278,086 matches
-
și Radu Conci (ex șef de cabinet al lui Armand Călinescu). Fiind șofer pe un camion, iarna, ca să mă încălzească un pic mă lua cu el lângă volan și mă ducea un tur. - Buna companie însemna elita României la acel moment! Ce era mai greu de îndurat - foamea, frigul? - Firește, ne era tare foame și v-am spus, sufeream și de frig. Ziua, când coboram din "priciurile" noastre, în duminicile când nu ne duceau la canal, eram duși la bucătărie ca să
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
știu nici măcar cine sunt" (Altul), și mai departe: "viața mea nu este fundamentul opiniei mele pentru că nu este o viață activă". În legătură cu acest lucru se observă în mai multe reflecții ale lui Kertész prezența gîndirii lui Cioran, explicite la un moment dat în Altul, unde citează un fragment dintr-o scrisoare a lui Cioran către Dieter Schlesak, despre Europa și imigranți. În altă parte, Kertész se numește "un cîine înlănțuit de falsele mele idei solitare, cel mult urlînd la lună din
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
parcurs" pentru realizarea filmului, dar și o anumită "privire din interior"... Motto-ul capitolului îi aparține lui Ciulei: "Cultura românească e o parte din cultura europeană. Asta am dorit să demonstrez făcînd Pădurea spînzuraților"... "Demonstrația" a oferit filmului românesc un moment de iluzie istorică - iluzia "deschiderii", iluzia valorii intrate în normalitate...; realitatea avea să fie alta. După euforia recunoașterii de la Cannes, citim în album, un critic ca Florian Potra își asuma riscul lucidității, invocînd "datoria de a ne întreba: dincolo de momentul
Pădurea lui Ciulei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14145_a_15470]
-
moment de iluzie istorică - iluzia "deschiderii", iluzia valorii intrate în normalitate...; realitatea avea să fie alta. După euforia recunoașterii de la Cannes, citim în album, un critic ca Florian Potra își asuma riscul lucidității, invocînd "datoria de a ne întreba: dincolo de momentul Pădurea spînzuraților, cinematografic vorbind, unde sîntem noi?"... Iată de ce parcurgi cartea cu un sentiment amestecat: admirație și nostalgie, pe de o parte, revoltă și strîngere de inimă, pe de altă parte. Zicea Liviu Ciulei în 1980 (într-un interviu TVR
Pădurea lui Ciulei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14145_a_15470]
-
și Țara Oașului, aș fi încercat un Rege Lear interpretat de țărani. La prima vedere pare o idee excentrică. Pe mine însă nu m-a atras niciodată excentricitatea... [...] Am renunțat definitiv să mai fac filme."... A cui e vina că momentul Pădurea spînzuraților a fost doar un... moment și că un talent ca Liviu Ciulei n-a mai făcut film? Trecînd peste gustul unei istorii frustrante, aluneci în slalomul amintirilor (mereu vii, chiar dacă mulți dintre cei invocați în pagina scrisă nu
Pădurea lui Ciulei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14145_a_15470]
-
Rege Lear interpretat de țărani. La prima vedere pare o idee excentrică. Pe mine însă nu m-a atras niciodată excentricitatea... [...] Am renunțat definitiv să mai fac filme."... A cui e vina că momentul Pădurea spînzuraților a fost doar un... moment și că un talent ca Liviu Ciulei n-a mai făcut film? Trecînd peste gustul unei istorii frustrante, aluneci în slalomul amintirilor (mereu vii, chiar dacă mulți dintre cei invocați în pagina scrisă nu mai sînt); de pildă, Ovidiu Gologan, povestind
Pădurea lui Ciulei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14145_a_15470]
-
manuscrisele. F.J.: În 1995 a apărut primul volum din Amintiri fără memorie I. la Editura Fundației Culturale Române din București. Al.C.: Da, e adevărat. Asta confirmă ce v-am spus mai înainte, că am început să scriu la un moment dat în românește. Am numeroase manuscrise, foarte numeroase! Nu știu dacă mai ajung să le public pe toate, nici nu sunt așa de hapsîn ca să mă bag la toate editurile, dar într-adevăr am început să public în românește. Tot
Alexandru Ciorănescu by Farkás Jenö () [Corola-journal/Journalistic/14151_a_15476]
-
dat crezare dlui Mihai Ungheanu că nu se mai poate sta acolo de miros. Cu vreo două săptămîni în urmă, am făcut o vizită acolo. Avînd treabă la parter, am umblat, atît cît m-au ajutat picioarele - fiindcă la un moment dat oboseala devine mai puternică decît curiozitatea - prin labirintica hardughie. Las deoparte indispoziția pe care mi-o produce această infamie arhitecturală ori de cîte ori am de-a face cu ea. Nu intru în detalii care ar trebui să ne
Tricolorul și gunoaiele Parlamentului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14155_a_15480]
-
riscul de a fi confundat cu vreun stabiliment clandestin? Aceste două inițiative mi se par în egală măsură cheltuieli nesăbuite din banul public. În loc să punem un țugui ridicol pe Casa Poporului și să adunăm molozul din subsolurile ei, ar fi momentul să ne punem întrebarea din ce bani va fi reparată monstruoasa clădire. Ne apropiem de momentul în care atît exteriorul cît și interiorul acestui imobil vor avea nevoie de mari reparații. Ne batem joc de contribuabilul care își plătește impozitele
Tricolorul și gunoaiele Parlamentului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14155_a_15480]
-
egală măsură cheltuieli nesăbuite din banul public. În loc să punem un țugui ridicol pe Casa Poporului și să adunăm molozul din subsolurile ei, ar fi momentul să ne punem întrebarea din ce bani va fi reparată monstruoasa clădire. Ne apropiem de momentul în care atît exteriorul cît și interiorul acestui imobil vor avea nevoie de mari reparații. Ne batem joc de contribuabilul care își plătește impozitele, dle Ungheanu, risipind banii pe asemenea proiecte! Ceaușescu nu m-a întrebat și nu ne-a
Tricolorul și gunoaiele Parlamentului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14155_a_15480]
-
din capitala noastră europeană. După asta, ne-a șotit ușor celor care ne găseam în față că mîna și grija lui Dumnezeu trebuie implorate să ne însoțească, și ele, pe traseu. Pentru orice eventualitate. Știa omul ce știa. La un moment dat, după ce povești mai vechi sau mai noi au zumzăit de colo-colo, cineva a spus de cîteva ori la rînd că am ajuns în Tîrgoviște. Mi-am zis în gînd că are umor nu glumă. Negru. Ca negrul nopții prin
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
haikù-ul, caligrafia unei limbi mai mult decât străine: stranii. Atracția lui Barthes pentru pictură, care l-a împins mai apoi s-o practice ca amator, este magnific prezentată în seria de experiențe pictografice căroa li s-a dedicat de la un moment dat. Ea mai este vizibilă și în reconstituirea cabinetului său de lucru unde, alături de bibliotecă, din care putem recunoaște cărțile cele mai frecventate, figurează portrete ale lui Barthes de Pierre Klossovski sau Lapoujade. Fotografiile și grafismele care ilustrează Roland Barthes
Întoarcerea lui Roland Barthes by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14150_a_15475]
-
Fourier, Loyola, în care libertinul, utopistul și misticul, logoteți sau fondatori de limbi, sunt prezenți prin gravurile din cele 120 de zile ale Sodomei, caiete manuscrise despre Noua lume amoroasă și planșe care ilustrează Exercițiile spirituale. Numeroase alte faze sau momente ale activității intelectuale și creatoare a lui Barthes sunt prezentate într-o manieră inventivă, cum ar fi vocația sa muzicală, redată în expoziție de o piesă a compozitorului italian Andrea Cera, care a conceput un spațiu obscur organizat în opt
Întoarcerea lui Roland Barthes by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14150_a_15475]
-
se foiesc pe scaune, se ridică. Măsoară culoarul în sus și-n jos sau se reazemă cu capul dat pe spate de fereastră și din profil arată ca împăratul Franz Josef. Până și cu cei neinteresați se creează la un moment dat, după o călătorie mai lungă cu trenul, un soi de familiaritate, chiar dacă nu discuți cu ei. Când cobori, le cunoști cel puțin căscatul, un fel anume de a deschide necontrolat gura când dorm, intervalul de timp în care își
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
de cineva care te interesează. Doar nu poți să te uiți întruna la el, chiar dacă e adâncit în lectură. Ar observa imediat, și-ar ridica ochii, poate ar zâmbi, dar atunci ai și căzut în plasă, așa că îl lași pentru moment să-și vadă de lectură, stai cu ochii ațintiți pe fereastră, aparent prins de alte gânduri și privești acolo ca într-o oglindă imaginea lui. Este o după-amiază de toamnă timpurie și prin geamurile vagonului ușor opacizate câmpiile și spinările
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
Rodica Zafiu Numele "românului tipic", reprezentat adesea în ipostaza caracteristică a "țăranului român", pare a fi suferit oscilații considerabile în decursul timpului și în diferitele regiuni istorice. În momentul de față, numele folosit cel mai frecvent ca antonomază cu funcție etnico-socială e Gheorghe ("nea Gheorghe", despre care am scris în această rubrică cu doi ani în urmă). Nu își pierde total relevanța Ion, sprijinit de răspîndirea generală a echivalentelor
Oprea, Bucur, Onea... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14200_a_15525]
-
în presa vremii, de asemenea. Numai că aici intervine aportul nemijlocit al autoarei, atunci când își extrage din noianul de fișe, pe acelea lucrate de ea în colectiv, atrăgând luarea aminte a cititorului că, departe de a avea caracterul omagial al momentului conjunctural al apariției, "anul Caragiale", cartea reface prin informațiile extrase din patru cotidiene, două de la Iași, "Telegraful român" și "Evenimentul", două de la București, "Conservatorul" și "Dimineața", "imaginea extrem de controversată, în conștiința contemporanilor", a lui I. L. Caragiale. Sărbătorit oficial, elogiat hiperbolic
Citirea periodicelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14167_a_15492]
-
text antologic din toate punctele de vedere. Cei o sută de autori nemuriți (pe plan internațional, cartea fiind publicată la Chișinău) de Alex. Ștefănescu în Ceva care seamănă cu literatura au acum toate motivele să fie fericiți. Au, din acest moment, proba materială a faptului că opera lor nu (mai) este boicotată de criticii cu adevărat importanți. Alex. Ștefănescu, Ceva care seamănă cu literatura, Întreprinderea Editorial-Poligrafică Știința, Chișinău, Republica Moldova, 120 pag.
Turnirul diletanților by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14163_a_15488]
-
Nu știu dacă această poezie nu va părea multor români cumva prețioasă, patetică chiar, întrucât carențele noastre în ceea ce privește istoria actuală a Basarabiei sunt, din păcate, destul de mari („cel mai greu e să traduci / din basarabeană-n română" spune, la un moment dat, poetul). Cei care însă știu, vor găsi multă emoție în aceste poeme și chiar vor detecta un firav sentiment de revoltă, e-adevărat, sufocat sub stratul gros de sarcasm și damnare. Poemele lui Vasile Gârneț aparțin, de fapt, unei
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
teme Suedia, știu că e o țară irealista și... în acest caz... imorală. Pentru că, încurajînd furia războinica a statului major rus și a lui Puțin, se pune în pericol nu numai morală, dar chiar securitatea Europei. Puțin e în acest moment un pompier piroman. Reproduce în Cecenia ceea ce rușii au făcut în Afganistan. D.A.: Pentru că am vorbit de morală, să discutăm puțin despre atitudinea țărilor E.E. Cum vă explicați că un pacifist că Havel poate sprijini un eventual război în Irak
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
spunea că va refuza să citească teza sartriană absconsă din L'Etre et le Néant, chiar și sub amenințarea revolverului. François Mauriac asculta apelul lui Flaubert, venit din cealaltă lume. Fără îndoială biata mea Bovary suferă și plânge în acest moment în douăzeci de sate din Franța". Aceasta este adevărata libertate a romancierului, o libertate de dragoste, așa credea François Mauriac, și se gândea poate la întrebarea insidioasă pe care Jean Amrouche i-o pusese despre Thérèse Desqueyroux, și la care
Cum a asasinat Sartre romanul francez by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/14183_a_15508]
-
universului personal, construită prin recursul la o perspectivă inversă celei deja consacrate, bazată, așadar, pe privirea dinspre exterior. Selecția, decupajul, cîștigă, prin prisma unui asemenea principiu de lucru, sensul de reper ordonator valorizînd episoadele prezentate. Și cum, prin forța lucrurilor, momentele deosebite ce i se oferă unui mare creator nu pot fi deloc puține, faptul că întîlnirea pe care a avut-o cu Radu Sergiu Ruba este menționată în carte capătă o rezonanță ce nu se cuvine a fi neglijată. Este
Jurnal extim by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/14209_a_15534]
-
cît de cît informat ar fi cu neputință ca NATO să accepte să aibe de-a face cu această organizație. Comentînd aceste semnături de participare, Cornel Nistorescu scrie: "Ce politică externă serioasă și credibilă poate face România cînd, într-un moment cheie al istoriei noastre, aleșii poporului - pentru cîțiva marafeți, pentru un hotel de lux și o plimbare cu vaporul " Mațe fripte" semnează pentru o organizație teroristă și sînt dispuși să țină discursuri antiamericane?" Dînd în totalitate dreptate editorialistului de la Evenimentul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
se doresc îndrumați, lipsa de comunicare cu lumea și în același timp mediocritatea lumii. Nimeni nu vă contrazice că trăiți intens o anume singurătate, dar cel mai bine ar fi să mai căutați. S-ar prea putea ca, la un moment dat, să regretați și, mai dezamăgită de comunicare și mediocritate, să trăiți o stranie nostalgie, pentru regăsirea de sine în singurătate. Să zicem că din ce se adună în răstimp de o jumătate de an, să alegeți piesele cele mai
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14184_a_15509]
-
recitaluri sau pe podiumul simfonic și dintre ei atrage atenția prezența, pentru prima oară în țară după ani de strălucită carieră internațională, a sopranei Leontina Văduva. Bineînțeles și cei mai valoroși artiști ai noștri nu vor lipsi de pe afișe. Un moment de mare interes va fi desigur noua montare a "Oedip"-ului enescian în viziunea regizorului Petrika Ionesco, venit anume de la Paris, și a dirijorului Horia Andreescu; rămâne doar ca și distribuția să răspundă exigențelor vocale și dramatice ale acestei partituri
Perspectivele unui festival by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/14205_a_15530]