8,500 matches
-
unică, în care viața și opera se întrepătrund, se intercondiționează și se completează, creionând, într-adevăr, profilul celui mai important “opozant” al lui Eminescu în epocă, precum și a celui dintâi simbolist și teoretician al simbolismului românesc. Credem că, după ampla monografie al lui Adrian Marino, ca și a paginilor dense și comprehensive ale lui Călinescu, Vianu, Vladimir Streinu, Caracostea sau Mihai Zamfir, ca să cităm doar câțiva dintre exegeții lui Macedonski, cartea lui Al. Florin Țene este cea mai solidă și viabilă
AL.FLORIN ȚENE, ÎNTRE REALITĂȚILE ȘI POVEȘTILE VIEȚII LUI ALEXANDRU MACEDONSKI, DE PROF.UNIV.DR.FLORENTIN SMARANDACHE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1473340908.html [Corola-blog/BlogPost/383858_a_385187]
-
Macedonski, cartea lui Al. Florin Țene este cea mai solidă și viabilă lucrare dedicată vieții și operei macedonskiene. Chiar dacă autorul și-a propus ― pentru facilitarea lecturii și o mai ușoară și directă apropiere de om și operă ― să realizeze o monografie romanțată, un roman de tip lovinescian, “Veniți, privighetoarea cântă...” este o veritabilă relansare a poetului “Nopților” în spațiul public, un excurs, deopotrivă sentimental și critic, în universul atât de contradictoriu și controversat al celui care a putut spune despre Poetul
AL.FLORIN ȚENE, ÎNTRE REALITĂȚILE ȘI POVEȘTILE VIEȚII LUI ALEXANDRU MACEDONSKI, DE PROF.UNIV.DR.FLORENTIN SMARANDACHE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1473340908.html [Corola-blog/BlogPost/383858_a_385187]
-
a absolvit cursurile școlii normale de fete din Câmpulung. Studiile superioare le-a făcut la Institutul Pedagogic de 3 ani din București. A fost o prezență activă în cadrul școlii rucărene cu articole, studii, comunicări și conferințe. A elaborat o interesantă "Monografie a satului Podul Dâmboviței", comuna Dâmbovicioara. Un exemplar din această lucrare se găsește la Arhivele Naționale din București. Unele evocări ale eroilor rucăreni - dascăli căzuți în al doilea război mondial, le-a publicat în presa județeană, musceleană și în revista
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxxiv_.html [Corola-blog/BlogPost/351403_a_352732]
-
nașterea lui Ion Agârbiceanu, unicul scriitor al aurarilor, care a trăit în Bucium între anii 1906 - 1910; - 110 ani de la nașterea lui Ion I.Agârbiceanu, părintele primului laser cu gaze din țară, născut la Bucium în anul 1907; - Lansarea volumului „Monografia comunei Bucium-Alba” purtând semnătura d-lui prof. univ.dr.ing. Ioan-Lucian Bolunduț, născut în anul 1947 în Bucium. Ca orice eveniment desfășurat sub însemnele Asociației „Baia Domnilor” și această întâlnire a debutat cu Imnul minerilor, cântat cu voci răsunătoare sau tremurătoare de
ÎNTÂLNIRE ÎN MIEZUL DE AUR AL ŢĂRII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1495559429.html [Corola-blog/BlogPost/369027_a_370356]
-
din România a patra țară din lume în care s-a realizat un laser, reușind la numai doi ani de la apariția primului laser să realizeze laserul cu gaz . Momentul de vârf al întâlnirii de la Bucium l-a constituit lansarea volumului „Monografia Comunei Bucium-Alba” aparținând prof.univ.dr.ing.Ioan - Lucian Bolunduț, un veritabil fiu al comunei, care a depus o muncă laborioasă pentru a cuprinde în cele 417 pagini ale lucrării sale un amplu material susținut de grafică, fotografii și ilustrații care provoacă cititorii
ÎNTÂLNIRE ÎN MIEZUL DE AUR AL ŢĂRII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1495559429.html [Corola-blog/BlogPost/369027_a_370356]
-
1512 - 1535. Și acest lucru trebuie lămurit. Poate într-o ediție viitoare. Nu este clar despre care Obislav este vorba: de cel din Grădiștea Vâlcii sau de cel din comuna Corbii Mari, devenit din 1968 satul Grozăvești, județul Dâmbovița. Conform monografiei localității respective, Hamza banul, este de fel din vechiul sat Obislave, azi Grozăvești. Într-un document emis la 23 iulie 1571 ( sau 1574 - anul este rupt în document ), de domnitorul Alexandru al II-lea Mircea ce întărește Mânăstirii Glavacioc, ocină
DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1427573537.html [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
-
de a semăna cu personajul oglindit. Răspunsurile profesorulului Floarea Marin se constituie într-u portret iluminat de fascicolul recunoștiinței față de profesorul Iuliu Hațieganu. În acest context se publică reperele cronologice ale Profesorului Hațieganu ce au văzut lumina tiparului, inițial, în Monografia semnată de respondent La întrebarea doamnei profesor Ștefania Kory Calomfirescu:” Când s-a retras din activitate? “, fiind vorba de Iuliu Hațieganu, profesorul Florea Marin face trimitere la o lucrare publicată în revista Steaua, de acad.L.Baciu care spune: „Cu câteva
DOUĂ OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Doua_oglinzi_paralele_al_florin_tene_1327122287.html [Corola-blog/BlogPost/361355_a_362684]
-
te odihnească și să te primească în Raiul său, pe care l-ai câștigat cu frumusețea sufletului tău! Activitatea sa literară se concretizează prin apariția mai multor titluri de carte, dintre care amintim: • Antologie de poezie, 1983; • Omul și fapta, monografie, 2000, în colaborare cu prof. Domnica Pestrițu; Taifăsuind coacerea-n scorburi, publicistică, 2002; • Jurnal american, călătorie, vol. I, 2003; • Monografia Școlii generale Rucăr-Șușeni, în colaborare cu prof. univ. dr. Gheorghe Pârnuță, 2005; • Cerul, ca o furie în azur, poezie, 2007
SINCERE CONDOLEANŢE FAMILIEI ÎNDOLIATE ŞI ZBOR LIN CĂTRE PATRIA ÎNGERILOR, GEORGE NICOLAE PODIŞOR! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Sincere_condoleante_familiei_gheorghe_stroia_1381738661.html [Corola-blog/BlogPost/352448_a_353777]
-
literară se concretizează prin apariția mai multor titluri de carte, dintre care amintim: • Antologie de poezie, 1983; • Omul și fapta, monografie, 2000, în colaborare cu prof. Domnica Pestrițu; Taifăsuind coacerea-n scorburi, publicistică, 2002; • Jurnal american, călătorie, vol. I, 2003; • Monografia Școlii generale Rucăr-Șușeni, în colaborare cu prof. univ. dr. Gheorghe Pârnuță, 2005; • Cerul, ca o furie în azur, poezie, 2007; La capătul lumii, California! (jurnal american vol. II), călătorie, 2010; • Sanhira, proză, 2010. • Suflet de anotimp/ Souffle de saison/ Spirit
SINCERE CONDOLEANŢE FAMILIEI ÎNDOLIATE ŞI ZBOR LIN CĂTRE PATRIA ÎNGERILOR, GEORGE NICOLAE PODIŞOR! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Sincere_condoleante_familiei_gheorghe_stroia_1381738661.html [Corola-blog/BlogPost/352448_a_353777]
-
alții, pe Eugène Ionescu sau Coco Chanel. Se stinge din viață în 1993, la Louveciennes, în vârstă de 93 de ani. În 2011 apare la Paris volumul Lizica Codreano. Une danseuse roumaine dans l'avant-garde parisienne, fiind cea mai cuprinzătoare monografie dedicată dansatoarei de origine română, semnată de cercetătoarea Doina Lemny. Doina Lemny este cercetătoare la Muzeul Național de Artă Modernă-Paris, Centrul Pompidou, Paris, autoare a mai multor lucrări despre Constantin Brâncuși, Henri Gaudier-Brzeska și Antoine Pevsner. Semnează paginile fascinantei cărți
REENACTING LIZICA CODREANU de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/igor_mocanu_1415801775.html [Corola-blog/BlogPost/379371_a_380700]
-
poștal 061355; ORCMB J40/ 16343/1993; Cod fiscal 4194619; științe sociale, carte de idei, juridică, eseuri, conducere - management - politică, tempologie - istorie - filozofie, dacoromânistică -europenistică- sociologie, comterristică - probleme globale, militară, medicină, tehnică, economică, teze doctorat, cursuri universitare, manuale școlare, enciclopedii, dicționare, monografii, istorii, compendii, literatură, mitologie, artă, memorii, calendare, poezii debut, teatru, folclor, science fiction, sport-turism, muzică, ghid limbi străine, reviste; Carolina STROE carolina.stroe@rune.ro București Martie 2013 Referință Bibliografică: Carolina STROE - ION DODU BĂLAN PUBLICĂ O CARTE DESPRE OCTAVIAN
ION DODU BĂLAN PUBLICĂ O CARTE DESPRE OCTAVIAN GOGA de CAROLINA STROE în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 by http://confluente.ro/Carolina_stroe_ion_dodu_bal_carolina_stroe_1364531364.html [Corola-blog/BlogPost/345425_a_346754]
-
Mare și Unghia Mică. Privit din depărtare, muntele Unghia Mare, cu liniile lui geometrice, seamănă cu o „piramidă egipteană înfiptă parcă dinadins aici în frământatul peisaj carpatin”, cum este ea descrisă de către un iubitor al naturii montane, care a întocmit monografia zonei, fermecat de frumusețea muntelui. Tot aici se înșiruie munții Pătru, Steiasa, Fundurile și o serie de „clăbucete”, ramificându-se mai spre sudul munților Carpați. Localitatea este atestată documentar încă din prima jumătate a secolului al XVI-lea din timpul
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_ca_stan_virgil_1389433261.html [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
avea mult de urcat de la Secăria și, înainte de a se întuneca de-a binelea, va ajunge și el la prietenul său, Miron, care îl aștepta să-i repare mâna betegită în lupta cu ursul. [1]O parte dintre informații privind monografia localității Valea Doftanei sunt luate de pe internet. Referință Bibliografică: ANA, FIICA MUNȚILOR -roman Cap. I / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1107, Anul IV, 11 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_ca_stan_virgil_1389433261.html [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
poezii, precum și despre scriitorul Valeriu Sabău, născut în 13 iulie 1954 în Cicârlău. Sunt inserate pagini ce stârnesc interesul grație apreciabilei lor valoari documentare. Mă gândesc în acest sens la poetul Ioan Meteș Morar-Chelințanu, care a alcătuit o foarte completă monografie a satului Chelința, și la prezentarea unor cărți precum “Obiceiuri ale vieții de familie”, semnată de Victor Becheanu. Demne de interes sunt și paginile despre comemorarea lui Grigore Vasile Latiș și cele în care sunt notate câteva impresii de la diverse
DIN ALE CRONICILOR TAINE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1457527494.html [Corola-blog/BlogPost/373228_a_374557]
-
cele în care sunt notate câteva impresii de la diverse lansări de carte și participări la cenaclul băimărean, precum și de la Cenaclul „Afirmarea” din Satu Mare și „Petre Dulfu” din Satulung. Despre Cenaclul literar „Petre Dulfu” din Satulung se relatează pe larg în monografia cu titlu omonim. Înființat în martie 1985, de către poeții Ioan Dragoș, Ioan Voicu și Nicolae Mărieș, după 1990 și-a întrerupt activitatea. A fost reînființat în februarie 2012, la inițiativa domnului Mihai Zmicală, director al Căminului cultural „Ion Buciuman”, și
DIN ALE CRONICILOR TAINE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1457527494.html [Corola-blog/BlogPost/373228_a_374557]
-
alcătuită din: dr. Nicu Bud, președinte de onoare, ec. Lucica Dragoș, președintele cenaclului, Ioan Dragoș jr. și Gelu Dragoș, vicepreședinți, Ioan Ardusădan, secretar. Împărțit în 11 capitole: Poezie, Parodii, Literatura copiilor, Proză, Teatru, Eseu, Interviu, Memorialistică, Tradiții, Critică literară și Monografii, volumul reflectă, în detaliu, spiritualitatea unei zone geografice situate în apropierea Băii Mari. Reîntâlnim aici multe dintre numele amintite în antologia Ligii Scriitorilor, ceea ce demonstrează efervescența cu care condeierii, mai mult sau mai puțin cunoscuți, se manifestă în mai multe
DIN ALE CRONICILOR TAINE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1457527494.html [Corola-blog/BlogPost/373228_a_374557]
-
fiul protopopului greco-catolic Ioan Coste. Muzician de mare talent, s-a remarcat atât ca profesor (printre celebri săi foști elevi au fost actorii Florin Piersic și Dorel Vișan), precum și ca compozitor. Foarte interesante sunt paginile în care se vorbește despre monografia comunei alcătuită de către Rodica Ionescu și Mihai Zmicală. Masiva lucrare de peste 400 de pagini umple un gol al antologiilor dedicate relevării vieții spirituale derulate într-o comună care, iată, e capabilă a atrage atenția nu doar din punct de vedere
DIN ALE CRONICILOR TAINE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1457527494.html [Corola-blog/BlogPost/373228_a_374557]
-
a aduna revistele noastre ne partizane și ne cazone într-o antologie de o mare încărcătură a informației pentru cetățean, profesor, scriitor sau redactor de revistă. Cartea primită prin poștă, Ion N. Oprea - „Revistele? Luminoase, instructive și educative...” este o monografie de excepție privind publicistica actuală ne subvenționată deloc sau insuficient. Ion N. Oprea nu face un dicționar tern al jurnalisticii actuale. Scriitorul preia în carte, cu imagini și text, revistele culturale apărute pe „meleagurile noastre mioritice” incluzând și mostrele de
SCRIITORUL ION N. OPREA ŞI PROIECTUL SĂU SISIFIC de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1442590671.html [Corola-blog/BlogPost/343940_a_345269]
-
progres față de cea teologică, dominantă până atunci. În lucrările: Secolul lui Ludovic al XIV-lea; Încercare asupra moravurilor; Istoria Rusiei- interesele economice, viața religioasă și faptele de civilizație ocupă un loc considerabil. Ca și teatrul, romanul sau poezia lui Voltaire, monografiile și sintezele sale istorice, poartă pecetea timpului și mai ales poziția de clasă a scriitorului. Sunt opere iluministe cu idei progresiste, condamnă războiul de agresiune în scopul înrobirii popoarelor. Mai presus de toate scrierile istorice sunt anticlericale, demascând răul pricinuit
VOLTAIRE de CRISTIAN BODNĂRESCU în ediţia nr. 101 din 11 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Voltaire.html [Corola-blog/BlogPost/350669_a_351998]
-
să o studieze în continuare, în timpul liber. Și când vor apărea condiții mai favorabile, va deveni profesor, așa cum își dorise. Până atunci putea să citească multe cărți și să scrie, cum era obișnuit încă de pe băncile școlii. Scrisese chiar o monografie originală a satului său, prima de acest fel, după ce se documentă foarte serios. Așezarea fusese întemeiată de pandurii lui Tudor Vladimirescu când s-au retras, după înfrângerea suferită. Literatura rămăsese în continuare pasiunea lui Nicolae, mai ales că, din timpul
DRAGOSTE DE CERNĂUȚI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1431672608.html [Corola-blog/BlogPost/370394_a_371723]
-
căldura sufletească cu care ne-a întâmpinat pe parcurszl a trei decenii, în Cenaclurile literare „Ioana Tecșa” și „Octavian Goga”. Lansarea cărții a stârnit un interes deosebit, astfel că, pe 20 ianuarie 2012, sala a devenit neîncăpătoare, volumul fiind o monografie istorico-literară dedicată poeților eroi Cezar, Constantin, Titus și Nicolae Titus Stoika, apărut sub egida Fundației literar-istorice „STOIKA”. Pornind de la dezvăluiri referitoare la geneza cății, scriitorul Geo Călugăru observa: „Fie că este vorba de artiști sau de oameni simpli, fiecare se
ÎNTRU „TIHNA PELERINULUI” CITIND „CUVINTE DE MĂTASE” de FLORICA GH. CEAPOIU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/florica_gh_ceapoiu_1426137710.html [Corola-blog/BlogPost/365656_a_366985]
-
lui Dumnezeu și Miercurea din cenușă de Melania Cuc; Când s-au fost spus îngerii - poezii de Traianus; Dintr-un timp al regăsirii și Printre crini și albe turnuri - poezii de Florica Gh. Ceapoiu; Faguri sălbatici - poezii de Marian Dumitru; Monografia comunei Mârșani, județul Dolj de Dumitru Dan și Ana-Maria Rădescu; Doamnele poeziei - antologie trilingvă: română-engleză-franceză, la care scriitoarea Rodica Elena Lupu a fost editor, iar poeta Victoria Milescu corector; Scaunul Harului - poezii de Titina Nica Țene; Moartea meduzei - minipoeme de
ÎNTRU „TIHNA PELERINULUI” CITIND „CUVINTE DE MĂTASE” de FLORICA GH. CEAPOIU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/florica_gh_ceapoiu_1426137710.html [Corola-blog/BlogPost/365656_a_366985]
-
după o altă opinie, convergentă cu celelalte exemple, aflăm că "oamenii și locurile închipuite (de Sadoveanu) sînt aidoma celor ce vor fi ființat aevea pe acest pămînt" . În perioada 2000-2004 mi-am asumat în cadrul unui proiect monografic (materializat în volumul „Monografia comunei Miroslovești - Despre oameni și locuri”, coord. prof. Ioan Pârlea, Ed. Emia, Deva, 2004) răspunderea de a releva strânsele legături ale prozatorului cu spațiul și spiritualitatea răzeșilor de la Verșeni (sat aflat în componența comunei monografiate), loc din care Sadoveanu se
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nicoara_potcoava_60_de_ani_de_la_p_gheorghe_parlea_1342778268.html [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
Mihail l-a purtat până la vârsta de 12 ani. Desigur, romanele sale istorice de la vârsta maturității, demersuri literare epopeice, au ca suport o profundă cercetare documentară a istoriei noastre, Sadoveanu reușind să facă din opera sa, după cum se spune, „o monografie a întregului popor român”. Faptul că puternicul sentiment al istoriei va fi germinat în vremea copilăriei sale la Verșeni, îl va fi determinat pe prozator să-i aducă, vremelnic, pe Nicoară Potcoavă, eroul din romanul cu același nume, și pe
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nicoara_potcoava_60_de_ani_de_la_p_gheorghe_parlea_1342778268.html [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
a Revoluționarilor din România. În lucrarea „Presa românească de la începuturi până în prezent, dicționar cronologic 1790-2007”, coordonată de I.Hangiu, lui Ion Marin și ziarului său „Ultima oră” li se dedică un amplu capitol în volumul IV, 1989-2007, pg.611-613. În monografia intitulată „Rotativa de plumb a tranziției” - Începuturile presei postdecembriste românești „Adevărul” și „Expres”, editura „Fundația România 2000”, apărută în anul 2008, alături de ziariști precum Ion Cristoiu, Cornel Nistorescu, Cristian Tudor Popescu, Sergiu Andon și Mircea Bunea. În revista de referință
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/la-multi-ani-ion-marin/ [Corola-blog/BlogPost/92615_a_93907]