3,805 matches
-
observației sunt reprezentate de simptomatica stabilă, adică trăsăturile bioconstituționale ale individului (înălțimea, greutatea, lungimea membrelor, circumferința craniană) ca și trăsăturile fizionomice precum și de simptomatica labilă, adică multitudinea comportamentelor și conduitelor flexibile, mobile ale individului, cum ar fi: conduita verbală, cea motorie, mnezică, inteligența precum și varietatea expresiilor afectiv-atitudinale. 2. Formele observației pot fi clasificate după următoarele criterii: a) orientarea actului observațional: observația și autoobservația; b) prezența sau absența intenției de a observa: observația ocazională, observația sistematică; c) prezența sau absența observatorului: observația
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
STRUCTURA GENERALĂ A DESENULUI:claritatea, repartiția culorii, a figurii în spațiu. urmează exclusiv imaginația proprie, nu țin seama de ordine; cei ce-și disciplinează imaginația au în vedere ordinea; -folosirea culorii vii fericire; -culori neutre-complexe si timiditate; -culori variate-instabilitate (afectivă, motorie) DISPROPORȚII: desenarea mult mai mare a unui personaj față de restul desenului: un semnal pentru diferite probleme afective. Emotivitate mare față de persoana sau obiectul din desen. În general deseneaza mai mare persoanele de care se tem sau pe care le iubesc
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
baza schemelor anterioare sub forma unui ciorchine; Sobserve așezarea înotătoarelor pe trunchiul peștilor și adaptarea lor la mediu. B Obiective afective: -Smanifeste interes și participare activla desfășurarea activităților; -Sînvețe în cooperare cu colegii; -Smanifeste o atitudine pozitivfațde protecția mediului; Obiective motorii și atitudinale: -Sdeseneze peștele, să-l modeleze din plastilină; -Snoteze părțile componente ale corpului unui pește ; Sadopte o ținutcorectîn timpul activităților de învățare. CONDIȚII PREALABILE: Elevii au cunoștințe anterioare despre părțile componente ale corpului unui animal cap, trunchi, membreă, rolul
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
Inițial, judecata și raționamentul se realizau preponderent pe bazde imagini, dar, terapia logopedicși antrenamentul verbal realizat în lecțiile din clasă, au contribuit la sporirea intervenției active a limbajului. Memoria comport aproximativ aceleași caracteristici cu ale normalului auzitor - în sfera afectivși motorie. Memoria cognitivverbalse dezvoltmai lent, dar memoria vizualmotricși afectiveste mai bine dezvoltată. Atenția este, în general, stabilă, iar capacitatea de concentrare este medie scade pe fondul oboselii sau intervenției factorilor perturbatoriă. Are o voințrelativ puternică, reușind sse mobilizeze atunci când i se
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
potrivit, lucru ce impune folosirea bretelelor în antrenamente. În cazul probelor de sprint, s-a constatat că încordarea mușchilor centurii scapulare a sprinterului are efect negativ asupra rezultatului sportiv.” (Baroga, L). Coordonarea intramusculară presupune angrenarea unui număr optim de unități motorii în realizarea unei acțiuni motrice. În acest sens Baroga, L., consideră că ”forța depinde de numărul unităților neuromusculare angrenate în lucru” (Baroga, L.). Pentru a înțelege mai bine acest tip de coordonare, autorul prezintă un experiment efectuat de specialiști: ”dacă
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
să se acționeze, majoritatea specialiștilor din domeniul sportului evidențiază intervalul 7-10 ani, când “capacitățile cognitive și motrice se sprijină reciproc” (Dragnea, A., și Bota Aura). După Harghidan, V., citată de Tudor, V., “unele aptitudini psihomotrice cum ar fi coordonarea kinestezic motorie, coordonarea vestibular-motorie și coordonarea generală, deși au o evoluție ascendentă între 6 și 16 ani, cele mai intense acumulări au loc între 6 și 10 ani. După 10 ani, între 14 și 16 ani, ritmul evoluției lor este tot mai
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
aceea că subînțelege că există întotdeauna un potențial uman care trebuie valorificat. Din punctul de vedere al psihiatrului, defectologia se referă la aspectele patologice "destul de disparate, al căror singur punct comun este existența unui deficit, indiferent de natura sa (senzorială, motorie, mintală). În toate cazurile, acest deficit, care se repercutează profund asupra procesului normal de maturizare al copilului, antrenează modificări importante ale dinamicii familiale (centrate în jurul acceptării sau refuzului handicapului), provoacă secundar dificultăți în elaborarea imaginii de sine a fiecărui copil
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
ai echipei trebuie să țină seama de ea. După aceeași sursă, "Frecvența unui handicap sever în populația generală este de 14 la 1000 (Sabreux și colab.). În totalitatea copiilor handicapați repartiția este următoarea: • deficiență mintală profundă și severă: 21% ; • afecțiune motorie: 19%; • comițialitate: 18%; • tulburări senzoriale 17% dintre care ambliopii: 4,6%, cecități: 2,4%, hipoacuzii: 4,8%, surdități: 5,5%28". Defectologia, psihologia specială, psihologia persoanelor cu nevoi speciale se ocupă de studierea și descrierea incapacităților, deficiențelor, handicapurilor în adaptarea
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
surdo-cecitate, autism, ADHD); • cu handicapuri asociate. După Sabreux și colaboratorii 41, "în plan epidemiologic, frecvența unui handicap sever în populația generală este de 14 la 1000. În totalitatea copiilor handicapați, repartiția este următoarea: • deficiență mintală profundă și severă: 21%; • afecțiune motorie 19%; • comițialitate; • tulburări senzoriale: 17%, dintre care: ambliopii: 4,6%, cecități: 2,4%, hipoacuzii: 4,8%, surdități: 5,5%. În analiza factorială a acestor copii, un element este constant: frecvența polihandicapaților (42% dintre copiii sever handicapați suferă de un polihandicap
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
17%, dintre care: ambliopii: 4,6%, cecități: 2,4%, hipoacuzii: 4,8%, surdități: 5,5%. În analiza factorială a acestor copii, un element este constant: frecvența polihandicapaților (42% dintre copiii sever handicapați suferă de un polihandicap: deficiență mintală severă, infirmitate motorie cerebrală, comițialitate, tulburări de comportament...). Această constatare pune importante probleme de igienă mintală, deoarece majoritatea instituțiilor acceptă cu reticență acești copii polihandicapați. (...) importanța primei orientări: majoritatea copiilor rămân în filiera de plecare (82,5%), rari fiind cei pentru care este
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
caracterizată de elemente vizual-motrice. 17. Memoria este un proces psihic de stocare și de reactualizare (recunoaștere și reproducere) a informațiilor de natură cognitivă, afectivă. 17. Memoria are, în general, aceleași caracteristici cu cea a individului auzitor în sfera afectivă și motorie. Memoria cognitiv-verbală se dezvoltă mai lent. Memoria vizual-motrică este mai bine dezvoltată. 18. Imaginația este un proces psihic de operare cu imagini mintale și de asamblare a lor în combinații noi. 18. Imaginația, la deficienții de auz are puternice influențe
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
asupra limbajului și vorbirii (oligofrenia, autismul infantil etc.); • deficitul "instrumental", afectează instrumentele de recepție și expresie ale vorbirii: deficitul auditiv, malformațiile organelor periferice afectate vorbirii, paralizia nervilor periferici sau a nucleilor lor de origine (paralizie de neuron motor periferic), infirmitățile motorii cerebrale (leziuni piramidale, extrapiramidale, cerebeloase); • deficitul de limbaj și de vorbire propriu-zis, independent de instrumentele prin care se recepționează și se exprimă vorbirea și, de asemenea, independent de ansamblul persoanei (dar impietând secundar asupra întregului). Este o tulburare primitivă a
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
dislalii polimorfe, rinolalii; • tulburări de ritm și fluență a vorbirii: tahilalie / bradilalie, balbism / logonevroză; • tulburări de voce: afonie, fonastenie, disfonie, sindromul glosotomizaților; • tulburări complexe: dizartrii; • tulburări ale limbajului citit-scris: agrafie/disgrafie, alexie/ dislexie, acalculie; • tulburări polimorfe: afazii, alalii (audiomutitate), senzorială, motorie, mixtă; • tulburări de dezvoltare a limbajului: mutism/retard psihogen, electiv, voluntar; • oligolalii: de origine socială, succesive, ecolalii, bradilalii. Înainte de a trece la descrierea generală a fiecărei forme de tulburare de limbaj, va trebui să repetăm că această carte nu se
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Broca, se caracteriza prin tulburarea înțelegerii limbajului, în timp ce vorbirea proprie era posibilă, însă plină de greșeli. El denumește această formă afazie sensorială, apărută în urma unei leziuni în zona "primei circonvoluțiuni temporale", rezervând pentru cazurile descrise de Broca termenul de afazie motorie. Au existat trei curente în explicarea afaziei: • curentul localizaționist. Conform acestui curent toate funcțiile psihice corespund unei anumite zone situate la nivelul creierului. Conform lui Gall, limbajul este localizat în zona frontală. Orice leziune la acest nivel determină producerea afaziei
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
corespund unei anumite zone situate la nivelul creierului. Conform lui Gall, limbajul este localizat în zona frontală. Orice leziune la acest nivel determină producerea afaziei. Broca (1861), pe baza observării unor cazuri în clinică, emite ipoteza că "leziunile în afazia motorie (afemie) se găsesc în a treia circumvoluțiune frontală stânga". Wernicke (1874) se referă la afazia senzorială care se produce prin lezarea primei circumvoluțiuni temporale; • curentul echipotențialist. Ca urmare a cercetărilor lui Lawrance, s-a ajuns la concluzia că nu o
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
este responsabilă, ci întreaga zonă a creierului, pentru că există corelații; • curentul psihologizant. Jackson (1915) analizează raportul gândire-limbaj și arată că în afazie mai întâi sunt alterate funcțiile mai complexe și mai voluntare ale vorbirii. Rezultă următoarele forme ale afaziei: • afazie motorie pură (subcorticală). Afazicul nu vorbește, dar păstrează limbajul interior și înțelege; • afazie motorie totală (corticală) similară cu afazia Broca. Bolnavul nu poate vorbi, scrie, citi, dar păstrează înțelegerea; • afazie transcorticală motorie. Afazicul nu poate vorbi spontan, dar poate repeta vorbirea
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
1915) analizează raportul gândire-limbaj și arată că în afazie mai întâi sunt alterate funcțiile mai complexe și mai voluntare ale vorbirii. Rezultă următoarele forme ale afaziei: • afazie motorie pură (subcorticală). Afazicul nu vorbește, dar păstrează limbajul interior și înțelege; • afazie motorie totală (corticală) similară cu afazia Broca. Bolnavul nu poate vorbi, scrie, citi, dar păstrează înțelegerea; • afazie transcorticală motorie. Afazicul nu poate vorbi spontan, dar poate repeta vorbirea și se păstrează înțelegerea; • afazie senzorială pură. Bolnavul recunoaște sunetele izolate, poate scrie
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
voluntare ale vorbirii. Rezultă următoarele forme ale afaziei: • afazie motorie pură (subcorticală). Afazicul nu vorbește, dar păstrează limbajul interior și înțelege; • afazie motorie totală (corticală) similară cu afazia Broca. Bolnavul nu poate vorbi, scrie, citi, dar păstrează înțelegerea; • afazie transcorticală motorie. Afazicul nu poate vorbi spontan, dar poate repeta vorbirea și se păstrează înțelegerea; • afazie senzorială pură. Bolnavul recunoaște sunetele izolate, poate scrie, citi, dar nu înțelege; • afazie senzorială totală (Wernicke). În această formă, apar logoreea, agrafia, alexia, tulburările de înțelegere
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
și receptive, cât și de intelect; • afazie de conducere. Se manifestă prin tulburări ale repetării cuvintelor și denumirii obiectelor, dar se păstrează, relativ, înțelegerea și vorbirea spontană. Și, tot din aceleași surse, vom reproduce descrierea principalelor forme: AFAZIA BROCA (afazie motorie sau expresivă) este prototipul tulburărilor afazice cu debit verbal redus, în timp ce înțelegerea limbajului este în mare măsură puțin compromisă. ▪ vocabular redus la câteva cuvinte sau silabe, bolnavul adoptă un stil telegrafic; ▪ parafazii fonematice sau "dezintegrare fonetică" (producerea unor cuvinte cu
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
de intelect de tip oligofrenic, astfel vorbirea alalicilor nu se confundă cu lipsa de vorbire a deficienților de intelect sau a surdomuților, disartricilor. După S. Borel-Maisonny, inteligența alalicilor este aproximativ normală, dar există unele tulburări de percepție, întârziere și neîndemânare motorie. Un diagnostic diferențial în alalie poate fi făcut după împlinirea vârtei de 3-5 ani a subiectului și în condițiile în care, după această vârstă, subiectul nu reușește să comunice oral și, drept urmare, se înlătură ipoteza de retard și muțenie. Cauzele
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
copilăria timpurie: variolă, encefalită, rahitism); După Berendes, cauzele sunt interne și externe: • cauze interne (slaba dezvoltare a auzului fonematic, lipsa imboldului în gândire, traume din timpul nașterii, întârzieri psihomotorii); • cauze externe (bolile din primii 3 ani de viață). Clasificarea Alalia motorie se aseamănă cu afazia motorie. Alalicul înțelege sensul cuvintelor, dar nu le poate pronunța, execută ordinele verbale și poate arăta obiectele indicate. Poate emite unele sunete nearticulate și cuvinte mono și bisilabice. Poate ajunge la 15-20 de cuvinte. Comunică printr-
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
După Berendes, cauzele sunt interne și externe: • cauze interne (slaba dezvoltare a auzului fonematic, lipsa imboldului în gândire, traume din timpul nașterii, întârzieri psihomotorii); • cauze externe (bolile din primii 3 ani de viață). Clasificarea Alalia motorie se aseamănă cu afazia motorie. Alalicul înțelege sensul cuvintelor, dar nu le poate pronunța, execută ordinele verbale și poate arăta obiectele indicate. Poate emite unele sunete nearticulate și cuvinte mono și bisilabice. Poate ajunge la 15-20 de cuvinte. Comunică printr-un limbaj bazat pe imitația
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
corectă a subiectului în grupul din care face parte. Deficienții locomotori pot avea probleme anatomice sau fiziologice. Deficiența (handicapul) poate fi strict la nivel corporal, cât și urmare a unei traume neurologice. Invaliditățile corporale, la rândul lor, pot da infirmități motorii și boli permanente (boli respiratorii, cardiopatii, diabet). Etiologia deficiențelor fizice este foarte diversă, iar formele de manifestare pot fi de la incomodarea acțiunilor cotidiene până la alterarea stării psihice, în cazul tulburărilor psihomotorii. Urmărind clasificarea deficiențelor fizice, există două categorii principale: deficiențe
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
extinderea și profunzimea lor în: globale (generale sau de ansamblu) și parțiale (regionale sau locale)160. Tulburările de psihomotricitate cunosc o paletă extrem de variată care se pot grupa în următoarele categorii (după Păunescu & Mușu): • tulburări ale motricității: întârzieri în dezvoltarea motorie, marile deficite motorii, debilitatea motrică, tulburări de echilibru, de coordonare, de sensibilitate; • tulburări de schemă corporală, de lateralitate, de orientare, organizare și structurare spațială, de orientare și structurare temporală; • instabilitate psihomotorie; • tulburări de realizare motrică: apraxia, dispraxia, disgrafia motrică; • tulburări
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
lor în: globale (generale sau de ansamblu) și parțiale (regionale sau locale)160. Tulburările de psihomotricitate cunosc o paletă extrem de variată care se pot grupa în următoarele categorii (după Păunescu & Mușu): • tulburări ale motricității: întârzieri în dezvoltarea motorie, marile deficite motorii, debilitatea motrică, tulburări de echilibru, de coordonare, de sensibilitate; • tulburări de schemă corporală, de lateralitate, de orientare, organizare și structurare spațială, de orientare și structurare temporală; • instabilitate psihomotorie; • tulburări de realizare motrică: apraxia, dispraxia, disgrafia motrică; • tulburări psihomotrice de origine
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]