea" unui verdict și pun la colț glasul profesioniștilor, și aceștia atît de puțini. Simptomatice mi se par și următoarele două fapte: primo, mult invocatul număr al
"Editura Timpul" lui Eminescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16395_a_17720]
-
Cătălin Constantin Marguerite Yourcenar pornește în Povestiri orientale de la mituri, credințe, superstiții și chiar de la un celebru roman japonez de secol XI; toate își au originea - titlul o declară de la început - în Orient. Cele zece povestiri aduc în fața cititorului o lume pe care alte lecturi i-au făcut-o deja
Fascinația Orientului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16408_a_17733]
-
și mai fascinantă decât Orientul real, amestec de pete confuze". Că așa stau lucrurile i-o dovedește cititorului român Laptele morții, repovestire a uneia dintre variantele balcanice a Meșterului Manole. Rama în care scriitoarea pune legenda "deturnează" semnificația balcanică a mitului către una în care recunoaștem perspectiva occidentală. Aceeași soartă, a remodelării, o are și legenda zeiței Kali, cea al cărei cap ajunge pe trupul unei prostituate; mit indian, cu carieră europeană, ce i-a inspirat pe Goethe și pe Thomas
Fascinația Orientului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16408_a_17733]
-
a Meșterului Manole. Rama în care scriitoarea pune legenda "deturnează" semnificația balcanică a mitului către una în care recunoaștem perspectiva occidentală. Aceeași soartă, a remodelării, o are și legenda zeiței Kali, cea al cărei cap ajunge pe trupul unei prostituate; mit indian, cu carieră europeană, ce i-a inspirat pe Goethe și pe Thomas Mann în încercarea de a găsi un sens contradicțiilor umane în mistica hindusă. Cea din urmă dragoste a prințului Genghi caută să refacă - obsesie europeană - moartea eroului
Fascinația Orientului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16408_a_17733]