1,969 matches
-
dezvoltării, organizată pe un fundament superior, acela al conștiinței de sine și de altul, pe baza relațiilor sociale concrete”. (V. Pavelescu, „Invitație la cunpoașterea de sine”, p. 32). „Fenomenul frustrației” este determinat, așadar, de o constelație de variabile: situaționale, organismice, motivaționale, de învățare, socio-culturale etc. Înțelegerea și interpretarea științifică a acestui fenomen implică, prin urmare, considerarea lui ca un ansamblu unitar de „situații” și de „relații” sociale concrete, de „aspecte psihologice” diferite (motivaționale, afective, cognitive, voliționale etc.), și de „moduri” individuale
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
așadar, de o constelație de variabile: situaționale, organismice, motivaționale, de învățare, socio-culturale etc. Înțelegerea și interpretarea științifică a acestui fenomen implică, prin urmare, considerarea lui ca un ansamblu unitar de „situații” și de „relații” sociale concrete, de „aspecte psihologice” diferite (motivaționale, afective, cognitive, voliționale etc.), și de „moduri” individuale de manifestare față de agenții frustranți. Acest ansamblu se poate exprima la niveluri diferite sub raport calitativ, dobândind noi sensuri și semnificații, în funcție de cele trei niveluri la care se realizează adaptarea: „biofiziologic”, „psihologic
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de respectare a normelor sociale și de adeziune conștientă (deliberată) la ele. Ceea ce asigură, de fapt, păstrarea sănătății psihice, a unui armonius climat social, este rezolvarea judicioasă (rațională, realistă) a contradicțiilor și anihilarea supratensiunilor psihice, în vederea mobilizării unor noi tensiuni motivaționale, creatoare, orientate în direcția dezvoltării persoanei și a integrării ei superioare în sistemul de cerințe sociale. La acel nivel, persoana se caracterizează printr-un grad ridicat de maturitate afectivă, manifestat în acpacitatea de a se transpune în conștiința altuia, de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
primele din aceste surse mențioante formează clasa „frustrărilor externe”, care cuprinde atât numeroasele bariere ale mediului fizic și social, cât și diversele tipuri de conflicte interpersonale; ultima sursă alcătuiește categoria „frustrărilor interne” care au la bază, în primul rând, conflictele motivaționale de tipul celor descrise de K. Lewin. În categoria „frustrărilor externe” intră o gamă foarte diversă de situații, de obstacole și amenințări: la cele simple ale mediului fizic, cu efect mai mult material, angajând unilateral personalitatea subiectului, până la cele complexe
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
factori care vor determina un anumit mod de structurare a comportamentului, vor imprima o anumită direcție acțiunii de răspuns. Reacția la frustrare ete determinată, altfel spus, de o constelație de factori în care interacționează variabilele organismului, variabilele perceptuale, cu cele motivaționale, de învățare, temperamentale etc. Cunoașterea sensurilor și semnificațiile „conduitei la frustrare” este deosebit de importantă, deoarece ea ne creează posibilitatea evidențierii nivelului de dezvoltare și organizare a personalității celui în cauză. De exemplu, o „agresivitate” gata să izbucnească la cea mai
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
înțelegere a necesității realizării unor compromisuri, sau de armonizare a unor interese, pentru asgurarea conviețuirii sociale. Ne propunem să urmărim, în continuare, tocmai modul în care unele modificări (mai precis, insuficiențe sau dezvoltări anormale) apărute în planurile afective, moral-volitiv și motivațional ale vieții sufletești influențează în sens negativ realizarea acelor procese psihologice (ex. autoaprecierea obiectivă, conștientizarea scopurilor sociale etc.), care reprezintă condiții ale unei integrări armonioase în sistemul de cerințe și de exigențe ale „moralei sociale”. Constatările făcute ne vor permite
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
considerații succinte. Delirul megalomanic, sau de grandoare. În mod curent, se apreciază că în dezvoltarea normală a personalității, nevoia de expansiune a „Eului” propriu, de stimă de sine, de recunoaștere de către ceilalți a valorii proprii, de realizare socio-profesională, reprezintă aspecte motivaționale normale, ce se manifestă pe tot parcursul vieții. Fără un nivel de aspirație corespunzătoare, care să stimuleze „personalitatea”, nu există într-adevăr valorificare de sine și, implicit, o dezvoltare normală a personalității. Prin urmare, un anumit coeficient de vanitate sau
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
să fie impulsivă, deosebit de legătură în revendicările sale, și cu un simț al realității mult diminuat. Constructivitatea în planul comportamentului social presupune, dimpotrivă, retroacțiunea, reexaminarea propriei conduite, ca o condiție de anticipare, de perfecționare, de umanizare continuă a psihicului sistem motivațional. „Iliada” lui Homer, ne oferă un exemplu convingător privind modul în care „egocentrismul psihologic” exacerbează propriile trăiri afective, privind felul în care, de exemplu, vanitatea controlată poate perturba judecata realistă și obiectivă. Este vorba de marele erou grec Achille, prezentat
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a) natura prejudiciului adus prin comiterea comportamentului deviant respectiv; b) modul de realizare a comportamentului deviant (relevant pentru un anumit specific temperamental și un anumit nivel cultural); c) psihogeneza acestui comportament (explorarea condițiilor obiective și a celor subiective, de ordin motivațional), care au determinat realizarea comportamentului deviant respectiv); d) autorul respectiv particularitățile deviante, de care depinde subiectivarea condițiilor concrete de existență. Sursa cea mai bogată a sentimentului exagerat de culpabilitate, care va avea o acțiune stresantă din personalității copilului, credea că
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a suporta acțiunea). În general, arată P. Janet, inteligența reușește să rezolve conflictul între două forțe exterioare, să găsească o a treia cale, adică o soluție de compromis. („Les débuts de l’intelligence, 1935, Flammarion, Paris). K. Lewin definește conflictul motivațional ca onoziția câmpurilor de forțe aproximativ egale. („A dynamic theory of personality”, 1953, McGraw-Hill, New-York). Vezi M. Ghivirigă, Copii timizi, l970, P.D.P., București. David Mechanic. Students under stress, l962, Free Press, New-York; Albert Ax, The Psychological differentiation between fear and
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
În fața comandanților mei, a Țării și a Neamului de felul cum Îmi voi Îndeplini misiunea cu care am fost Încredințat.47 Fixarea acestor valori simbolice drept articulații ale discursului public, ale mișcării de rezistență anticomunistă relevă deopotrivă caracterul și complexitatea motivațională ale acestui fenomen istoric cu reverberanță Încă prezentă În memoria colectivă. Rezistența anticomunistă Între memorie și istorietc "Rezistența anticomunistă Între memorie Și istorie" Înscriindu-se printre cele mai radicale și mai tragice momente și manifestări din istoria recentă a României
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
a individului, modul în care acesta operează categorizările sociale (categorizări restrânse sau largi), gradul de rigiditate/flexibilitate cognitivă, capacitatea de relativizare a perspectivei în interpretarea stimulilor externi și interni, orientarea spre cunoaștere, receptivitatea la diferențele culturale. Capacitățile afective vizează predispozițiile motivaționale și atitudinale, adaptabilitatea, motivația de adaptare, atitudinea eului față de celălalt, toleranța față de ambiguitate, capacitatea de empatizare, capacitatea de distanțare psihologică, gradul de anxietate în întâlnirile intergrup, gradul de evitare a incertitudinii, etnocentrismul, prejudecățile și stereotipurile, încrederea, prietenia, cooperarea, calmul, autocontrolul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
questionnaire „C.L.V.” which asked to judge the frequency with which they committed various types of errors and violations when driving. Three fairly robust factors were identified: violations, errors and relatively harmless lapses. Violations require explanation în terms of social and motivațional factors, whereas errors (slips, lapses and mistakesă may be accounted for by reference to the information-processing characteristics of the individual. Cei aflați la volan întâlnesc în timpul conducerii autovehiculului o mare diversitate de situații. La unul din poli, se află situațiile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
S - P - RA, vizând atât latura fiziologica (sistemul neuroendocrina și structurile mentale (structuri cognitiveă (Radu, 1991Ă. Trebuie accentuat că, pe lângă cele menționate, comportamentul persoanelor are și o latură noncognitivă, prin care se face declanșarea și susținerea energetică a acestuia (factori motivaționali și afectiv-volitiviă. Apoi, orice comportament are și un scop propus din exterior sau din interior spre care tinde cel în cauză prin faptul de conduită întreprins. Considerăm că doar prin analiza conjuncturala a tuturor factorilor, mai înainte menționați, putem să
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
au dobândit stabilitate, viteza, precizie și se execută cu un consum redus de energie. Analizând din punct de vedere structural, comportamentul la volan, este format dintr-o serie de deprinderi (acțiuni automatizateă interrelaționate cu acțiuni voluntare, toate condiționate de aspecte motivaționale și de scopul urmărit de către cel de la volan. În continuare vom încerca să delimitam conceptele de normal și deviant sau chiar aberant din punct de vedere al comportamentului manifestat în traficul rutier. Un important punct de plecare în definirea conceptelor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
culoarea roșie. Problemă spinoasă a psihologului practician constă în evidențierea, diagnosticarea și predicția comportamentului la volan. Bineînțeles, decizia psihologului practician din domeniul transportului rutier, trebuie să cuprindă obligatoriu toate elementele componente și corelaționale ale unui astfel de comportament: deprinderi, aspecte motivaționale, elemente de risc, particularități psihologice individuale etc. Informațiile necesare elaborării unui tablou specific, individualizat al comportamentului din timpul conducerii unui autovehicul sunt colectate pe cale experimentală și nonexperimentală. În lucrarea de față vom prezenta un chestionar de autoevaluare, prin care se
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
ceilalți participanți la trafic acestea relevă existența unor imprudente mult peste media eșantionului. Analiza itemilor la care acceptarea riscului a fost considerabilă a evidențiat faptul că abaterile comportamentale sunt determinate, provocate de surse diferite. Astfel, infracțiunile sunt provocate de factori motivaționali și/sau factori sociali, iar erorile, neatențiile sunt generate de factori individuali și/sau elemente legate, constitutive a aspectelor de informare (percepția informațională, relația aspectelor obiective/subiective a situațiilor conjuncturale, false percepții, omisiuni, încărcătură informațională a acestor situații, etc.Ă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
debutează cu problematică motivației, pe care autorul încearcă să o elucideze, oferind explicații cu privire la comportamentul organizațional motivat, așa cum s-a reflectat acesta în viziunea cercetătorilor în domeniu, precum și la sarcinile psihologului în cercetarea acestuia. Sunt surprinse principalele teorii cu privire la fenomenul motivațional, rod al încercărilor de deslușire a acestei realități psihologice, de către specialiști în domeniu. Autorul sistematizează teoriile astfel: Teorii de continut bazate pe nevoi neierarhizate, cum este Teoria ,,morcovului și a bâtei” și Teoria nevoii de realizare, Teorii de continut bazate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
de suferință și slăbiciune. Boala este însoțită de anxietate, ca urmare a riscului de apariție a unor complicații secundare. Oamenii sunt preocupați permanent de problema menținerii stării de sănătate. La această concluzie s-a ajuns cu ocazia aplicării chestionarului „Piramidei motivaționale”, elaborată după modelul scării Maslow și care grupează preocupările pe 4 niveluri: subzistență, securitate, integrare socială și autoafirmare. Valorile situate pe primele două locuri sunt considerate actualizate, ele determinând comportamente și atitudini la momentul respectiv. Cele situate pe următoarele două
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
de 18-20 de ani, deci capabile de autoapreciere (tabelul I). Se face precizarea că elevele de la Grupul Școlar „Ion Holban” suferă de deficiențe/incapacități fizice, pe când cele de la Liceul Pedagogic sunt sănătoase (Albu A., 1996). Tabelul I Ierarhizarea valorilor piramidei motivaționale La Grupul Școlar „Ion Holban”, pe primul loc este securitatea, urmată de autoafirmare, iar la Liceul Pedagogic situația este asemănătoare - de unde rezultă că, pentru adolescente, sănătatea este cea mai importantă. În aceste condiții, apariția unei boli este o problemă deosebit de
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
care, odată atins, va determina satisfacerea unor nevoi/trebuințe; un proces în care oamenii aleg între forme alternative de comportament astfel încât să faciliteze atingerea unor scopuri personale. În organizațiile care oferă servicii educaționale pot fi utilizate, spre exemplu, următoarele strategii motivaționale: • încurajarea autoconducerii și stimularea încrederii în resursele proprii pentru membrii organizației; • orientarea stilurilor manageriale pe grup/organizație; • înlăturarea barierelor și crearea oportunităților de afirmare pentru membrii organizației; • încurajarea inovațiilor și diversificarea posibilităților de alegere pentru membrii organizației; • abordarea motivației în funcție de
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
pentru membrii organizației; • orientarea stilurilor manageriale pe grup/organizație; • înlăturarea barierelor și crearea oportunităților de afirmare pentru membrii organizației; • încurajarea inovațiilor și diversificarea posibilităților de alegere pentru membrii organizației; • abordarea motivației în funcție de stadiile profesionale și de ciclurile de vârstă. Climatul motivațional din cadrul unei organizații poate fi: • pozitiv - concretizat prin următoarele aspecte: - exprimarea liberă a opiniilor; - preluarea și valorizarea de către manageri a ideilor și inițiativelor venite de la subordonați; - relațiile interpersonale sunt puțin formalizate; - amabilitate față de persoanele din afara organizației; - recunoașterea și încurajarea succesului
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
procesul decizional a membrilor organizației; - sarcini/decizii nerealiste din partea managerilor și atmosferă tensionată/stresantă în cadrul organizației; - neacordarea de timp suficient pentru realizarea sarcinilor; - condiții de muncă necorespunzătoare. În domeniul managementului sunt acceptate trei categorii principale de teorii care explică nivelul motivațional al personalului angajat: • teorii care sugerează că persoanele desfășoară activități din motive economice (pecuniare/financiare); • teorii umaniste (rațional-umane), care vizează în primul rând aspectele și motivațiile noneconomice: o poziție mai înaltă în cadrul organizației, o poziție socială înaltă sau privilegiată, obținerea
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
că persoanele desfășoară activități din motive economice (pecuniare/financiare); • teorii umaniste (rațional-umane), care vizează în primul rând aspectele și motivațiile noneconomice: o poziție mai înaltă în cadrul organizației, o poziție socială înaltă sau privilegiată, obținerea de titluri onorifice etc., adică elemente motivaționale care contribuie la o creștere a încrederii în sine; • teorii structuraliste sau care sugerează existența unor conflicte între șefi și subordonați; din punct de vedere motivațional, această poziție presupune coexistența factorilor motivaționali economico-pecuniari și noneconomici (Kinard, 1988). Privind problematica motivației
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
organizației, o poziție socială înaltă sau privilegiată, obținerea de titluri onorifice etc., adică elemente motivaționale care contribuie la o creștere a încrederii în sine; • teorii structuraliste sau care sugerează existența unor conflicte între șefi și subordonați; din punct de vedere motivațional, această poziție presupune coexistența factorilor motivaționali economico-pecuniari și noneconomici (Kinard, 1988). Privind problematica motivației personalului din cadrul unei organizații, desfășurarea activității într-o organizație permite satisfacerea a trei tipuri de nevoi: • nevoia de putere - persoanele la care se manifestă dominant nevoia
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]