1,004 matches
-
revenit, dar În cazul cocainei, dacă Îți injectezi apoi heroină, În majoritatea cazurilor inima Îți cedează. În momentele acelea Îl iubeam nespus, cum tremura, dar nu cerea ajutorul nimănui doar pentru atâta lucru. I-am injectat o doză ușoară de morfină, pentru a-l liniști, amestecându-i Încet sângele cu lichidul Încălzit. Chiar și acum cred că asta a fost dovada cea mai mare de bunătate pe care am putut să i-o arăt unui bărbat. M-am gândit că astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
de blândă și reconfortantă. Părea a fi vocea unei persoane dotate cu puteri supranaturale sau vocea Maicii Tereza, care mă făcea și pe mine să mă liniștesc. „Mi-am Închipuit că ești tare obosit și am adus un pic de morfină cu mine. Nimic nu e mai insuportabil decât să nu poți dormi atunci când ești atât de obosit Încât simți că mori de somn“, i-a spus ea Maestrului. A Încălzit morfina Într-o lingură și i-a făcut o injecție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
ești tare obosit și am adus un pic de morfină cu mine. Nimic nu e mai insuportabil decât să nu poți dormi atunci când ești atât de obosit Încât simți că mori de somn“, i-a spus ea Maestrului. A Încălzit morfina Într-o lingură și i-a făcut o injecție, apoi și-a făcut și ei una. I-am cerut să-mi facă și mie. Maestrul a Început să se simtă mai bine și a Întrebat: „Keiko, de unde ai morfina asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Încălzit morfina Într-o lingură și i-a făcut o injecție, apoi și-a făcut și ei una. I-am cerut să-mi facă și mie. Maestrul a Început să se simtă mai bine și a Întrebat: „Keiko, de unde ai morfina asta?“. Keiko a râs și a spus: „Într-o țară cum e Italia n-ai cum să faci rost de așa ceva, nu crezi? N-ai să găsești morfină sau cocaină Într-o țară În care orașele și peisajele sunt atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Început să se simtă mai bine și a Întrebat: „Keiko, de unde ai morfina asta?“. Keiko a râs și a spus: „Într-o țară cum e Italia n-ai cum să faci rost de așa ceva, nu crezi? N-ai să găsești morfină sau cocaină Într-o țară În care orașele și peisajele sunt atât de minunate, În care oamenii, vinurile și mâncărurile sunt atât de senzuale. Am metodele mele prin care am preparat o substanță asemănătoare morfinei“. Am zâmbit cu toții. „E cumplit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
crezi? N-ai să găsești morfină sau cocaină Într-o țară În care orașele și peisajele sunt atât de minunate, În care oamenii, vinurile și mâncărurile sunt atât de senzuale. Am metodele mele prin care am preparat o substanță asemănătoare morfinei“. Am zâmbit cu toții. „E cumplit să nu poți dormi atunci când ești obosit“, spuse Maestrul, „mai ales În cazul nostru, după ce ne-am făcut de cap până la epuizare. Într-o situație ca asta ajungi să te consideri un netrebnic, bun de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
continua să vorbească cu o voce abia șoptită, iar Keiko Îl mângâia pe păr: „Vai, bietul de tine! Ce lucruri ciudate Îți trec prin minte! Dormi mai bine și totul va fi În regulă“. Îl ținea strâns de mână În timp ce morfina creată special de ea Începea să-și facă efectul. Și eu, și Maestrul am adormit. Keiko s-a hotărât să doarmă și ea lângă noi. Razele lunii pătrundeau prin crăpătura dintre draperiile din catifea albastră și cădeau deasupra patului În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
droguri - până la urmă, chestia cu ascunsul capsulelor nu a mai ținut, a trebuit să le înghiți; când ai refuzat, ți s-au făcut, prin cămașa de forță, injecții, te-ai ales și c-un flegmon. Ți s-a administrat și morfină; la câteva săptămâni de la externare, încă te mai doare, insuportabil, capul: electroșocurile ți-au zdruncinat creierii. Inima e obosită; un colaps poate salva Stațiunea: te gândești să arzi manuscrisul; finalul perfect. Pentru că - altfel - un rest de Gomoră va supraviețui. Sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
albă, naște prin cezariană în fiecare fulg. Se stafidește viața precum fructul pe ram: până în miezul sâmburelui riduri; invidia cimitirelor pălește livezile, cruce pe fiecare ramură. Pute viața a carne arsă, a copită de cal șchiop, a oase descompuse, a morfină, a clor. Se descrăcește viața pe calea ferată, creierul sub o frunză de brusture, inima în petale de maci, sufletul șuieră a locomotivă rănită...(soarele usucă și șterge). Sfârâie viața precum două ochiuri în tigaia cu untură, nu puneți capacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
fusese cu adevărat în legătură cu lumea spiritelor. El păru să îmi audă gândurile: — Să te prefaci este aproape la fel de obositor ca și să o faci de-adevăratelea, zise el. — Poate că ar trebui să-ți fac o injecție, propuse Kindermann. Puțină morfină ca să te ajute să dormi. Fără a mai aștepta un răspuns, scoase o sticluță și o seringă dintro trusă medicală și se apucă să pregătească acul, adăugând: — La urma urmei, nu-i așa, nu vrem să te simți obosit la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
de cei doi ofițeri SS, scutură din cap: — Jur că e o minciună, pe onoarea mea de gentleman și de ofițer. — Suflecați-i mâneca de la mâna stângă, am spus eu. Omu’ e dependent de droguri. Kindermann îi dă cocaină și morfină de ani de zile. Himmler le făcu un semn cu capul bărbaților care-l țineau pe Weisthor și când aceștia scoaseră la lumină antebrațul lui negru-vânăt, am adăugat: — Dacă nu sunteți convins încă, am o declarație de douăzeci de pagini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
avea o expresie senină de împăcare. Era inconștientă. Pieptul i se urca greu când respira și trosnea ușor când cobora. Își încrunta ușor sprâncenele uneori, atunci când în corp i se mai trezea vreo durere ce nu putea fi adormită de morfina la care era cuplată. Când o văzu, furia și tot ce era în sufletul său se topiră îndată. Ea fusese întotdeauna ultimul său vis, ceea ce-și dorea din toată această lume. Dacă era cu ea, nu mai dorea nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Pe ei atât îi interesează. Rovak clătină din cap. — Nu deveni sentimental. Ai un experiment transgenic care nu a fost autorizat, iar regulamentele spun explicit că orice experiment neaprobat de consiliu va fi terminat imediat, fără excepții. — Și cum o să...? — Morfină, intravenos. Nu va simți nimic, zise Rovak. Nu trebuie să-ți faci probleme. Vom avea grijă de el. Iar după incinerare, nu va mai exista nici o dovadă că s-a întâmplat ceva. Făcu semn cu capul spre Dave și adăugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
-mi intra în cap ca Mihaela să moară. Smaranda a zărit pe noptieră două fiole. Otravă!... De unde o procurase? Nici slujnica, nici eu, nu știam nimic. Doctorul venit în pripă a ridicat neputincios din umeri. El a spus că-i morfină. Își făcuse singură injecția cu o doză mortală... Sărmana, cel puțin n-a suferit... Apoi a venit procurorul și încă cineva... Erau oameni cumsecade, au renunțat la autopsie. ... O ascultam tăcut, dus pe gânduri, deși în realitate nu mă gândeam
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
lovește și bățul te altoiește, dar ferește-te și de vorbele cele blestemate. După cum aflu din microfilm, în 1983, în Austria, la Viena, o asistentă medicală în vârstă de douăzeci și trei de ani i-a administrat o supradoză de morfină unei bătrâne pe moarte. Femeia de șaptezeci și șapte de ani a murit, iar sora, Waltraud Wagner, a descoperit că îi plăcea la nebunie să aibă putere de viață și de moarte. Găsesc toată povestea în microfilme, rolă după rolă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
în microfilme, rolă după rolă. Faptele, pur și simplu. La început a făcut-o doar ca să-i ajute pe pacienții muribunzi. Lucra într-un spital enorm, pentru bolnavi cronici în vârstă. Oameni care zăceau acolo în așteptarea morții. Renunțând la morfină, tânăra a inventat ceea ce a numit tratamentul cu apă. Pentru a-i curma suferințele, apuci pur și simplu nasul pacientului, astupându-i nările. Îi presezi limba și-i torni apă pe gât. Moartea este o tortură lentă, dar bătrânii sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
În față. - Am vorbit cu cardiologul ei la telefon. Ultimele analize nu prezentau nimic anormal, În afară de o ușoară slăbiciune coronariană. Îi adresă o privire cercetătoare pacientei. - SÎnteți cumva alergică? Ați luat sedative deosebite În cursul ultimelor două ore? Codeină, meperidină, morfină? Yvonnă dădu slab din cap În semn de negare, doctorul făcu o strîmbătură evazivă. - Esențial este ca totul să reintre În ordine, dar vă sfătuiesc să faceți un nou control cardiac cît mai curînd posibil. Privi spre Gwen. - Unde m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
meseria și crede în înnobilare prin ea. -se caracterizează prin poezia scrisă aceasta izvorând din adâncul sufletului său. Suferință Mă doare și acum neîmplinirea Iar trupul meu nu are nici o vină, Atârna în idei dezamăgirea Cu lipsa mea acută de morfină. Mi-s brațele de vreme obosite Și nu mai pot să mai parez atacul, Iar zilele sunt frunze răvășite Și visele-s de sânge ca și macul. Iubirea mi-e corabie uitată Pe mările cu vânturi liniștite, într-unul din
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
mările cu vânturi liniștite, într-unul din fiorduri ancorată La țărmul împlinirilor menite. Mă doare timpul și mă dor și vise E vremea să îmi fac o insulină, Mi-e dor de amintirile promise Și doctore! Mai fă-mi înc-o morfină ... Iluzorie primăvară Zăpezile au început să plângă Iar zilele-s cu iz de primăvară, Vreau mâna ta încet, să mă atingă, Să îmi culeagă visele de seară. Vom fi copii pentru încă o iarnă Ne-or îngheța cuvintele în muguri
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
programată cezariana peste o oră! Chiar și pe vremea aia, asistenții mei tot nu erau în stare să-mi organizeze programul. Vivian și-a dat ochii peste cap, complet exasperată. — Oricum, după două ore, citeam manuscrise și vorbeam la telefon. Morfina, bat-o vina! Pe mine, nimic nu m-a dat înapoi, draga mea! M-am întors imediat la lucru! N-aveam nici măcar un scutec, n-aveam nici pătuț. În primele patru luni de viață, Simon a dormit într-o geantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
centru. Unu: Gerald Constanzo, Breakwater, numărul 1841 bis, în Long Beach. Doi: Melvin Praeger, North Verdugo, numărul 9661, în Glendale. Trei: Willis Roach. Roach, scris ca numele insectei, se află în custodie la Wayside Honor Rancho, condamnat pentru că a vândut morfină... Dulange. Delirium tremens. „... așa că o duc pe Dalia să-l vadă pe doctorul de gândaci. Îi strecor zece parai și el se face c-o examinează...“ Respirând abia perceptibil, l-am întrebat: — Dick, ți-a lăsat cumva Harry adresa cabinetului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
a omorât-o pe Dalia? Am pornit. Patchett mi-a arătat drumul. — Încă nu știu sigur. Ce-mi puteți spune despre el? — Are patruzeci și opt de ani, este anestezist și a fost arestat în octombrie ’47 pentru că a vândut morfină furată din spital unui polițist din LAPD, de la Narcotice. A încasat o pedeapsă de cinci până la zece ani și a făcut un an la Quentin. Acum e aici deoarece am avut nevoie de ajutor la infirmerie, iar autoritățile au considerat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
pe Noakes și pe Kidd vlăguiți În bucătărie și pe dna James singură Într-un colț al salonului, cu semnele panicii În priviri. Doamna James se plânge că i-a cerut doctorului Des Voeux să Îi dea lui Henry suficientă morfină pentru a-l liniști, iar acesta a refuzat. A doua zi, Însă, lucrurile se Îmbunătățesc. La instrucțiunile neobositului doctor, În apartament este adusă o canapea cu rotile fixate sub picioare, cu ajutorul căreia Henry poate fi mutat cu ușurință din dormitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
avea o tumoră canceroasă nevindecabilă prin operație sau alte mijloace. Era doar o chestiune de timp - mai degrabă luni decât ani - și singurul lucru care se mai putea face acum pentru ea era să Îi micșoreze pe cât posibil durerile, cu ajutorul morfinei. În mod curios - sau poate, dacă se gândea mai bine, nu chiar atât de curios -, această condamnare la moarte păru să o bine dispună pe Alice. Toată viața suferise de boli ce nu putuseră fi diagnosticate decât ca rezultat al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
greu să stea lângă pat, ținând-o de mână, și să Îi vadă chipul supt zâmbindu-i curajos de pe pernă, știind că are dureri și că nu o poate ajuta să scape de ele. Katharine, care era o sfântă, păzea morfina care făcea suferințele lui Alice suportabile. Știe că i-aș da oricâtă mi-ar cere, chiar dacă rezultatul ar fi de a-i scurta viața, Îi mărturisi Katharine Într-o zi, dar s-a hotărât să Își trăiască moartea pas cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]