1,104 matches
-
jumătate om, jumătate animal, fermecătoare, dar periculoase când iau forma sirenelor. Lumea animalieră este și mai plină de miraculosul oferit de animalele “naturale” extraordinare sau de animalele imaginare (dragonul, grifonul, fenixul, licornul etc). Vorbim apoi de un miraculos simbolic și moralizator al cărui model este Physiologus. Această enciclopedie animalieră a cunoscut o vogă extraordinară în Occidentul medieval. Fiecărui animal, real sau imaginar, i se asocia câte o interpretare alegorică ce trimitea la o lecție morală. Această moralizare de sorginte creștină aparține
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
1494) faptul că Europa timpului său “devine o lume așezată cu susul în jos”. Brandt își găsește sursa de inspirație în viața poporului, raportându se la tradiția carnavalului, la personajele pungașilor-înțelepți, întruchipate de țărani, ghicitori sau în piese de teatru moralizatoare. Consacrat ca cel mai popular poem satiric al epocii, cartea este însoțită de gravuri sugestive realizate în cea mai mare parte de Dürer. În Criticón, Baltazar Gracian descrie lumea ca o fațadă înșelătoare unde nu găsești decât minciună: “Toate merg
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
și scriitorii acumulează detalii insolite. Scopul acestui demers este învățătura și condamnarea nebuniei. Un exemplu în acest sens îl constituie stampele de la sfârșitul secolului al XVIlea și începutul secolului al XVII lea consacrate lumii răsturnate, și având un puternic caracter moralizator, acumulând însă simultan și o serie de impossibilia amuzante: corăbii pe vârfuri de munte, oameni vânând pe mare, copii bătându-și părinții, săraci dând de pomană bogaților, etc. Aceste inversiuni absurde pe de o parte stârnesc râsul, iar pe de
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
explicit antisemit, condus de N. Iorga și A.C. Cuza (1910) sînt cîteva dintre cele mai vizibile manifestări ale naționalismului antimodern, paseist și xenofob. Estetismul este contestat și de la stînga ideologică, prin „arta cu tendință” (de un naturalism populist, sentimental și moralizator) cultivată de cercurile socialiste grupate în jurul revistei ieșene Contemporanul a lui Constantin Dobrogeanu-Gherea și Ion Nădejde, apoi (după desființarea acestuia, în 1892), în diverse publicații de mai mare sau mai mică relevanță (Munca, România muncitoare, Pagini literare, Lumea, Lumea nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
românești, Ed. Paralela 45, 2004). În realitate, manifestul apărut pe 20 februarie 1909 fusese trimis anterior pe mai multe adrese din mai multe țări, nu doar europene. Popularizat asiduu în mediile românești de către doamna Smara (Smaranda Gârbea, militantă feministă, scriitoare moralizatoare, industrioasă și femeie de lume, cu relații în înalta societate), promovat în periodice precum Universul literar, Românul și Viitorul, F.T. Marinetti a fost întîmpinat - în ipostază de militant futurist - cu un entuziasm rezervat de către directorul revistei craiovene, avocatul Mihai Drăgănescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nu se mai scrie despre el: istoricii i-au consacrat un paragraf în istoria secolului XX” („Dama cu inima sgîriată“, în Contimporanul, nr. 74). Victime predilecte sînt genurile populare: melodrama, romanul de dragoste și cel de aventuri, dar și proza moralizatoare, „fabulistică”, psihologismul, intelectualismul pretențios. În Contimporanul, nr. 72, Sergiu Dan publică (pe jumătate de pagină) „prefața” absurdistă a unei proze intitulate „Rocambole. Mare roman de aventuri“, despre un caraghios Rocambole moldav, parvenit și cleptoman, precoce antrenat sexual printr-un incest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de psihanaliză și expresionism, cu sublinierea carcaterului său anticipativ: „Scrisă într-o vreme (1920-1923) cînd studiul sexualității încă nu pătrunsese pe la noi adus de avalanșa psihoanalizei, biografia deșteptării erotice a lui Darie este un document (poetic, evident și fără tendință moralizatoare, ca Frühlingeserwachen a lui Wedekind), de primă importanță pentru psihologia analitică românească”. Pentru Lucian Boz, Vinea poate fi considerat „cu drept cuvînt șeful școalei moderniste”, spiritul său vădind „empatie cu veacul, dar și o dureroasă negare a lui”. Judecata drastică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nu-l hrăniți, alungați-l imediat cu un gând bun și va fugi de la voi.” - „Părinții noștri - două candele”). De aici, avem trimiterile biblice, referirile la scrierile Sfinților Părinți, abundența de rostiri proverbiale, tenta generalizatoare cu substrat pedagogic, teologic și moralizator, cât și referirile explicite, la întâmplări sau pilde din Pateric. Astfel, scurtele povestiri „Timpul pierdut” și „Cum crezi, dacă n-ai văzut?” sunt o dezbatere asupra Poruncii de Aur sau a Poruncii celei mari a Iubirii de Aproapele, recomandată de
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
voi!”. Scrierile Lidiei Vrabie alcătuiesc într-un fel original o epopee a satului natal, văzut când din perspectiva copilăriei, când din cea a maturității. Toate textele contribuie la acest amplu edificiu, amplificat afectiv. Colajul lor este veridic. „Aurica” - continuă tonul moralizator, apologetic, misionar, care, de altfel caracterizează întreaga scriitură. Scenele de viață surprinse sunt pline de învățăminte. De exemplu, toate au un timp potrivit, al lor, deoarece „e bine să se facă toate la timpul lor”, însă, cu voia lui Dumnezeu
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
luasem păpușa, o cercetasem și apoi o strânsem tare la piept. Se renăscu bucuria pe chipul și în sufletul meu. Eram cea mai fericită!” Dragostea adevărată poate să suplinească orice lipsuri, orice nevoi! „Cei doi vecini” - fragment epic cutremurător, puternic moralizator. Se pun în discuție mai multe problematici: sărăcia, lipsa iubirii, condiția de orfan, lăcomia, lipsa credinței... Moș Ion Dascăl - se înscrie, ca majoritatea personajelor Lidiei Vrabie, în tipologia omului credincios. Moș Ion Vinaru este opusul acesteia. Fire lacomă, pe care
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
pot să nu meditez la acest creștinism light, care a luat în cazul nostru forma ortodoxiei și care s-a răspîndit, difuz și alert ca întreaga noastră tranziție, mai ales în rîndurile tineretului nostru urban. Departe de mine vreo intenție moralizatoare sau de luare de poziție post-modernă ori premodernă, dar un asemenea fenomen social nu poate trece neobservat nici măcar la o masă de Crăciun. El se înscrie, bineînțeles, într-un proces mai larg și mondializat de reabilitare a corpu lui : „actualmente
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
vale să te ascunzi... Tîrziu, mult mai tîrziu, am aflat din acribia cu care Daniel Gicu a luat la puricat text de text și intervenție editorială după intervenție editorială modul în care basmele „populare” au ajuns pînă la noi : edulcorate, moralizatoare și, mai presus de orice, asexuate. De la mărunți culegători sătești de folclor autentic la Petre Ispirescu, basmele povestite de țărani erau „civilizate” în vorbe și simțiri, cenzurînd la greu expresii nepotrivite și castrînd îngăduitor firea țăranului. Strămoș întemeietor al culturii
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
face ceva. Cred că așa cum sunt, ele măcar țin de viață. Măcar atât. Aș dori să găsesc în ele numai sinceritate. Nimic altceva. Cred că aceasta este cea mai valoroasă brățară a sufletului nostru. Vai, ce frumos sună! Dar prea moralizator. Și dacă într-adevăr, e o veritabilă brățară, nu se știe cât mai avem posibilitatea de a mai lucra pe ogorul sufletului în această lume la această brățară... Ogorul sufletului! Este totuși, singurul loc unde se pare că o mai
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
era ca și cum Providența l-ar fi mînat anume În acest loc, pentru a-i arăta deosebirea dintre „atunci“ și „acum“. Oamenii pe lîngă care trecea puteau foarte bine să fie niște actori tocmiți să joace un rol Într-un spectacol moralizator destinat numai lui. N-ar fi putut, desigur, să nu participe la „goana după comori“, cu toate că ar Începuse deja să se simtă dezamăgit cînd se gîndea că o să afle despre ce comoară era vorba. Și după aceea, nu-i mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
aibă un chichirez, o morală. El e de mai bine de cincisprezece ani la pensie, dar acest tic al pedagogilor vechi nu și-l poate scoate din sânge; povestirea nu trebuie să facă loc nici unei semnificații strict personale Înaintea celei moralizatoare cu valoare de generalitate. Această valabilitate generală trebuie s-o facă de necontestat și cât mai credibilă. El nu mizează deloc pe amănuntul observat numai de el, pe adevărata autenticitate, nu crede că astfel se poate comunica. Ciudat gândesc acești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
tineretul la cămin și ne cântau cântece de-ale lor, mai era și câte unul de-ai noștri care știa la acordeon, dansam cu fetele, așa a fost și În Cehoslovacia prin unele sate.“ * ECLUZĂ! Când Îi dispare acea tendință moralizatoare a povestitorului exersat În mediul pedagogic, Învățătorul pare incoerent și parcă i-ar fi teamă să se apropie de evenimentele vieții lui personale de atunci, poate Îi e teamă de ceva, poate preferă o imagine standard uneia prea originale, poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
poveștile lor. Acceptați, vă rog, o singură dată, explicația mea „dionisiacă“ și „metaforică“: solul istoriei, compus din oameni și vise, din obiecte și cuvinte, din legende, eresuri, fantasme și speranțe, din iluzii și planuri, din povești cu sau fără sens moralizator, acest tumul uriaș În formă de geoid de rotație, este arat o dată pe an. Obiectul cu care se face această operație nu este decât un simplu plug: colindul. Aceasta este istoria și, chiar dacă nu voi deveni niciodată un bun profesor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
P.H. Lippa, scriitorul pe care contemporanii l-au cunoscut ca pe un adept al moralității tradiționale. Dar tot el, ca un scriitor care-și respectă meseria, se arată hotărât să urmărească evoluția acestei povești, fără să se implice emoțional sau moralizator. Altfel-zis, să relateze cu obiectivitate și să nu sancționeze cu calificative calea pe care s-ar părea că vor să se angajeze împreună. De fapt, nu mai este vorba de o simplă părere: ca un „bărbat adevărat”, Domnul R. îi
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
are 11 volume de poezii și citește cu asiduitate - și-a adus aminte cel întrerupt la vorbă. Nu numai 11 volume are scrise și răspândite Vasile Fet escu, și, nu numai de poezie. Ci o întreagă literatură educativ pedagogică și moralizatoare, de la eseuri ins pirate de la orele de clasă sau de la călătorii în mijloace de transport ale elevilor, până la cugetări, aforisme și poeme care fac deliciul interesaților. Nu i rând din „opera” lui Vasile Fetescu să n-o fi citit împreună
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
tușate în linii cât mai expresive până la violente, având libertatea de pătrundere în universuri limitate prin redarea lor în manieră comică. Scriitori din literatura universală dar și română utilizează satira, ironia, sarcasmul pentru a cuprinde semnificațiile urâtului într-o esență moralizatoare, ludică. S-au dezvoltat, astfel, diferite forme concrete ale grotescului prin care se produce umorul, conservându-se, totodată, spiritul principial. Scrierile fantastice antrenează deseori în acțiunea lor complexă personaje încadrate altor planuri existențiale, determinate de fracturi ontologice în planul firescului
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
beletristice, relevă povestea a doi giganți, tată și fiu, cu o proveniență incertă și cu trăsături grotești ce sunt analizate de narator într-o manieră ironică. Sub masca aparentului aspect comic putem descoperi un substrat psihologic, cu influențe de natură moralizatoare, conturând un aspect de fabulă de factură umanistă. În sfera operelor din cadrul românesc, se evidențiază ca și stil ironic de tratare a subiectelor I.L.Caragiale, considerat cel mai mare dramaturg român, cu deosebirea că acesta nu atinge limitele impuse de
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
a fost. Avem dezbateri de genul, de unde am provenit noi? Săraca profesoară care face lecțiile cu noi... Numai să fim provocați, că totul începe să fie foarte frumos.” De remarcat este faptul că autoarea manifestă o anumită înclinație spre conținutul moralizator al întâmplărilor, extrăgând componenta creștină, pe care o prezintă cu valoare axiomatică: „Nu trebuie să uităm că roata se întoarce, este rotundă, ceea ce am dat, aceea ajungem să primim. Am făcut bine, bine primim. Am făcut rău, rău primim. Am
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
creații populare, cu deosebire datorită elementelor fantastice, care o apropie de basm și îi potențează expresivitatea. În Transilvania și în Moldova de Nord circulă tipul de baladă cunoscut sub numele Fratele și sora, în care domină caracterul nuvelistic și tendința moralizatoare. Aici fratele, fecior de însurat, o cere pe soră de la mama lui sau îi cere surorii să se căsătorească cu el. Înspăimântată, sora (sau mama) încearcă să îl abată de la această intenție, trimițându-l în lume să își caute altă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
fost modernist. Epoca modernă a istoriei patriei înseamnă trecerea la o nouă societate, înseamnă unirea, independența, desăvârșirea unității de stat, toate rămase, într-o bună măsură, obiective ale vieții sale de militant politic, evenimente în studierea cărora el căuta argumente moralizatoare și modele. Istoria modernă a patriei noastre mai înseamnă și o lărgire considerabilă a relațiilor externe, o confruntare permanentă cu grave probleme având mari implicații internaționale. Așadar, un teren de muncă pe măsura acestui titan. Și, într-adevăr, nu există
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se înșeală. Flirtul e o distracție, sunt de acord, însă puteți fi încredințați că, mai devreme ori mai târziu, pe unul dintre jucători, dacă nu chiar pe amândoi, acest joc îl va costa inima". Însă nu este oare acest discurs moralizator un simplu scut? Un mijloc de a se apăra împotriva unor potențiale acuzații de imoralitate? Ne-am putea întreba unde se sfârșește angoasa și unde încep închipuirile acestor romancieri atât de sentențioși. Monștrii pe care îi înfierează acești autori nu
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]