5,397 matches
-
corupte sunt regula, nu au existat, până recent, norme care să interzică profesorilor să mediteze. Deosebirile excedează însă, în opinia mea, asemănările. Chiar dacă România este o țară săracă, este greu de spus că oferta de educație este monopolistă. Situația de monopol este valabilă, în parte, în zonele rurale, unde opțiunile și numărul de cadre didactice calificate sunt reduse, iar costurile de întreținere a copilului în internat sau ale navetei sunt prohibitive. În schimb, în mediul urban, unde locuiește peste 60% din
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
natură tehnologică sau economică. Între puterea de negociere a furnizorilor și cea a cumpărătorilor pare să existe o asimetrie în favoarea primilor. Această impresie este justificată de creșterile brutale de preț pe care le practică furnizorii, nu numai în situații de monopol, ci și în cazul oligopolului. Cazul prețului utilităților, chiar în situația existenței unor organisme publice de reglementare, sau al carburanților este edificator. Mai interesant este faptul că o analiză a situației furnizorilor pentru numeroase industrii ar arăta situații de cvasimonopol
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
stakeholder-i (Ambrosini, Johnson și Scholes, 1998). De aici rezultă că managerii au o responsabilitate nu numai legată de scopuri, ci și de mijloace. Aceasta este accentuată în cazul organizațiilor publice, în special al firmelor publice care operează în regim de monopol (Băcanu, 2002). 6.1.3. Particularități ale stakeholder-ilor în Româniatc "6.1.3. Particularități ale stakeholder‑ilor în România" În România nu există încă o tradiție a comportamentului pentru o serie de stakeholder-i esențiali - acționari, manageri, salariați, sindicate și chiar
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
există o concentrare ce induce un cvasimonopol. Grupul Mittal este dominant în sector, el realizând cele mai importante livrări printr-un număr de unități naționale specializate, care, fiecare în parte, se află într-o poziție dominantă, dacă nu chiar de monopol. Aceste unități furnizoare sunt la Galați, Iași și Hunedoara. Poziționarea geografică, ca și natura produselor, sugerează că transportul reprezintă o problemă de mare importanță pentru gestionarea eficientă a relației, atât din punctul de vedere al banilor, cât și din cel
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
finanța activitatea experimentală. Capodoperele din Florența au fost construite cu profiturile obținute de bancherii orașului din toată Europa; capodoperele din Veneția au fost rodul comerțului maritim desfășurat de oraș. Pictorii și savanții olandezi au proliferat după ce negustorii olandezi au preluat monopolul pe rutele maritime; a venit apoi rândul Franței, Angliei, Germaniei și, în sfârșit, al SUA. Pe măsură ce resursele se acumulau într-un loc, creau condițiile apariției activității inovatoare. O arie de specialitate poate atrage mințile originale în măsura în care oferă un scop pentru
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pentru femei, pentru că majoritatea, fiind absolvente de studii universitare, nu aveau foarte multe șanse În competiția cu bărbații În cele mai multe domenii, cu excepția, Într-o oarecare măsură, a sectoarelor În dezvoltare la acel moment ale asistenței sociale și sănătății. Deținând un monopol virtual În aceste domenii, Școala de Asistență Socială combina instruirea profesională strictă cu inculcarea unor noțiuni eugeniste de ierarhie socială și condiție biologică 53. Un alt aspect al relațiilor de gen care a preocupat constant imaginația eugenistă a noii ierarhii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
politică este cea care dispune de un maximum de putere în societate (Clifford-Vaughan, 1960, p. 320). Aceasta a fost obiectul unor controverse care nu s-au încheiat încă. Într-adevăr, putem susține această idee bazându-ne pe noțiunea weberiană de monopol al violenței legitime. Dar putem, de asemenea, să sugerăm faptul că alte elite - începând cu cea economică - n-au nevoie de recurgerea la forță, pentru că au la dispoziție alte mijloace de influență. În această perspectivă, puterea clasei politice ar fi
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
să mai fie centrele autonome de luarea deciziilor ce făceau din ele niște actori clar identificabili pe piață; ele au devenit elemente ale unui sistem global al capitalismului financiar. Industria și banca se inserează din ce în ce mai mult într-un sistem de monopoluri, iar aceste două sectoare de activitate sunt strâns legate unul de celălalt în sânul marilor grupuri financiare. Rivalitatea și conflictele dintre grupurile financiare sunt cele care determină evoluția economică generală. Sistemul pus în mișcare de capitalismul financiar este dirijat de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
visează [...] să devină gânditorul, un guru despre care înalta societate să vorbească măcar timp de câteva luni”. S-a creat astfel un „sistem de vedetariat” care tinde să genereze „situații de tip monopolist”. Dar, adaugă Boudon, „este vorba despre un monopol al prestigiului, și nu de tipul celui care include resurse simbolice și materiale”. Deducem că mandarinii de altădată sunt înlocuiți de „guru” (Boudon, 1979, p. 92). Puterea de fascinație exercitată de elitele notorietății asigură și vedetelor sportului și ale mass-media
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
șanse să ocupe o poziție la fel de favorabilă în raport cu alte valori. Elita puterii, ca și celelalte elite, are un potențial de influență important. În schimb, ceea ce o distinge de celelelalte elite e faptul că ea dispune de sancțiuni specifice, bazate pe monopolul violenței legimite? Dar, acest potențial de influență depășește întotdeauna limitele domeniului valorizat luat în considerare. La fel stau lucrurile pentru orice altă elită. Elita averii, de exemplu, dispune de posibilități de influență care depășesc limitele domeniului vieții economice. Diferitele valori
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
elitei, când o mișcare de emancipare modifică raportul de forțe dintre diferitele componente ale unei populații eterogene, noi criterii de acces la preeminență (religia, etnia, limba) sunt recunoscute ca fiind legitime. Atunci, asistăm la emergența unor noi elite, care periclitează monopolul elitelor stabilite la putere. Când acestea pactizează cu noii lor rivali, asistăm la un proces de diversificare a elitei, ce reflectă acceptarea naturii compozite a societății respective. Dacă, din principiu, din orbire sau de teamă, elitelor stabilite refuză această conciliere
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
trăiește practic un hedonism ascetic care, luat în detaliu, li s-ar putea potrivi călugărilor din ordinele cele mai austere... Crima e folositoare pentru adepții idealului ascetic, platonicieni și stoici, nu peste multă vreme asociați în construirea creștinismului: ei vizează monopolul sectar asupra filosofiei și văd cu ochi foarte răi numărul important de noi elevi ai lui Epicur și ai școlilor sale, unde oamenii se îmbulzesc pentru a se angaja într-o secesiune în raport cu lumea politică în care oficiază partizanii Academiei
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
etc. De asemenea, resursele publice includ și resursele naturale ale unei țări, aflate implicit în administrarea statului. Într-o analiză mai largă putem extinde categoria de resurse publice și asupra resurselor prelevate de actori privați care au o poziție de monopol pe piață, deoarece și acestea sunt oferite de cetățeni cvasi-involuntar, prin lipsa unei opțiuni. Desigur, și resursele oferite voluntar către actori publici sau privați pot fi folosite incorect; totuși, în cazul acestora există mecanisme de control, dintre care cel mai
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Este de așteptat ca democrația, prin accentul normativ pe egalitatea șanselor de participare la dezbatere și pe proceduri, să afecteze în mod negativ eficiența colectivităților? Care sunt șansele unei conduceri democratice de a evita destinul funest al birocratizării și al monopolului oligarhic prescris de Michels în „legea de fier a oligarhiei”? Acestea sunt chestiuni legate inextricabil de problema participării, pe care le semnalăm fără a le dezvolta. Teoretizând participarea Problematica generală a participării se poate încadra în matricea conceptuală a acțiunii
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
50 de mari întreprinderi până la sfârșitul anului 1997, precum și închiderea unităților neviabile (regii autonome), pentru a reduce pierderile din economie (Văcărel, 2001, pp. 330-331). Un acord de împrumut special privind asistența în privatizarea Romtelecom, compania de stat cu statut de monopol, la vremea aceea, pe piața telefoniei fixe, în valoare de 30 milioane USD a fost semnat în mai 1998 și ratificat prin Ordonanța de Guvern 88/1998. Față de evoluțiile socioeconomice preconizate în „Memorandumul” stipulat cu FMI pe 1997-1998, impactul economic
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
o obligație atât pentru beneficiari, cât și pentru autoritățile locale, care trebuie să se mobilizeze pentru a crea oportunități de muncă. Aceste diferențe între poziția statului de agent și rolul ideal‑tipic de agent provin, pe de o parte, din monopolul pe care statul îl are în furnizarea multora dintre serviciile sale; lipsa competiției și a motivației adiacente este un dezavantaj structural pentru ajustarea intervenției autorităților publice la preferințele diverselor grupuri sociale. Mai mult chiar, autoritățile publice sunt limitate prin lege
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
față de rolul statului în luarea unei decizii referitoare la ceea ce este sau nu este în interesul public. Odată luată această decizie și transpusă în acte normative, cetățenii sunt cei care devin agenți în slujba îndeplinirii sale, statul având la dispoziție monopolul violenței legitime pentru a se asigura de cooperarea acestora. Prin urmare, schema inițiator or agent aplicată relațiilor dintre cetățeni și stat este, în mod necesar, mediată de conceptul de „interes public”, după cum relațiile medic-pacient sunt mediate de conceptul de „sănătate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
va sancționa, corecta și reechilibra raporturile dintre actorii economici. Mai mult decât atât, piața este văzută ca un furnizor echidistant de bunăstare, cel mai bun mijloc de eliminare a inegalităților și a privilegiilor, în timp ce statul, prin influențarea schimbului competitiv, crearea monopolurilor, protecționism și ineficiență, încurajează diferențele de clasă, inegalitățile și privilegiile. Smith se opune, deci, oricărei intervenții a statului în mecanismele economice. Poziția sa este explicabilă dacă avem în vedere contextul în care acesta își elaborează teoria: „Pe alocuri, scrierile lui
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
oamenii devin forța de muncă, natura devine pământ în proprietate, exploatabil, iar banii devin capital. Prin extensie, se poate spune că, în societățile socialiste, mecanismul de coordonare economică este planul, iar acesta corespunde unei structuri sociale în care statul deține monopolul asupra mijloacelor de producție, schimburile economice fiind administrate direct și birocratic. Din acest punct de vedere, schimbarea sistemică în societățile postcomuniste este o schimbare în mecanismul de coordonare economică, de la plan la piață. Mai concret, întrebarea cu privire la natura acestei schimbări
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de organizare socială de la modelul de tip sovietic la modelul de tip occidental. Acest proces implică transformări în ceea ce privește sistemul politic, modul de funcționare al economiei, structura socială și sistemul de valori. În cazul sistemului politic, schimbările au vizat trecerea de la monopolul asupra puterii al partidului comunist la pluripartitism, alegeri libere și stat de drept. În plan economic, a fost abandonat modelul etatist de economie centralizată în favoarea modelului capitalist al economiei de piață. Schimbările din economie au antrenat și un alt pattern
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
internaționale (așa cum s-a întâmplat, de pildă, în cazul instituției războiului, care a devenit predominant asimetric în secolul XXI), dar nu într-o manieră radicală. În ultimă instanță însă, tipul de organizare care strânge cea mai mare putere și deține monopolul asupra deciziei în relațiile internaționale rămâne statul. Se păstrează în continuare sistemul securității colective, care este însă propulsat de interesul național (în care, în zilele noastre, sunt incluse și valorile sau interesele de natură pur principială). Această tendință este însoțită
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
provocând dezbateri consistente, iar enunțurile despre actori au ajuns să facă parte, în mod natural, din nucleul dur al programelor de cercetare ce concurează în cadrul disciplinei. Mutațiile din raporturile internaționale au influențat, desigur, teoretizările asupra actorilor. Se poate aprecia că „monopolul” conferit statului de către realiști a intrat într-o fază de contestare sistematică mai ales începând din anii ’70, când evoluțiile la nivel internațional au stimulat „dezagregarea” statului și tratarea ca actori autonomi a agențiilor birocratice guvernamentale, dar mai ales privilegierea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
low politics, unde își fac simțită prezența actori precum CTN, OING și ONG de la nivel societal. Evident, această distincție are la bază ariile tematice, sugerând existența unui domeniu rezervat statelor-națiune și OIG, conturat în jurul problematicii militare și de securitate, un monopol tradițional al guvernelor și în epocile anterioare. Chiar și în ariile tematice considerate deschise actorilor nestatali - și în care este recunoscut aportul OING -, modelul „ortodox” de sorginte realistă nu include activitățile cu caracter transnațional. Rămâne de explicitat felul în care
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
colonii, dar și de țările mai puțin dezvoltate) de către un centru (marile puteri economice). Lenin definește imperialismul prin cinci caracteristici: 1) concentrarea producției și a capitalului, concentrare care a atins o treaptă de dezvoltare atât de înaltă, încât a creat monopolurile, care au un rol hotărâtor în viața economică; 2) contopirea capitalului bancar cu cel industrial și formarea, pe baza acestui „capital financiar”, a unei oligarhii finaciare; 3) exportul de capital, spre deosebire de exportul de mărfuri, capătă o însemnătate deosebit de mare; 4
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
până la a deveni de nerecunoscut, după cum arată cazul vietnamez sau, mai ales, cel chinez. Pentru a evita soarta Uniunii Sovietice, în China comunistă s-a construit un hibrid teoretic, numit „economie socialistă de piață”. În această formulă, Partidul Comunist păstrează monopolul puterii, dar economia este, din ce în ce mai mult, guveranată de legile concurenței - fiindcă, explică Deng Xiaoping, artizanul programului de modernizare, „nu contează ce culoare are pisica atât timp cât prinde șoareci”. O abordare foarte pragmatică, ce lasă însă în suspensie problema accesului la putere
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]