1,744 matches
-
manifestări senzaționale, este ceea ce a fost numit insolit fantastic. Spre deosebire de basme, în povestiri percepem miraculosul mitico-magic și superstițios. Dacă în povestirile mitologice întâlnim fabulația convențională, în povestirile fantastice remarcăm prezența brutală a misterului în cadrul vieții reale, fiind legat de stările morbide ale conștiinței. În spațiul literaturii fantastice se vorbește despre ocultismul inițiatic, ca fiind o marcă a ficțiunii pure. Deși inserarea științelor oculte în acest domeniu a fost uneori contestată, mulți scriitori au explorat materia ocultismului magic, atrași de mitul reintegrării
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
el fiind văzut din unghiul care demonstrează răzbunarea. Un alt scriitor foarte important este Edgar Allan Poe, al cărui operă se inspiră din romanul gotic, din fantasticul romantic german și amestecă terifiantul, oniricul, halucinantul investigației psihologice cu stările maladive, nevrotice, morbide, căci coexistă atracția pentru terifiant (horror) și tendința spre fantastic, care dau naștere la episoade halucinante și enigmatice. Printre cele mai reprezentative opere ale lui Edgar Allan Poe putem enumera Prăbușirea Casei Usher, William Willson, Balerca de Amontillado, Pisica neagră
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
peste cel al psihiatriei și invers. Psihopatologia nu abordează simptomele dintr-o perspectivă organică, încercând să răspundă la întrebarea "de ce", ci se referă la desfășurarea acestora în comportamente anormale, răspunzând la întrebarea "cum?". Ea își propune să pătrundă în universul morbid al subiectului (Sillamy N., 2000)4 pentru a cunoaște viața psihică anormală în realitatea sa, mijloacele sale de exprimare, raporturile sale de ansamblu (Tudose, 2002). Psihopatologia este un studiu sistematic al trăirilor anormale, cunoașterii comportamentului; studiul manifestărilor tulburărilor mintale (Sims
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mintale (Sims, 1995)5. Acest autor subliniază cele două direcții importante ale psihopatologiei; cea explicativă aflată în raport cu construcțiile teoretice și cea descriptivă care descrie și clasifică experiențele anormale relatate de pacient sau observate în comportamentul său. Psihopatologia studiază fenomenul psihic morbid, separându-se în felul acesta atât de psihiatrie cât și de psihologie sau mai exact, situându-se între acestea. Psihopatologia nu este interesată de bolile psihice, ci utilizează materialul psihiatric, comparând cu normalul psihic oferit de psihologie (Enăchescu, 2001)6
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cărora trebuie să le răspundă psihodiagnosticul clinic: depistarea factorilor etiologici; diferențierea tulburărilor organice de tulburările funcționale; definirea reacțiilor proprii organismului la o boală; estimarea gradului de handicap condiționat de factorii organici și de factorii funcționali; evaluarea amplorii sau intensității procesului morbid în raport cu date cuantificabile privind tipul sau gradul de gravitate; stabilirea unui prognostic și estimarea probabilității succesului terapeutic; stabilirea unei baze obiective pentru indicarea unor măsuri terapeutice specializate; pregătirea unei baze obiective pentru discuții referitoare la istoricul bolii, cu bolnavul și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pentru discuții referitoare la istoricul bolii, cu bolnavul și cu familia; asigurarea unei baze științifice pentru clasificarea și analiza statistică a datelor; formularea unei ipoteze dinamice care să poată susține o explicație a succesului terapeutic, ținând cont de natura procesului morbid și de patogenie. 3.2.1. Probe pentru evaluarea funcțiilor cognitive 3.2.1.1. Testarea inteligenței Kulcsar, (1980)43 susține că există două criterii importante în explicarea naturii psihologice a intelectului uman: cel funcțional și cel structural. Din punct
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
privind etiologia bolii, fapt pentru care orice sinteză care poate aduce o subliniere relevantă în plus, orice pas oricât de mic poate avea un rol completiv la cunoașterea acestei tulburări psihice. Dicționarul de psihologie definește depresia ca fiind o stare morbidă, mai mult sau mai puțin durabilă, caracterizată îndeosebi de tristețe și de o scădere a tonusului și a energiei (Sillamy, 2000)118. DSM IV include depresia în secțiunea tulburărilor depresive, tulburări al căror element predominant îl constituie o perturbare de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
condiții medicale generale; D. Simptomele nu sunt explicate de doliu (pierderea unei persoane iubite) sau ca urmare a unor pierderi sau supărări dacă simptomele persistă mai mult de 2 luni, sau sunt caracterizate printr-o deteriorare evidentă a funcționării, preocupări morbide de inutilitate, ideație suicidară, simptome psihotice sau retardare psihomotorie. 8.3.2. Evoluția tulburării depresive majore Tulburarea depresivă majoră poate apărea la orice vârstă, dar vârsta medie de debut a bolii este situată în intervalul 20-25 de ani. Totuși, depresia
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
family context, elements of psychiatric semiology and classification of mental disorders. The mental illness is not only an epiphenomenon but also the expression of human health alteration from a biological, mental and social point of view. Psychopathology studies the mental morbid phenomenon; psychopathology isn't interested in the mental illness but rather it uses the psychiatric material in order to compare it with the psychic normal offered by the psychology, thus being situated somewhere between psychiatrics and psychology. The elements of
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
un épiphénomène mais aussi l'expression de l'altération de la santé de l'homme dans son unité biologique, mentale et sociale. La psychopathologie est situé à mi-chemin entre la psychologie et la psychiatrie parce qu'elle étudie le phénomène psychique morbide en le comparant avec le normal offert par la psychologie. Les éléments de la psychopathologie sont et seront toujours part de la structure de la psychologie clinique parce que tout approche ou référence à la psychologie clinique ne peut pas se résumer à
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
raporturi între motivele subiective și datele obiective. Cultivată, emoția devine sentiment, dispoziție durabilă ce include și idei. Nu există o concepție unanim acceptată privitoare la problematica naturii și funcțiilor emoției. Lucrurile se complică și mai mult în domeniul stărilor emoționale morbide. Explicarea emoțiilor este aparent, simplă și complexă. Între expresia unor emoții curente la omul civilizat și la oamenii ce trăiesc izolați, fără contacte cu lumea modernă, există asemănări evidente. Aceasta însemnă că emoțiile presupun procese de fiziologie a psihicului asemănătoare
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
de acea pacoste care bântuie adesea cultura noastră, a celor care refuză "să atace", lăsând viața să vină peste ei și să-i manevreze după bunul ei plac. Sorin este de fapt un astenic, bântuit de o înzestrare pe care morbida lui neîncredere în sine a boicotat-o, aproape a reprimat-o, făcând astfel totul pentru a se așeza în tabăra celor care-și trăiesc înfrîngerea într-o manieră fictivă și proiectivă, înainte de a fi dat vreo bătălie, deci înainte de a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
diminuare evidente ale acestor crime (între 28 și 34 de omoruri pe an), ulterior s-a produs o scădere sensibilă, ajungându-se de la 33 de omoruri în 1998 la 14 în 2001-2002. Raportul NCES trage, foarte corect, concluzia unei exagerări morbide care constă în polarizarea atenției asupra faptelor foarte rare de violență extremă. De altfel, chiar și FBI (Cornell, 2003) refuză în mod absolut să facă profilul elevilor capabili de acest tip de comportament, considerând că raritatea faptelor nu justifică stigmatizarea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
un loc mai bun în câmpurile științifice, mediatice sau politice. Acest lucru este uneori adevărat, ba chiar ar trebui să scriu că adesea, iar în capitolul de față am dat câteva exemple. Două piedici majore trebuie evitate. Prima este fascinația morbidă pentru sângele din curtea școlii, o perspectivă bolnavă și limitată la faptele diverse. Cazul "masacrelor școlare", analizat în acest capitol, este îndeosebi propice acestui tip de derivă, cu toată raritatea faptelor, poate chiar din cauza rarității lor. Acestea fiind spuse, personal
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
and Author, AMS Press, Inc., 1968, p. 89. (trad. n.) 56 încercarea lor mărturisită de a valorifica, în unele dintre nuvele, o tradiție epică orală drept sursă.”136 Rama plasează acțiunea boccaccescă într-un spațiu idilic, îndepărtat de decăzuta și morbida Florență, măcinată de plagă. „Încadrând povestirile într-o ramă, Boccaccio se supune mai întâi unei imperative nevoi artistice de ordonare. Rama îl ajută să delimiteze istorisirile, să facă comentarii asupra lor și să controleze întreg materialul de care dispune. Dar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
and Author, AMS Press, Inc., 1968, p. 89. (trad. n.) 56 încercarea lor mărturisită de a valorifica, în unele dintre nuvele, o tradiție epică orală drept sursă.”136 Rama plasează acțiunea boccaccescă într-un spațiu idilic, îndepărtat de decăzuta și morbida Florență, măcinată de plagă. „Încadrând povestirile într-o ramă, Boccaccio se supune mai întâi unei imperative nevoi artistice de ordonare. Rama îl ajută să delimiteze istorisirile, să facă comentarii asupra lor și să controleze întreg materialul de care dispune. Dar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
legătură magică care se țese Între individ și universul necunoscut. Există aici posibilitatea de a o percepe. Capcană: Să Încerci să comunici inefabilul, să crezi că tot ceea ce resimți este obligatoriu perceput și de ceilalți. Opoziție sau careu Dispoziție: Puțin morbidă. Simbolismul lunar (femeie, mamă, familie, echilibru personal) este aici greu Încărcat de angoasă. Pe acest plan, individul se simte prizonierul unui fel de fatalitate de care nu știe cum să scape. Dacă decide să fugă, riscă să distrugă multe lucruri
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
nu numai relația mea cu elevii, ci și pe cea cu mine Însămi. Trigon sau sextil Aceleași efecte ca În cazul conjuncției, mai puțin influența negativă. Opoziție sau careu Dispoziție: Tendința de a ataca fondul problemelor devine vertiginoasă, iar curiozitatea, morbidă. Raționamentele sunt negative sau distructive. Evenimente: Tendința către manipulare intelectuală, dorința de a căuta puteri oculte, de a-i influența pe ceilalți riscă să denatureze considerabil relațiile cu ceilalți. Individul ar mai putea să se hotărască să opereze o schimbare
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
bine datorită optimiștilor ridiculizați, că cei care se plâng de lipsa unei soluții Își Încasează pensia datorită celor care au crezut că ea totuși există și că scepticismul poate merge mână În mână cu acțiunea imediată. În spatele tuturor stupidităților creației morbide există o teorie greșită, care pune pe același plan fericirea cu plăcerea. Inventează o marionetă de care să-ți bați joc cu ușurință. Dacă a fi fericit Înseamnă să bei, să mănânci, să te distrezi și să dormi, atunci ești
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
faptul că practic, în plan semiologic, schizofrenia incipientă este lipsită de specificitate, situația este în plus complicată de o importantă și controversată problemă în care studii și argumente uneori contradictorii își dispută următoarea dilemă: schizofrenia trebuie privită ca un "proces" morbid, adică ca o ruptură, o "fractură psihotică" survenită la un subiect a cărui dezvoltare anterioară era normală, sau ca o "procesualitate morbidă", ca o dezvoltare - o fază evolutivă a unei tulburări a cărei debut se situează undeva în urmă în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
problemă în care studii și argumente uneori contradictorii își dispută următoarea dilemă: schizofrenia trebuie privită ca un "proces" morbid, adică ca o ruptură, o "fractură psihotică" survenită la un subiect a cărui dezvoltare anterioară era normală, sau ca o "procesualitate morbidă", ca o dezvoltare - o fază evolutivă a unei tulburări a cărei debut se situează undeva în urmă în traiectul existențial al pacientului ? Diferite studii bazate pe metodologii diverse tind să sprijine ipoteza care consideră schizofrenia ca o "procesualitate morbidă”. Un
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
procesualitate morbidă", ca o dezvoltare - o fază evolutivă a unei tulburări a cărei debut se situează undeva în urmă în traiectul existențial al pacientului ? Diferite studii bazate pe metodologii diverse tind să sprijine ipoteza care consideră schizofrenia ca o "procesualitate morbidă”. Un asemenea abord care face apel mai ales la experiența clinică a medicului practician împune ca semiologia să caute să rețină ceva mult mai important și mai ii central (și oricum mai puțin anecdotal decât "aerul bizar", "impresia de schizofrenie
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
faptul că practic, în plan semiologic, schizofrenia incipientă este lipsită de specificitate, situația este în plus complicată de o importantă și controversată problemă în care studii și argumente uneori contradictorii își dispută următoarea dilemă: schizofrenia trebuie privită ca un "proces" morbid, adică ca o ruptură, o "fractură psihotică" survenită la un subiect a cărui dezvoltare anterioară era normală, sau ca o "procesualitate morbidă", ca o dezvoltare - o fază evolutivă a unei tulburări a cărei debut se situează undeva în urmă în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
problemă în care studii și argumente uneori contradictorii își dispută următoarea dilemă: schizofrenia trebuie privită ca un "proces" morbid, adică ca o ruptură, o "fractură psihotică" survenită la un subiect a cărui dezvoltare anterioară era normală, sau ca o "procesualitate morbidă", ca o dezvoltare - o fază evolutivă a unei tulburări a cărei debut se situează undeva în urmă în traiectul existențial al pacientului ? Diferite studii bazate pe metodologii diverse tind să sprijine ipoteza care consideră schizofrenia ca o "procesualitate morbidă”. De la
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
procesualitate morbidă", ca o dezvoltare - o fază evolutivă a unei tulburări a cărei debut se situează undeva în urmă în traiectul existențial al pacientului ? Diferite studii bazate pe metodologii diverse tind să sprijine ipoteza care consideră schizofrenia ca o "procesualitate morbidă”. De la Kraepelin și Bleuler, Kleist și Leonhard, Conrad și Snejnevski, Huber și mulți alții, până la ICD 10, DSM IV, s-a discutat delimitarea și oportunitatea distincției unor categorii clinice diferite. Formelor de schizofrenie simplă, catatonică, paranoidă, din conncepția lui Kraepelin
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]