3,149 matches
-
capitală proprie. 5) Forma de guvernământ<footnote În doctrina constituțională clasică, statele se împart în republici și monarhii. footnote> Forma de guvernământ este un concept juridic și politologic care indică natura organului care îndeplinește funcția de șef al statului: președinte, monarh - rege, împărat, Directorat, Consiliul de Stat, Consiliul revoluției, Consiliul federal. Indică modul în care sunt constituite și funcționează organele supreme și este raportată la trăsăturile definitorii ale șefului de stat și la raporturile sale cu puterea legiuitoare. Monarhia reprezintă forma
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
sunt constituite și funcționează organele supreme și este raportată la trăsăturile definitorii ale șefului de stat și la raporturile sale cu puterea legiuitoare. Monarhia reprezintă forma de guvernare în care organul care îndeplinește funcția de șef al statului este un monarh care ocupă tronul, fie prin alegerea pe viață, fie prin succesiune ereditară. Monarhiile sunt de două feluri: monarhia absolută (monarhul este unicul organ suprem în stat) și limitată sau constituțională (șeful statului și organe care exercită puterea, parlament, prim-ministru
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
cu puterea legiuitoare. Monarhia reprezintă forma de guvernare în care organul care îndeplinește funcția de șef al statului este un monarh care ocupă tronul, fie prin alegerea pe viață, fie prin succesiune ereditară. Monarhiile sunt de două feluri: monarhia absolută (monarhul este unicul organ suprem în stat) și limitată sau constituțională (șeful statului și organe care exercită puterea, parlament, prim-ministru). Monarhia dualistă se deosebește de cea constituțională prin faptul că guvernul este numit de monarh și subordonat acestuia (partajarea suveranității
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
de două feluri: monarhia absolută (monarhul este unicul organ suprem în stat) și limitată sau constituțională (șeful statului și organe care exercită puterea, parlament, prim-ministru). Monarhia dualistă se deosebește de cea constituțională prin faptul că guvernul este numit de monarh și subordonat acestuia (partajarea suveranității între rege și parlament)<footnote Marea Britanie, Danemarca, Belgia, Japonia. footnote>. Republica este forma de guvernare în care organul care îndeplinește funcția de șef de stat este ales pe o perioadă determinată.<footnote Șeful statului poate
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
exprimare a voinței populare - au posibilitatea și capacitatea de a orienta procesul de elaborare a proiectului de Constituție sau îl redactează în exclusivitate. În cazul Constituțiilor concedate, nu se solicită acordul sau manifestarea reală de voință a poporului. Șeful statului (monarh/președinte) este cel care concede, acordă Constituția. Poporul nu participă efectiv la adoptarea legii fundamentale. Cele mai uzitate modalități sunt: poporul exercită această putere prin reprezentanții săi aleși (Adunarea Constituantă sau Convenție). Organismul desemnat să adopte Constituția este ales prin
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
de la 1866 sau cea de la 1923. footnote>; statutul<footnote În literatura de specialitate, mai este denumită și Constituția plebiscitară. footnote>; Constituția-convenție<footnote Constituțiile franceze din 1791, 1848 și 1873. footnote>. Constituția concedată este inițiată și adoptată sub autoritatea șefului statului (monarhului). Acest tip de constituție caracterizează regimurile democratice, în care șeful statului are puteri absolute, dar poate să reglementeze și o serie de obligații impuse monarhului. Constituția-pact reprezintă un echilibru de forțe, fiind un rezultat al unui compromis militar sau politic
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
1791, 1848 și 1873. footnote>. Constituția concedată este inițiată și adoptată sub autoritatea șefului statului (monarhului). Acest tip de constituție caracterizează regimurile democratice, în care șeful statului are puteri absolute, dar poate să reglementeze și o serie de obligații impuse monarhului. Constituția-pact reprezintă un echilibru de forțe, fiind un rezultat al unui compromis militar sau politic, între monarh și Reprezentanța națională. Statutul, din punct de vedere al formei, este o Constituție concedată, adoptat prin plebiscit. Inițiativa elaborării statutului aparține monarhului, acesta
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
tip de constituție caracterizează regimurile democratice, în care șeful statului are puteri absolute, dar poate să reglementeze și o serie de obligații impuse monarhului. Constituția-pact reprezintă un echilibru de forțe, fiind un rezultat al unui compromis militar sau politic, între monarh și Reprezentanța națională. Statutul, din punct de vedere al formei, este o Constituție concedată, adoptat prin plebiscit. Inițiativa elaborării statutului aparține monarhului, acesta îl supune ratificării populare prin procedura democratică a plebiscitului. Constituția-convenție este adoptată de un organism de suveranitate
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
impuse monarhului. Constituția-pact reprezintă un echilibru de forțe, fiind un rezultat al unui compromis militar sau politic, între monarh și Reprezentanța națională. Statutul, din punct de vedere al formei, este o Constituție concedată, adoptat prin plebiscit. Inițiativa elaborării statutului aparține monarhului, acesta îl supune ratificării populare prin procedura democratică a plebiscitului. Constituția-convenție este adoptată de un organism de suveranitate națională, special ales pentru adoptarea Constituției și învestit în acest scop cu putere constituantă originară. În literatura de specialitate este menționată și
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
-se astfel legii adoptate de parlament și refuzând să o semneze<footnote Refuzul de a promulga legea este o expresie a dreptului de veto conferit șefului statului în republicile prezidențiale și parlamentare. Dreptul de veto poate fi exercitat și de monarh. footnote>. E) Delegarea legislativă Într-un singur caz este permis ca puterea executivă să se implice efectiv în activitatea legislativă, preluând prerogativele de reglementare primară a relațiilor sociale, care, în mod normal, sunt reglementate doar de puterea legislativă. Asemenea acte
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
teologiei - pioșenia, zeii, religiozitatea -, precum și istoriei ideilor și a filosofiei. Ansamblul ne oferă o variantă a epicurismului din secolul I î.Hr. 2 Arhitectul, mecenatul și filosoful. Vila - numită de atunci „a Papirusurilor” - se dovedește a fi plină de statui de monarhi din epoca elenistică, de busturi ale unor filosofi - trei ale lui Epicur, dar și ale lui Democrit, Pitagora, Empedocle, Zenon din Cition... -, ale unor poeți - Homer, Sappho - și retori - Isocrate, Demostene -, de statui și statuete diverse - un Mercur, o Dansatoare
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Să lăsăm așadar politica în seama politicienilor, dar să încercăm să-i instruim, să-i facem mai buni dându-le măcar o spoială de filosofie. Busturile oamenilor politici care împodobesc Vila Papirusurilor nu sunt alese la întâmplare. Este vorba de monarhi elenistici care au avut relații cu filosofi epicurieni: Ptolemeu Philadelphul, Philonide, dar și Demetrios Poliorcetul, Antigon Monophtalmos și Lisimah, regele Traciei, cu care Epicur a întreținut relații - uneori tensionate. Un rege bun, în spiritul epicurian, este un ideal care poate
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de vedere, guvernările constituțional liberale sunt opuse celor autoritare. Guvernările constituțional liberale pot fi împărțite în două mari categorii. O primă categorie cuprinde: regimurile republicane, în care șeful statului este un politician ales; monarhiile constituționale, în care șeful statului este monarh ereditar. În funcție de gradul de concentrare a puterii la nivelul unei instituții de guvernare, aceste regimuri pot fi prezidențiale, când rolul central revine șefului statului sau parlamentare, când guvernul este format din membrii parlamentului. În plus, în funcție de relațiile la nivel teritorial
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
un soi de religiozitate și dogmatică a dreptului divin... Evident că o putere politică nu se poate constitui decât pe cele două fundamente: morala și cunoașterea! Concepția lui Kant despre putere se întemeiază pe vizibilul său personal. Kant vedea că monarhi neoabsolutiști precum Frederic al II-lea sau cei ai Luminilor "dețin puterea". Deși suveranul prusac se intitula reprezentant și primul servitor al cetățenilor săi, Kant vede, prin particularismul gândirii sale, că "posesiunea puterii corupe inevitabil libera judecată a rațiunii"93
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de individualismul inflamat estetic, de avangarda corporatistă legată de mișcările totalitare, de cultura politică a anilor '60 indusă de avangardă, pentru a chema la rampă opere și artiști care au creat sub auspiciile unui impact liberal-conservator, asistat eventual de un monarh luminat. Este vorba de o epocă prerevoluționară, de pace socială, în baza căreia artiștii pot să se adreseze contractual utilizatorilor, fără să-i îngenuncheze sau să-i umilească. Caius Dobrescu pune preț pe o revoluție liberală, aptă să se nască
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
conveniențele, se ascunde în locuri imprevizibile și este mustrat de tolstoieni, stupefiați inclusiv de hotărârea septuagenarului de a se apuca din nou de scris. Vanitatea artistului, nemântuită, modifică stereotipiile înaltei societăți și ale familiei, suspicioasă în privința singularizării iritate a acelui monarh cu aere de mujic. La 60 de ani (în 1888) Tolstoi, deja unanim recunoscut, inaugura o nouă stagiune a vieții și operei sale, oferind succesiv " Sonata Kreutzer", "Învierea", "Părintele Serghi", "Hagi Murad", "Cadavrul viu". Nu se va vindeca nici la
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
a făcut ca filosofii iluminiști să constituie niște repere curente. Revoluția Franceză a pus-o pe împărăteasă în fața unei mari dileme, din care nu putea ieși decât punând accent mai ferm pe principiile absolutismului. De aici până la Sfânta Alianță a monarhilor nu era decât un pas, pe care urmașii nu vor ezita să-l facă împotriva "maladiei franceze". Spiritul enciclopediștilor, cu care Ecaterina II cochetase un timp, trebui să intre în umbră. Nimic mai semnificativ decât evoluția lui Karamzin de la entuziasm
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
s-a realizat procesul de unificare legislativă. Constituția din 1923 a păstrat spiritul liberal al celei din 1866, fapt regăsit și în domeniul garantării drepturilor omului, adaptând textul acesteia la noile realități. Acesta a avut forma unui pact încheiat între monarh și națiune. Constituția din 1923 a a concepută ca un statut. Astfel cele două acte fundamentale erau diferite prin conținutul, concepția și ideologia acestora. Constituția de la 1923 a reprezentat actul fundamental pe baza căruia au funcționat instituțiile statului român, conferind
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
ce au afectat grav imaginea “regatului exemplar”, cum îl numea generalul francez Lyantey la începutul secolului al XX lea. Marocul a luat de altfel o serioasă opțiune pe linia concilierii tradiției cu modernitatea și eliminarea faliilor identitare, sub conducerea unui monarh luminat și în același timp lider spiritual (calif) al supușilor săi (regele Hassan al II lea).Atacurile menționate demonstrează că există totuși o falie între o populație sensibilă la mesajul Islamului politizat și un regim deschis spre Occident, fapt atestat
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
La începutul secolului al XVII-lea se naște Ludovic al XIV lea, Regele Soare. Ludovic era produsul a aproape o sută de ani de eforturi și sacrificii diplomatice a doi mari miniștrii ai lumii, urmând să devină imaginea arhetipală a monarhului absolut. Educat după credința privind dreptul divin al regilor, monarhul era pus pe tron de Dumnezeu și nu trebuia să răspundă pentru faptele sale decât în fața divinității. Pornind de la acest concept, al suveranității, a continuat eforturile predecesorilor săi pentru întărirea
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
XIV lea, Regele Soare. Ludovic era produsul a aproape o sută de ani de eforturi și sacrificii diplomatice a doi mari miniștrii ai lumii, urmând să devină imaginea arhetipală a monarhului absolut. Educat după credința privind dreptul divin al regilor, monarhul era pus pe tron de Dumnezeu și nu trebuia să răspundă pentru faptele sale decât în fața divinității. Pornind de la acest concept, al suveranității, a continuat eforturile predecesorilor săi pentru întărirea puterii statului centralizat, guvernat de o singură instituție politică - monarhul
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
monarhul era pus pe tron de Dumnezeu și nu trebuia să răspundă pentru faptele sale decât în fața divinității. Pornind de la acest concept, al suveranității, a continuat eforturile predecesorilor săi pentru întărirea puterii statului centralizat, guvernat de o singură instituție politică - monarhul. De asemenea, a continuat drumul deschis de către Richelieu, de diminuare a forței politice a micii nobilimi și întărirea puterii regelui, iar pe plan extern a consolidat poziția Franței. Țara sa a primit titlul de primă putere europeană și, prin angajarea
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
primului copil, după douăzeci de ani de sterilitate. Acest eveniment era considerat un miracol. Așa cum se confesase uneia dintre prietenele sale, Ana se temuse la un moment dat chiar de anularea căsătoriei sale, fiindcă Papa avea dreptul să desfacă mariajele monarhilor care nu aveau urmași. În eventualitatea unei astfel de decizii, Ana ar fi fost returnată Spaniei, sau, într-un caz mai fericit, ar fi fost trimisă să guverneze Olanda Spaniolă (Belgia de azi, n.n.). În conformitate cu Legea Salică, regina căpătase autoritate
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
va fi curtea părintelui superior și a senatului regal, și va depune sceptrele regatelor la picioarele podurilor lui Hristos.“ Profeția se va împlini treizeci de ani mai târziu când, într-adevăr Ludovic al XIV-lea va deveni cel mai important monarh european și Franța prima putere economică a secolului al XVII-lea. Născut cu doi dinți, Delfinul a reușit să rănească opt doici, lucru ce l-a determinat pe ambasadorul Suediei să remarce,,vecinii Franței să se teamă în fața acestei lăcomii
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
săi, cărora le permite chiar să-i invadeze apartamentul în timp ce,,doarme”, neținând cont de etichete și conveniențe. Un suveran care nu fuge din fața parizienilor nemulțumiți, ci, mai degrabă, pleacă pe perioada revoltelor într-un turneu oficial în sudul regatului. Un monarh plăcut, lucid, care nu se sfiiește să tragă sabia din teacă pentru a-și apăra fratele mai mic. Ludovic, asemenea marilor regi activi ai istoriei, riscă totul și câștiga de partea sa exact publicul de care avea nevoie: oamenii simpli
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]