967 matches
-
fi efectuată cu un risc de mortalitate operatorie de cca. 10%. Ca alternativă se poate recomanda valvuloplastie aortică cu balon ca procedeu intermediar la pacienți adulți instabili hemodinamic, cu stenoză aortică cu risc mare pentru înlocuire valvulară aortică (IVA). Stenoza mitrală semnificativă crește riscul insuficienței cardiace. Cu toate acestea, corectarea chirurgicală a acesteia nu este indicată înaintea intervenției necardiace, exceptând cazul în care leziunea valvulară trebuie corectată pentru supraviețuire și prevenirea unor complicații nelegate de intervenția necardiacă propusă. În cazul unei
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
crește riscul insuficienței cardiace. Cu toate acestea, corectarea chirurgicală a acesteia nu este indicată înaintea intervenției necardiace, exceptând cazul în care leziunea valvulară trebuie corectată pentru supraviețuire și prevenirea unor complicații nelegate de intervenția necardiacă propusă. În cazul unei stenoze mitrale severe, pacientul poate beneficia de valvuloplastie mitrală cu balon sau corecție chirurgicală pe cord deschis înaintea unei operații necardiace de mare risc. Fibrilația atrială permanentă, persistentă necesită anticoagulare cu heparină fracționată administrată subcutanat. Pacienții cu valve mecanice implantate necesită profilaxie
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
corectarea chirurgicală a acesteia nu este indicată înaintea intervenției necardiace, exceptând cazul în care leziunea valvulară trebuie corectată pentru supraviețuire și prevenirea unor complicații nelegate de intervenția necardiacă propusă. În cazul unei stenoze mitrale severe, pacientul poate beneficia de valvuloplastie mitrală cu balon sau corecție chirurgicală pe cord deschis înaintea unei operații necardiace de mare risc. Fibrilația atrială permanentă, persistentă necesită anticoagulare cu heparină fracționată administrată subcutanat. Pacienții cu valve mecanice implantate necesită profilaxie antiinfecțioasă împotriva bacteriemiei posibile. Necesită de asemenea
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
subterapeutice și de a relua doza obișnuită de anticoagulare orală imediat după terminarea procedeului. Perioperator, se recomandă heparină la pacienții la care riscul de sângerare cu anticoagularea orală este mare ca și riscul de trombembolism fără anticoagulare (proteză în poziție mitrală, proteză Bjork-Shiley, tromboză sau embolie recentă (sub 1 an). Factori de risc ca: - fibrilația atrială, - embolii anterioare, - stare de hipercoagulare, - proteze valvulare cardiace, - fracție de ejecție a VS sub 30%. Factorii de mai sus, prezenți în număr de 3 sau
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
în pat decât să se plimbe. Paraclinic: sindrom anemic hipocrom microcitar, proteina C reactivă - 10,12 mg/dl, sumar de urină patologic cu hematurie microscopică și urocultură pozitivă cu E. coli. Se inițiază antibioterapia conform antibiogramei. Ecocardiografic se remarcă insuficiență mitrală gradul II și insuficiență aortică ușoară. Pe parcursul spitalizării, pacienta este puțin comunicativă, nu primește vizite de la familie decât foarte rar, și, deși poate merge, preferă să stea mai mult la pat. Se alimentează, dar declinul ponderal continuă. La 6 zile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
Bonet descrie, câțiva ani mai târziu (1679), leziuni valvulare aortice cu stenoză identificate în cursul unei necropsii. În 1705, William Cooper, chirurg și anatomist englez, descrie „pietrificarea” valvelor aortice, iar zece ani mai târziu, Raymond Vieussens, din Montpellier, descrie stenoza mitrală și insuficiența aortică. În 1661 Malpighi descrie capilarele stabilind pentru prima dată legătura între artere și vene, pentru ca un secol mai târziu Scarpa să ilustreze inervația cordului. În secolul al XVIII-lea, Morgagni descrie hipertrofia și dilatarea cardiacă, și prezintă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cazuri cu stenoză aortică congenitală. Din punctul de vedere al lucrărilor privind patologia cardiacă exponentul celei de a doua jumătăți a secolului al XVIII-lea este chirurgul și anatomistul englez John Hunter, care, printre altele, relatează despre leziunile din stenoza mitrală și aortic. În aceeași perioadă este acceptată „febra reumatismală” ca factor etiologic al afecțiunilor valvulare. În 1791 de M. Paris descrie stenoza aortică supravalvulară congenitală, iar în 1872 O. Becker realizează insuficiența aortică experimentală la câini, prin perforarea transcarotidiană a
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ani după recunoașterea studiilor lui de Vecchio, Paget spunea: Cu toate acestea la începutul secolului al XX lea (1900-1905) Cushing și McCullen (Johns Hopkins Hospital, Baltimore) imaginează un valvulotom, efectuează experimente pe animale și speculează cu privire la beneficiile valvulotomiei în stenoza mitrală. Alexis Carrel (1873-1944) realizează numeroase experimente referitoare la chirurgia cordului și marilor vase precum și la transplantul de organe și țesuturi, primind în 1912 Premiul Nobel pentru Medicină. În 1912 celebrul chirurg Theodore Tuffier (1857-1929), asistat de Carrel, efectuează prima intervenție
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pulmonară și aortică. Anii ’20 au reprezentat în Statele Unite o perioadă de dezvoltare a chirurgiei cardiace valvulare în cursul căreia Elliot Cuttler, Samuel Levine și Claude Beck imaginează un cardioscop experimental și Caiete de anatomie Cordul 8 realizează comisurotomii (stenoză mitrală) prin abord ventricular, manevre grevate din nefericire de rezultate nefavorabile. În 1925 Sir Henry Souttar realizează o comisurotomie mitrală transauriculară cu rezultate discutabile. În anii ’40 Alfred Blalock și Helen B. Taussig realizează cu succes primele valvulotomii pulmonare la pacienți
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
căreia Elliot Cuttler, Samuel Levine și Claude Beck imaginează un cardioscop experimental și Caiete de anatomie Cordul 8 realizează comisurotomii (stenoză mitrală) prin abord ventricular, manevre grevate din nefericire de rezultate nefavorabile. În 1925 Sir Henry Souttar realizează o comisurotomie mitrală transauriculară cu rezultate discutabile. În anii ’40 Alfred Blalock și Helen B. Taussig realizează cu succes primele valvulotomii pulmonare la pacienți cu malformații cardiace congenitale ce includ stenoza pulmonară. În aceeași perioadă W. Bigelow și McQuiston studiază efectul hipotermiei în
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
infecțioase prin contiguitate de la structurile adicente; lichidul pericardic acționează ca un lubrificant și scade fricțiunile sufrapeței cardiace în timpul sistolei și diastolei; limitează și previn e dilatarea excesivă a cordului , mai ales în timpul creșterii volumului intracardiac (de exemplu, reflux aortic sau mitral). * Situație Pericardul și sacul pericardic sunt situate în compartimentul mijlociu al mediastinului inferior. * Morfologie externă Sacul pericardic sau pericardul parietal prezintă pentru descriere două foițe (fig. 2): foița externă fibroasă, numită pericard fibros (sac pericardic); foița internă seroasă formată din
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cardiacă a lui Galen; *șanț interatrial separă atriile și este acoperit anterior de trunchiul pulmonar și aortă, iar posterior este puțin vizibil. * Scheletul fibros cardiac Cunoscut sub numele de inel fibros cardiac sau inelul valvular, scheletul fibros cardiac conține valvele mitrală, tricuspidă, aortică, orificiile pulmonare și țesut conjunctiv dens interconectat. Aceste elemente fibroase alcătuiesc concomitent situsurile de origine și inserție ale benzilor musculare care formează pereții camerelor cordului, septul interventricular și musculatura papilară. Cele 4 inele fibroase se susțin mutual și
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
inelului aortic spre porțiunea musculară a septului. Trigonul fibros drept, cunoscut și sub numele de corp fibros central, se unește cu inelele valvulare aortic, valvular sau tricuspid. Trigonul fibros stâng, mai puțin distinct decât cel drept, se unește cu inelul mitral și aortic. Inelele valvulare aortic și pulmonar sunt solidarizate printr-o bandă de țesut fibros numită tendonul conului. Miocardul atrial și ventricular sunt separate, structural și electric atât prin inelele mitral și tricuspid, cât și prin trigonul fibros drept (Fig
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
puțin distinct decât cel drept, se unește cu inelul mitral și aortic. Inelele valvulare aortic și pulmonar sunt solidarizate printr-o bandă de țesut fibros numită tendonul conului. Miocardul atrial și ventricular sunt separate, structural și electric atât prin inelele mitral și tricuspid, cât și prin trigonul fibros drept (Fig. 7). Fiziologic, unica interconexiune funcțională a miocardului se realizează prin fascicolul atrioventricular a lui Hiss care perforează trigonul fibros drept și ajunge la vârful septului muscular, unde se divide într-un
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
îngust și prezintă orificiile venelor pulmonare drepte; peretele posterior, neted, prezintă pe stânga orificiile de deschidere ale venelor pulmonare stângi, superioară și inferioară; peretele medial, orientat spre stânga, prezintă anterior orificiul atrioventricular stâng prevăzut cu valva atrioventriculară stânga (bicuspidă sau mitrală), iar posterior, intrarea în auriculul stâng; peretele superior, îngust, participă la delimitarea sinusului transvers Theile; peretele inferior se prelungește pe fața diafragmatică, participând la delimitarea sinusului oblic al pericardului (Haller). Morfologia internă a atriului stâng Atriul stâng este mai îngust
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
venă cardiacă și de artera circumflexă situată în șanțul atrioventricular. Superior de șanț se află atriul stâng, sinusul venos coronar și vena pulmonară stângă inferioară. Morfologia internă a ventriculului stâng Cavitatea ventriculului stâng este separată prin cuspa anterioară a venei mitrale într-un tract de injecție și un tract de ejecție, orientat spre dreapta. Partea netedă a tractului de ejecție situată adiacent valvei aortice o constituie vestibulul aortic. Trabeculele cărnoase, mai numeroase sunt interconectate și mai bine dezvoltate la nivelul apexului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
în vestibulul aortic. La nivelul cavității ventriculului stâng se descriu doi mușchi papilari: mușchiul papilar anterior cu originea pe peretele sternocostal și mușchiul papilar posterior cu originea pe diafragm, fiecare fiind atașat prin corzi tendinoase de ambele cuspe ale valvei mitrale. Porțiunea superioară a septului interventricular este relativ netedă datorită orientării inferioare a fascicolului stâng sistemului de conducere dispus subendocardic și orientat spre o lamină subțire de țesut conjunctiv. Pseudotendoanele constituie elemente proeminente ale ventriculului stâng dispuse în apropierea regiunii apicale
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
papilară. Aceste structuri tendon like conțin o regiune centrală formată din mușchi cardiac specializat în conducerea impulsului electric. Orificiile ventriculului stâng Orificiul atrioventricular stâng este oval și mai îngust decât cel drept (permite introducerea doar a 2 degete). Orificiul valvei mitrale prezintă 2 cuspe: una anterioară septală, mai largă, semicirculară sau triunghiulară, și una posterioară, mai mică, cunoscută sub numele de cuspa lui Merklin. Cuspele se inseră pe inelul fibros atrioventricular stâng, iar marginile lor libere, prin corzi tendinoase, de mușchii
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
porțiunea centrală de apoziție a cuspelor în timpul diastolei. Există lunule adiacente interconectate prin comisuri ce asigură scheletul fibros al marginilor cuspale. * Joncțiunea atrioventriculară Din perspectivă atrială joncțiunea atrioventriculară definește un complex structural anatomic format din următoarele entități: valva aortică, valvă mitrală, valvă tricuspidă, artere coronare dreaptă și stângă, descrise anterior. * Sistemul de conducere cardiacă * Nodulul sinoatrial Pacemakerul primar cardiac este reprezentat de nodulul sinoatrial sau nodulul sinusal, o formațiune tisulară, alungită, elipsoidală, situată la joncțiunea venei cave superioare cu auriculul drept
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
orificiului pulmonarei, dispus aproape orizontal, proiecțiile celorlalte trei orificii sunt oblice dispuse inferior și la dreapta. Valva pulmonară - cartilajul 3 sternocondral stâng; Valva aortică - linia parasternală stângă în spațiul 3 intercostal stâng, inferior și medial de proiecția valvei pulmonare; Valva mitrală - cartilajul 4 sternocondral stâng; Valva tricuspidă - linia parasternală dreaptă în spațiul intercostal 4 stâng. Din punct de vedere clinic nu trebuie confundat trigonul interpleural inferior (pericardic) cu aria matității cardiace absolute. Datorită incizurii cardiace a plămânului stâng, marginea anterioară a
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pentru care cartilajul costal III stâng se mai numește și cartilajul Meckel (a nu se confunda cu cartilajul primului arc branhial). Proiecția punctelor de ascultație Valva pulmonară spațiul 2 intercostal stâng parasternal; Valva aortică spațiul 2 intercostal drept parasternal; Valva mitrală spațiul 4-5 intercostal stâng pe linia medioclaviculară; Valva tricuspidă cartilajul 4-5 sternocondral stâng pe linia sternală inferioară dreaptă. Capitol 5 VASCULARIZAȚIA ȘI INERVAȚIA CORDULUI <resume> Rezumat * Introducere * Circulația arterială a cordului * Artera coronară stângă (arteria coronaria sinistra) * Artera coronară dreaptă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
nu în ultimul rând, moartea subită. La bătrâni, predominante sunt ateroscleroza sistemică, arteriopatiile obliterante la nivelul membrelor inferioare, insuficiența circulatorie, accidentul vascular. * Sexul În cazul sexului feminin se constată incidența crescută a cardiopatiilor congenitale, a carditei reumatismale asociată cu stenoza mitrală, prolapsul de valvă mitrală, cardiotireoza. Sexul feminin se caracterizează printr-o incidență crescută a colagenozelor, mai ales a lupusului eritematos sistemic, a poliartritei reumatoide, cu determinism cardiac. Sarcina se poate asocia cu HTA și eclampsie. Perioada menopauzală se caracterizează prin
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
moartea subită. La bătrâni, predominante sunt ateroscleroza sistemică, arteriopatiile obliterante la nivelul membrelor inferioare, insuficiența circulatorie, accidentul vascular. * Sexul În cazul sexului feminin se constată incidența crescută a cardiopatiilor congenitale, a carditei reumatismale asociată cu stenoza mitrală, prolapsul de valvă mitrală, cardiotireoza. Sexul feminin se caracterizează printr-o incidență crescută a colagenozelor, mai ales a lupusului eritematos sistemic, a poliartritei reumatoide, cu determinism cardiac. Sarcina se poate asocia cu HTA și eclampsie. Perioada menopauzală se caracterizează prin frecvența crescută a HTA
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ischemică, cardita reumatismală, cardiomiopatia dilatativă și restrictivă, arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare, etc. * Antecedentele personale Fiziologice: în perioada de activitate reproductivăa femeii prezența ciclurilor menstruale poate decompensa unele cardiopatii, iar sarcina poate avea efecte agravante, așa după cum este cazul stenozei mitrale sau HTA. Datorită concentrației crescute de hormoni estrogeni femeile sunt protejate de instalarea cardiopatiei ischemice, mai ales în cazurile în care nu prezintă diabet zaharat, nu folosesc anticoncepționale sau nu fumează. Ulterior, odată cu dispariția protecției estrogenice, numărul femeilor afectate îl
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pacient care prezintă obezitate cu dispoziție abdominală se ridică suspiciunea de ateroscleroză coronariană; în cazul unui pacient cianotic, edemațiat se ridică suspiciunea de insuficiență cardiacă cronică; în cazul unui pacient cu pomeții roșii ce contrastează cu paliditatea restului tegumentului (frumusețe mitrală) se ridică suspiciunea de stenoză mitrală; în cazul unui pacient anxios, cu dureri exacerbate se ridică suspiciunea de infarct de miocard sau embolie pulmonară; în cazul unui pacient cu jumătatea superioară a corpului normal reprezentată și cu membrele inferioare foarte
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]