1,756 matches
-
ed. A.D. Lindsay (London: Dent, 1910). Nagel, Ț.: The View From Nowhere (Oxford: Oxford University Press, 1986). Price, R.: Review of the Principal Questions and Difficulties în Morals (1758); ed. D.D. Raphael (Oxford: Oxford University Press, 1948). Prichard, H.A.: 'Does moral philosophy rest on a mistake?' în Moral Obligation (Oxford: Oxford University Press, 1949), pp.1-17. Ross, W.D.: The Right and the Good (Oxford: Clarendon Press, 1930). Sidgwick, H.: The Methods of Ethics (1874); (London: Macmillan, 1907). Warnock, G.J.: Contemporary
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Clarendon Press, 1979). Dewey, J.: Theory of Valuation (Chicago: University of Chicago Press, 1939). Falk, W.D.: 'Goading and Guiding', în Ought, Reasons and Morality (Ithaca, NY: Cornell University Press, 1986), capitolul 2. Hâre, R.M.: ' „Nothing matters”', în Applications of Moral Philosophy (Berkeley: University of California Press, 1972), capitolul 4. Hume, D.: A Treatise of Human Nature (London: 1740); ed. L.A Selbby - Bigge (Oxford: Clarendon Press, 1978), Book III. -------------: An Inquiry Concerning the Principles of Morals (London: Cadell, 1752). Stevenson
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
foarte diferite de cele centrate pe drepturile individuale la libertate și la alte bunuri, dac] baza de atribuire a acestor drepturi persoanelor nu const] în drumul lor spre binele comun al unei vieți tr]ițe în comun, ci într-o moral] care s] merite s] fie atribuit] independent fiec]rui individ. Din contr], o tem] care apare frecvent în etică binelui comun este aceea c] indivizii își g]sesc împlinirea ca ființe umane în promovarea și susținerea binelui comun. Pe baza
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aștepta s] existe constrângeri asupra libert]ții care s] fie mai extinse și mai puternice în comparație cu o tradiție în care nu se presupune o astfel de armonie fundamental] între individ și binele comun. Dac] opoziția dintre cele dou] tipuri de moral] este real], ea ridic] întrebarea dac] unul dintre aceste tipuri este mai adev]rât și mai justificat decât cel]lalt. Argumentul pentru un r]spuns relativ ar putea începe cu presupunerea c] fiecare tip se concentreaz] pe un bine care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ții umane. În m]sura în care aceste soluții se cristalizeaz] sub aspectul unor reguli de conduit] și idealuri pentru persoane, obținem nucleul unei acțiuni morale. Pentru a-i îndeplini în mod adecvat funcțiile practice, s-ar putea ca o moral] s] aib] nevoie de anumite tr]s]turi generale. De exemplu, un sistem relativ durabil și stabil pentru rezolvarea conflictelor dintre oameni nu va permite torturarea persoanelor dup] pofta unora a altora. Dar dat] fiind aceast] privire asupra originii și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
feluri, iar aceasta face ca un relativism substanțial s] poat] fi adev]rât. Viziunea schițat] mai sus are avantajul de a l]să deschis argumentul legat de emergentă unei versiuni puternice a relativismului. Ea susține c] nu exist] doar o moral] adev]rât], dar nici nu neag] c] unele morale ar putea fi false și inadecvate pentru funcțiile pe care ele trebuie s] le îndeplineasc]. Aproape toate polemicile împotriva relativismului moral sunt îndreptate împotriva versiunilor lui extreme, acelea care susțin c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aplanat] printr-un recurs la psihologia cognitiv]. Referințe Aristotle: Nicomachean Ethics. Gilligan, C.: În a Different Voice: Psychological Theory and Women’s Development (Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1982). Kohlberg, L.: Essays on Moral Development; Vol. I, The Philosophy of Moral Development: Moral Stages and the Idea of Justice (New York: Harper and Raw, 1981). Thomas, L.: Living Morally: A Psychology of Moral Character (Philadelphia: Temple University Press, 1989). Bibliografie suplimentar] Baier, A.: „Trust and antitrust”, Ethics, 96 (1986), 231-60. -: „What do
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s Development (Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1982). Kohlberg, L.: Essays on Moral Development; Vol. I, The Philosophy of Moral Development: Moral Stages and the Idea of Justice (New York: Harper and Raw, 1981). Thomas, L.: Living Morally: A Psychology of Moral Character (Philadelphia: Temple University Press, 1989). Bibliografie suplimentar] Baier, A.: „Trust and antitrust”, Ethics, 96 (1986), 231-60. -: „What do women want în moral theory”, Nous, 19 (1985), 53-63. Blum, L.A.: „Gilligan an Kihlberg: implications for moral theory”, Ethics, 98 (1988
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
and the Idea of Justice (New York: Harper and Raw, 1981). Thomas, L.: Living Morally: A Psychology of Moral Character (Philadelphia: Temple University Press, 1989). Bibliografie suplimentar] Baier, A.: „Trust and antitrust”, Ethics, 96 (1986), 231-60. -: „What do women want în moral theory”, Nous, 19 (1985), 53-63. Blum, L.A.: „Gilligan an Kihlberg: implications for moral theory”, Ethics, 98 (1988), 472-91. Bowlby, J.: Child and the Growth of Love (Baltimore: Penguin Books, 1953). -: The Making and Breaking of Affectional Bonds (London: Tavistock Publications
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
desființ]rii moralei așa cum este înțeleas] de c]tre mulți filosofi, motivele lor sunt foarte diferite. Pentru Ascombe, credința într-un tip distinctiv și autoritar de obligație care este moral] e o denaturare a eticii teiste. Abolirea acestui tip de moral] ar elucida practicile și credințele existente din moment ce morală, așa cum o înțeleg mulți dintre noi, oricum nu exist]. Williams distinge etică de moral], si identific] morală cu o „instituție distinct]” care este o expresie modern] a eticului. Morală se concentreaz] pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
distinctiv și autoritar de obligație care este moral] e o denaturare a eticii teiste. Abolirea acestui tip de moral] ar elucida practicile și credințele existente din moment ce morală, așa cum o înțeleg mulți dintre noi, oricum nu exist]. Williams distinge etică de moral], si identific] morală cu o „instituție distinct]” care este o expresie modern] a eticului. Morală se concentreaz] pe obligații și revendic] drepturi pentru sine atât de m]rețe, încât devotamentul fâț] de acest profesor sever ne îndep]rteaz] de angajamentele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Press, în continuare). Gauthier, D.: Morals By Agreement (Oxford: Oxford University Press, 1986). Gilligan, C.: În a Different Voice (Cambridge: Cambridge University Press, 1982). Hâre, R.M.: Moral Thinking (Oxford: Oxford University Press, 1981). Holmgren, M.: „Wide reflective equilibrium and objective moral truth”, Metaphilosophy, 18, 2 (1987), 108-24. Kant, I.: Groundwork of the Metaphysic of Morals (1785); (multe ediții). McDowell, J.: „Virtue and reason”, Monist, 62 (1979), 331-50. MacIntyre, A.: Whose Justice? Whose Rationality? (Notre Dame, Index: Notre Dame University Press, 1988
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
judecată moral] feminin] și ar genera un tipar masculin tipic al judec]ții morale, ca un standard fâț] de care femeile s] fie judecate ca fiind deficitare. Nel Noddings, de exemplu, în cartea Caring: A Feminine Approach to Ethics and Moral Education [Grijă: o abordare feminin] a eticii și educației morale] (1984), susține c] o moral] bazat] pe reguli și principii este în sine neadecvat] și nu surprinde ceea ce este diferit sau tipic în gândirea moral] feminist]. Ea scoate în relief
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tr]im acum. Referințe: Daly, M.: Gyn/Ecology: The Metaethics of Radical Feminism (Boston, Beacon Press, 1978). Gilligan, C.: În a Different Voice: Psychological Theory and Women’s Development (Cambridge, Mass. Harvard University Press, 1982). Kohlberg, L.: The Philosophy of Moral Development (Sân Francisco: Harper and Row, 1981). Noddings, N.: Caring: A Feminine Approach to Ethics and Education (Berkeley: University of California Press, 1978). Poole, R.: 'Morality, masculinity and the market', Radical Philosophy, 39 (1985). Rousseau, J.J.: Emile (London: Dent, Everyman
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai mare decât ceilalți. Cu alte cuvinte, altruismul reprezint] o modalitate de adaptare, întocmai ca aceea a membrelor, a ochilor, a danturii și a brațelor noastre. Suntem ființe morale deoarece genele noastre, sub influența selecției naturale, genereaz] aceste gânduri cu privire la moral]. Acesta este fundalul empiric al noii etici evoluționiste. Deși multe dintre aspectele prezentate sunt speculative, ele sunt realizabile din punct de vedere empiric. Într-adev]r, în prezent, apar din ce in ce mai multe dovezi în acest sens. De pild], s-au f]cut
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moral, deoarece f]r] ele nici o societate nu ar fi posibil]. Cum își poate dori Marx s] discrediteze aceste percepții său s] cread] c] materialismul istoric le-a discreditat? În plus, dac] toate mișc]rile de clas] au nevoie de moral], atunci aparent și clasa muncitoare are nevoie de ea. Cum poate Marx s] priveze proletariatul de o arm] important] în lupta de clas]? Totuși, că s] respingi morală nu este necesar s] respingi tot comportamentul pe care il cere morală
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cum ne spune Marx, concepția să despre dreptate se bazeaz] pe felul în care normele morale deriv] din relațiile de producție. Nu este o explicație a drept]ții pe care fie un ap]r]tor al sistemului, fie un critic moral ar oferi-o, si nu se dorește a fi o concepție a drept]ții care surprinde felul în care agenții sociali privesc justețea tranzacțiilor pe care ei le consider] corect. Dar este o justificare cu scopul de a identifica ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1982). Kamenka, E.: The Ethical Foundations of Marxism (London: Routledge & Kegan Paul, 1972). Lukes, S.: Marxism and Morality (Oxford: Clarendon Press, 1984). Miller, R.: Analyzing Marx: Morality, Power and History (Princeton: Princeton University Press, 1984). Nielsen, K.: Marxism and the Moral Point of View (Boulder, Col.: Westview Press, 1989). Nielsen, K și Patten, S., ed.: Marx and Morality (Guelph. Canadian Association for Publishing în Philosophy, 1981). Wood, A.: Karl Marx (London: Routledge & Kegan Paul, 1981). 46 Cum ar putea etică s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
208-16. Reeditat] în Divine Commands and Morality, ed. P. Helm (Oxford University Press, 1981). Pirkei Avot: în The Ethics of the Talmud: Sayings of the Fathers, ed. R.T. Herford (New York: Schocken Books, 1962). Plato: Euthyphro. Quinn, P.L.: Divine Commands and Moral Requirements (Oxford: Oxford University Press, 1978). Swinburne, R.G.: 'Duty and the will of God', Canadian Journal of Philosophy, 4 (1974), 213-27. Reeditat] în Divine Commands and Morality, ed. P. Helm (Oxford University Press, 1981). William of Ockham: Philosophic Writings, ed.
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1964; reeditat în Free Will, ed. G. Watson (Oxford: Oxford University Press, 1982). Edwards, P.: „Hard and soft determinism”, Determinism and Ffreedom în the Age of Modern Science, ed. S. Hook (Collier Books, New York, 1961). Frankfurt, H.: „Alternate possibilities and moral responsibility”, Journal of Philosophy, 66, (1969) 829-39. -: „Freedom of the will and the concept of a person”, The Journal of Philosophy, 68 (1971) 5-20, reeditat în Free Will and Determinism, ed. G. Watson (Oxford: Oxford University Press, 1982). -: „Identification and
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
of the will and the concept of a person”, The Journal of Philosophy, 68 (1971) 5-20, reeditat în Free Will and Determinism, ed. G. Watson (Oxford: Oxford University Press, 1982). -: „Identification and wholeheartedness”, Responsibility. Character and Emotions: New Essays în Moral Psychology, ed. F. Schoeman (Cambridge and New York: c] mbridge University Press, 1987). Hobart, R. E.: „Free will aș involving determination and inconceivable without it”, Mind, 43 (1934) 1-27; reeditat în Free Will and Determinism, ed. B. Berofsky (New York: Harper and
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un foc - ne fac mai sănătătoși și elimină stresul. Practicarea lor regulată ne poate Întări forța psihică și creativitatea, eliminând, astfel, stresul. Aceasta se datorează, În mare măsură, faptului că exercițiile fizice cresc fluxul de oxigen către creier, ne ridică moralul și ne Întăresc Încrederea În noi. Cu cât suntem mai inactivi, cu atât mai mult durează stările depresive sau dureroase, care pot duce la efecte mai grave sau de durată (de exemplu, epuizare nervoasă). Qigong este un factor polivalent de
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
glucoza; controlează greutatea, ajutând la prevenirea diabetului, obezității și hipertensiunii; crește vitalitatea sexuală, ajută la vindecarea impotenței și În cazurile de pierdere a dorinței sexuale; scade tensiunea fizică și stresul mental; ne Îmbunătățește capacitatea de a face față crizelor; stimulează moralul și mărește energia; netezește și hrănește pielea; accelerează refacerea după răceală, Întărind sistemul imunitar; Încetinește procesul de Îmbătrânire; Multă lume se preocupă În zilele noastre de ridurile de pe față. În fond, cea mai bună cale de a „netezi” aceste riduri
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
Întăresc oasele și articulațiile. Toată lumea știe că articulațiile trebuie să fie susținute de mușchi. Exercițiile fizice Întăresc mușchii din jurul articulațiilor, hrănesc cartilajele și le feresc de vătămare. Ele ajută articulațiile să rămână suple și lubrifiate. De asemenea, exercițiile fizice stimulează moralul și Încrederea În sine În lupta cu boala. Însă este important să se stabilească un echilibru Între odihnă și mișcare. Exercițiile chinezești tradiționale, cum sunt cele prezentate În anexele acestei lucrări, sunt deosebit de bune, deoarece vizează creșterea tonusului mușchilor, nu
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
starea de spirit a bolnavului poate juca un rol semnificativ În tratament. Persoanele active și care Își continuă viața sexuală sunt mai bine Înzestrate fizic și psihic pentru lupta Împotriva artritei. Și exercițiile fizice, și activitatea sexuală slujesc la ridicarea moralului și la creșterea respectului de sine. Într-adevăr, cel mai bun leac pentru artrită este dorința neînfrânată a pacientului de a lupta cu boala. Masați-vă genunchii cu palmele, de mai multe ori pe zi. Masați-vă des tălpile. Chinezii
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]