2,765 matches
-
1229 din 13 mai 2014 Toate Articolele Autorului Cine nu a auzit de Părintele Elefterie? Cine nu a fost blagoslovit de monahul Elefterie? Cine nu a fost vindecat sufletește și trupește de tămăduitorul, Elefterie de la Agapia Veche. În plin comunism, monahul Elefterie, sub amenințările permanente ale securității, de atunci, mai precis, anii ’70 - ’90, îndrăznea să facă pe doctorul, ajutând mii de oameni să se vindece de nenumăratele boli trupești și fără a cere vre-o răsplată. Zilnic, zeci, uneori, sute
PĂRINTELE ELEFTERIE – TĂMĂDUITORUL FĂRĂ DE ARGINŢI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344592_a_345921]
-
ajutând mii de oameni să se vindece de nenumăratele boli trupești și fără a cere vre-o răsplată. Zilnic, zeci, uneori, sute de oameni cu diferite neputințe omenești urcau dealul Mănăstirii Agapia Veche, cu scopul de a ajunge la chilia monahului Elefterie pentru a-i vindeca. Părintele Elefterie era mare specialist în oase, dar tămăduia, în aceeași măsură și boli de rinichi, ficat, fiere, plămâni, ochi și chiar și inimă. M-am nimerit acolo când a vindecat pe o persoană care
PĂRINTELE ELEFTERIE – TĂMĂDUITORUL FĂRĂ DE ARGINŢI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344592_a_345921]
-
mai multe cunoștințe de-ale mele, au beneficiat de ajutorul acestuia. Machedonean de origine, din Leaskova (județul Filipopoli), în Bulgaria. La data de 11 noiembrie 1900, printre cei cinci copii ai familiei Mihail, se năștea, cel ce avea să devină monahul Elefterie. Mai târziu, ca urmare a deportărilor, familia lui s-a stabilit în satul Sinoe, comuna Mihai Viteazul, județul Constanța. De mic, drumul vieții sale a fost rânduit, atunci când, la vârsta de 3 ani paralizează, iar mama sa, Aristița, auzind
PĂRINTELE ELEFTERIE – TĂMĂDUITORUL FĂRĂ DE ARGINŢI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344592_a_345921]
-
creștinismul, în urmă cu aproape două mii de ani. Preasfințitul Gherontie, Episcopul Tomisului, hotărăște aducearea sa în Dobrogea, la schitul Dervent, la „Crucea de Leac”, acolo unde simțise pe propria piele lucrarea lui Dumnezeu. Doi ani mai târziu, râvna de bun monah i-a fost observată și a fost numit stareț. Astfel, începe lucrarea să misionară în ținutul dintre Dunăre și Mare. În calitate de stareț, aduce o serie de îmbunătățiri, coordonează lucrările de construcție a chiliilor și imprimă obștei monahale principiul „roagă-te
PĂRINTELE ELEFTERIE – TĂMĂDUITORUL FĂRĂ DE ARGINŢI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344592_a_345921]
-
vieții monahale autentice. Rânduielile mănăstirii sunt împărțite pe trei sectoare: cultural-bisericesc, administrativ și economic. Toate problemele, învățământul, biserica, masa obștii, igiena, infirmeria, și tot ceea ce ținea de Mănăstire vor fi administrate într-un mod constructiv de cei aproximativ 20-22 de monahi aflați sub coordonarea părintelui Elefterie. Acesta este atent și la formarea teologică a tinerilor monahi. În anul 1955, pe vremea păstoririi Preasfintitului Chesarie, pe atunci Episcop al Dunării de Jos, la mănăstirea Dervent este înființată o școală monahală cu durata
PĂRINTELE ELEFTERIE – TĂMĂDUITORUL FĂRĂ DE ARGINŢI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344592_a_345921]
-
problemele, învățământul, biserica, masa obștii, igiena, infirmeria, și tot ceea ce ținea de Mănăstire vor fi administrate într-un mod constructiv de cei aproximativ 20-22 de monahi aflați sub coordonarea părintelui Elefterie. Acesta este atent și la formarea teologică a tinerilor monahi. În anul 1955, pe vremea păstoririi Preasfintitului Chesarie, pe atunci Episcop al Dunării de Jos, la mănăstirea Dervent este înființată o școală monahală cu durata de trei ani. În anul 1959, o ispita cruntă îl zguduie pe Părintele Elefterie. Sub
PĂRINTELE ELEFTERIE – TĂMĂDUITORUL FĂRĂ DE ARGINŢI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344592_a_345921]
-
Nicodim de la Peștera Sfântului Apostol Andrei, reușește să se stabilască pentru scurt timp la mănăstirea Sihla, apoi merge la mănăstirea Agapia Veche unde, mai mult de 15 ani, este preot și duhovnic. Părintele Irineu Bălan, starețul Mănăstirii Secu, obține transferul monahului la mănăstirea pe care o conduce. După Revoluția (Lovitura de stat) din decembrie 1989, părintele Elefterie revine la Dervent, locul în care și-a lăsat visul neîmplinit. Părintele știa foarte bine că cea mai mare înfrângere pentru un om este
PĂRINTELE ELEFTERIE – TĂMĂDUITORUL FĂRĂ DE ARGINŢI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344592_a_345921]
-
pat scobit în piatră în care se crede că se odihnea sfântul. În 1944 peștera a fost transformată în biserică și sfințită de episcopul Tomisului, Chesarie Păunescu. A fost însă distrusă de trupele rusești în timpul războiului dar refăcută de către râvnitorul monah Nicodim Dincă în anii de după 1990. În toponimie se păstrează și astăzi denumiri ca Peștera sfântului Andrei, Pârâiașul sfântului Andrei, Apa sfântului, ca urme ale sălășluirii sfântului pe pământ românesc. Istoricii ruși consideră că sfântul Andrei a propovăduit și în
SF. APOSTOL ANDREI, OCROTITORUL ROMÂNIEI de ION UNTARU în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344716_a_346045]
-
În doctrina creștină există o antipatie, o confuntare ireconciliabilă între Evanghelie și lume. Creștinul trebuie să fugă de lume și de implicarea în deșertăciunile ei cele vremelnice și de suflet pierzătoare. Exemplul ideal pentru creștin, ca mod de viață, este monahul (el a fost influențat aici de Dom Clement Lialine, cu ajutorul căruia și-a revizuit termenul de „umanism eshatologic”). Călugărul, ca urmaș al martirilor și mucenicilor, ca unul ce-și asumă promisiunile și făgăduințele Botezului, dezvoltându-le până la desăvârșire, anticipează în
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
și mucenicilor, ca unul ce-și asumă promisiunile și făgăduințele Botezului, dezvoltându-le până la desăvârșire, anticipează în viața lui împlinirea eshatologică de la sfârșitul lumii. Motivul și scopul vieții călugărești este acela de a obține un asemenea nivel de sfințenie, încât monahul să poată transforma cosmosul nu prin implicarea activă în el, ci prin evadarea dintr-ânsul și metamorfozarea în rugăciune. Congar a subliniat faptul că activitatea apostolică a Bisericii, pe care Bouyer a criticat-o în materialul său despre „Trupul Mistic”, a
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
atunci al Ținutului Râmnicului, Profesor și Decan la Facultatea de Teologie din Craiova și actual Mitropolit al Olteniei, și mulți alții, numeroși profesori de teologie precum și decanii Facultăților de Teologie de la București, Sibiu, Craiova și Oradea, precum și foarte mulți preoți, monahi și monahii, stareți și starețe de mănăstiri și lista ar putea continua dar ... ajunge!... Am constatat că poporul nostru dreptcredincios, dimpreună cu slujitorii sfintelor altare au știut să-și conducă și să-și cinstească Păstorul lor spiritual, care le-a
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
ulterioare, care se datorează (și) urmașilor săi - Mitropoliții Teofan Savu și Irineu Popa - o persoane atente, delicate și receptive la cinstirea, prețuirea și cultivarea memoriei predecesorilor săi, îndeosebi acesta din urmă, în persoana Înaltpreasfințitului Nestor; din motivul că scriitorul, cărturarul, monahul, teologul și arhiereul Nestor este o adevărată piatră de hotar pentru cultura și spiritualitatea Bisericii și a poporului nostru!... De aceea, spre fundamentarea celor mai sus pomenite, voi enunța câteva din aceste ecouri concrete și rodnice: 2004 - 26 octombrie: În
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
chip de înger: A iubit Biserică, Rugăciunea, Sfântă Liturghie după ce a fost hirotonit a slujit timp de trei ani neîntrerupt și după aceea iubirea și bucuria cea mai mare era slujirea Sfintei Liturghii și la Sfanțul Maslu. A fost duhovnicul monahilor și monahiilor de la mânăstirile: Rohia, Rohiița, Lăpușul Românesc, Cășiel, Habra, Breaza, etc. a sutelor de preoți și a credincioșilor din toată țara, dar mai ales a Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Justinian, care s-a mărturisit la Preacuvioșia să în urmă cu
IN MEMORIAM: SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT SERAFIM MAN DE LA MĂNĂSTIREA ROHIA [Corola-blog/BlogPost/359340_a_360669]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > RECENZIE: „SĂ NU NE RĂZBUNAȚI! - MĂRTURII DESPRE SUFERINȚELE ROMÂNILOR DIN BASARABIA”, CULESE, ADUNATE ȘI ADNOTATE DE MONAHUL MOISE, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA IULIA, 2012, 355 PAGINI? Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1175 din 20 martie 2014 Toate Articolele Autorului Recenzie: „Să nu ne răzbunați! - Mărturii despre suferințele românilor din Basarabia”, culese, adunate și adnotate de Monahul
„SĂ NU NE RĂZBUNAŢI! – MĂRTURII DESPRE SUFERINŢELE ROMÂNILOR DIN BASARABIA”, CULESE, ADUNATE ŞI ADNOTATE DE MONAHUL MOISE, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA IULIA, 2012, 355 PAGINI? de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/360261_a_361590]
-
MONAHUL MOISE, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA IULIA, 2012, 355 PAGINI? Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1175 din 20 martie 2014 Toate Articolele Autorului Recenzie: „Să nu ne răzbunați! - Mărturii despre suferințele românilor din Basarabia”, culese, adunate și adnotate de Monahul Moise, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2012, 355 pagini ... Cartea aceasta ne oferă nouă, celor obișnuiți cu o viață comodă, prilejul de a medita la jertfă, la suferință și la cruce. Și asta pentru că nimic nu se poate realiza fără efort
„SĂ NU NE RĂZBUNAŢI! – MĂRTURII DESPRE SUFERINŢELE ROMÂNILOR DIN BASARABIA”, CULESE, ADUNATE ŞI ADNOTATE DE MONAHUL MOISE, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA IULIA, 2012, 355 PAGINI? de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/360261_a_361590]
-
a poporului român din Basarabia, din care trebuie să luăm aminte și să nu uităm. Se spune că trebuie să iertăm, dar să nu uităm, pentru că dacă uităm riscăm să ne pierdem trecutul și chiar identitatea. Iar volumul alcătuit de monahul Moise este un exemplu autentic al tragediei poporului român de peste Prut. Dintre toate relatările despre închisori, din toată investigația psihologică a atâtor autori, toți înzestrați cu duhul mărturisitor, cartea aceasta (alături de cea a lui Ioan Ianolide și de cea despre
„SĂ NU NE RĂZBUNAŢI! – MĂRTURII DESPRE SUFERINŢELE ROMÂNILOR DIN BASARABIA”, CULESE, ADUNATE ŞI ADNOTATE DE MONAHUL MOISE, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA IULIA, 2012, 355 PAGINI? de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/360261_a_361590]
-
se afle la îndemâna tuturor celor ce cred că „Biserica este cetatea pe care nici porțile iadului nu o vor birui”!... Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Recenzie: „Să nu ne răzbunați! - Mărturii despre suferințele românilor din Basarabia”, culese, adunate și adnotate de Monahul Moise, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2012, 355 pagini� / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1175, Anul IV, 20 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
„SĂ NU NE RĂZBUNAŢI! – MĂRTURII DESPRE SUFERINŢELE ROMÂNILOR DIN BASARABIA”, CULESE, ADUNATE ŞI ADNOTATE DE MONAHUL MOISE, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA IULIA, 2012, 355 PAGINI? de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/360261_a_361590]
-
și care a fost distrus de către regimul comunist în anul 1958... Dorul de desăvârșire l-a determinat și i-a îndrumat pașii spre Sfântul Munte Athos unde s-a nevoit din anul 1976, făcând parte din a doua generație de monahi trimisă de către Patriarhia Română cu scopul de a revigora viața monahală din Schitul Românesc Prodromu... Apreciat și iubit, deopotrivă, atât în Grecia cât și în România Părintele Petroniu Tănase a condus până la sfârșitul vieții sale pământești, schitul nostru românesc și
ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA TRECEREA LA DOMNUL A PĂRINTELUI PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360361_a_361690]
-
XVII în vremea sfinților mitropoliți Varlaam și Dosoftei cu care a întreținut strânse legături de prietenie. S-a născut în ținutul Vrancei (pe atunci numit ținutul Putnei), într-o familie de răzeși, Gheorghe și Anastasia. Pentru că își dorea nevoința mănăstirească, monahul Varlaam Moțoc, o rudă a sa și care mai târziu avea să devină mitropolitul Moldovei, îl duce pe tânăr la mănăstirea Râșca. A fost tuns în monahism în anul 1830 de către egumenul Agafton, primind numele de Ioan. Aici se va
SFÂNTUL VARLAAM MITROPOLITUL ŞI IOAN DE LA RÂŞCA ŞI SECU de ION UNTARU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360015_a_361344]
-
e tors din sfiala Fecioarelor Sibile, urzit din veșnicia Neamului, țesut din aura mucenicilor și brodat din jertfa poeților creștini. Limba noastră-dacoromână este Catapeteasmă de Artiști, Eroi, Cuvioși, Sfinți, Martiri și Mărturisitori. Limba noastră-dacoromână este Ctitorie ortodoxă cu Dascăli-pedagogi, Poeți, Monahi, Ierarhi și Voievozi. Limba noastră este cel mai binecuvântat Poem al Dorului divin. Fiecare mărturisitor al cuvântului ales care s-a dăruit /se dăruie cu slujire sfântă lui Dumnezeu și Neamului prin educație, cinstire, rugă, poezie, laudă, carte pilduitoare sau
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359999_a_361328]
-
botez numele de Alexandru. La vârsta de 20 de ani a intrat ca frate în obștea mănăstirii Căldărușani care purta hramul Marelui Dimitrie, ctitorie a marelui voievod Matei Basarab unde petrece doi ani de zile (1836-1837) și primește numele de monah Alipie. Merge apoi la Sfântul Munte Athos și se stabilește la schitul românesc Lacu (tot cu hramul Marelui Mucenic Dimitrie) unde viețuiau peste 80 sihaștri români. Este tuns în monahism, devine lucrător al rugăciunii neîncetate a lui Iisus și se
SF. ANTIPA DE LA CALAPODEŞTI de ION UNTARU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359825_a_361154]
-
numele de Antipa. Se pare că tot acum a fost hirotonit ierodiacon și ieromonah. Și-a împodobit sufletul cu smerenie și ascultare, post și rugăciune neîncetată, îngrijindu-se în permanență de propria zidire duhovnicească, respectiv mântuirea sufletului. Între timp, doi monahi moldoveni Nifon și Nectarie tocmai începuseră să înalțe în sfântul Munte schitul românesc Podromu dar le lipseau mijloacele financiare pentru terminarea sfântului lăcaș. Și atunci l-au rugat pe schimonahul Antipa să-i ajute mergând în țară după strângerea de
SF. ANTIPA DE LA CALAPODEŞTI de ION UNTARU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359825_a_361154]
-
a scris ,,Vrednica de pomenire viață a ieroschimonahului Antipa”, în slavonă și aceasta s-a tipărit la Petersburg în două ediții, respectiv în 1883 și 1893 și care au circulat atât în Rusia, în Finlanda dar și la Sfântul Munte. Monahii ruși de la Mănăstirea Sfântul Pantelimon sau Rusicon, din Sfântul Munte Athos, l-au trecut în Mineiul rusesc pe luna ianuarie, ziua 10, pagina 46. Acestea se întâmplau în 1906, adică la 24 de ani după petrecerea lui din viața pământească
SF. ANTIPA DE LA CALAPODEŞTI de ION UNTARU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359825_a_361154]
-
măreție pe care o dă această pictură se impune direct și puternic, pentru că focalizează atenția privitorului de mesaj, eliminând ceea ce ar putea fi de prisos în urmărirea ideii. Această pictură este darul lui Dumnezeu - Proniatorul și Părintele luminilor, pentru cuvioșii monahi ai Sfintei Mănăstiri Lainici, pentru credincioșii creștini din țara noastră și pentru oamenii de pretutindeni, în special pentru cunoscătorii și iubitorii de artă. Armonia susține tot ceea ce este original, strălucitor și expresiv în pictura murală a lui Grigore Popescu - Muscel
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
pâine, mare de cuptor ca pe vremuri, pe un ștergar deosebit și cu sare. Pistruiatului i-a rămas cocoloșul în gât când a văzut spectacolul... Părintele Grigore a fost fascinat... Eu eram undeva pe sus, pluteam... Grigore-Andrei Zamfiroiu (1913-1997). Viitorul monah Andrei s-a născut la poalele Gorjului, în comuna Bumbești-Pițic, înfășat în marea dragoste și bucurie a părinților, la 24 Septembrie. De mic copil dovedește interesul pentru cunoaștere, stârnind admirația celor din jur. Și-a luat licența în Litere și
MĂRTURISITORI DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359098_a_360427]