1,193 matches
-
coperți de vinilin și legate cu ață colorată, însemnări dezordonate pe hârtii îngălbenite de vreme, nici măcar întregi toate, alteori câte un singur nume sau câte un singur cuvânt cu înțelesul definitiv pecetluit, cu cerneala decolorată bătând acum în nuanțe delicat mov, ca petalele de petunii presate multă vreme între foi de pergament - nu numai privind toate astea, ci luându-le în mână și încercând să le înțeleagă, amândoi, rostul și sensurile, ștergându-și la răstimpuri cu o cârpă moale palmele pline
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
dinăuntru: abia după ce bătu și după o pauză consistentă, auzi vocea spartă și lipsită de expresie a Tabithei strigând: — Intră. — Am venit să-mi iau rămas-bun, explică el, descoperind că totuși era singură. La revedere, spuse Tabitha. Tricota ceva mare, mov și fără formă și pe biroul din fața ei era deschis un număr din revista Spitfire! — Ar trebui să ne vedem mai des în viitor, continuă el, nervos. Poate vei veni să ne vizitezi la Londra. — Mă îndoiesc, spuse Tabitha. Doctorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
greier în noaptea fără lună - numai bătrâna Cântec de greier - între doi nori cenușii numai o stea Sorb ceai de tei ascultând greierii - clar de lună Apus de soare - o libelulă ridând fața lacului Umbra salcâmului - un sticlete ciugulind scaietele mov Țipă un cocor - peste plaur se lasă liniște serii Zbor pe înserate - în zig-zag rândunica la vânătoare Soarele peste câmp - o coțofană ciugulind biscuiți Mijloc de august - mocănița pufăie urcând printre munți Drum șerpuit - peste pantele abrupte coboară seara
VACAN?A MARE by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83876_a_85201]
-
rece. La naiba. Trebuie că m-a reperat exact În acel moment, căci, peste capetele aplecate ale celor de la tranzacții, cu telefoanele culcușite sub bărbii, peste secretare, peste biroul european și echipa de la Capitaluri Mondiale cu cămășile lor Lewin’s mov identice, se aude vocea asistentului meu ca un semnal de alarmat superiorii: —Ți-am pus documentul de la Brengt Bergman pe birou, Katharine, mă anunță el. Îmi pare rău să văd că iar ai avut probleme să ajungi la timp. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Între prânzul alcoolizat și ceaiul spirtos. Când revin la birou, o găsesc pe Candy cocoțată pe caloriferul de sub geam, cu picioarele Întinse, sprijinite de partea de sus a scaunului meu. Poartă o bluză roșu aprins cu bretele, ciorapi din plasă mov și are paiete aurii În păr. —Așa, lasă-mă să ghicesc, spune ea. Te-a făcut de căcat și tu i-ai mulțumit la sfârșit. Dă-mi voie, te rog. O apuc de glezne și-i dau picioarele jos de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
fine, presupun că ăla e masculul pentru că celălalt e de culoarea apei În care ai spălat vasele și stă cu capul plecat precum cumințica prințesă Diana, pe când primul are un guler impresionant de pene În jurul gâtului, de culoarea smaraldului și mov, cu o strălucire ca de benzină. Nu mă deranja când masculul Îi șoptea nimicuri dulci, dar acum se preumblă țanțoș cu coada Înfoiată, sâsâind și fluierând ca să-i atragă ei atenția. Face o gălăgie incredibilă. Bat de câteva ori În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
pe Julie ne fascinau când eram mici. Hârtia maro mirosea a oameni bătrâni, dar discurile În sine făceau ca toată lumea să pară atât de tânără. Aveau lustrul acela de abanos pe care-l au unii gândaci și o superbă etichetă mov cu scris argintiu ca o invitație la bal. La reuniunile de familie, tata Îl imita Întotdeauna minunat pe Sinatra: În picioare lângă o masă, scuipând cuvintele „Chic-cago, Chic-cago, oraș fără griji!“. Dar cel mai mult Îi plăceau cântecele lui triste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
caute marsupiale de jucărie pe internet chiar atunci. 21.43: Îmi ia două ore și patruzeci și trei de minute să-mi conving fiul să adoarmă. Toate animalele de pluș surogat pe care i le ofer: miel, urs polar, dinozaur mov, fiecare dintre Teletubbies pe rând, sunt aruncate cu furie din pătuț. —Roo, se vaită el, Roo. Ca să-l fac să se liniștească, Îi dau periuța mea de dinți electrică și ne așezăm În fotoliul albastru, cu el Întins peste mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
prevestind căldura. Cât am fost plecată În State, nu a avut nimeni grijă de plante, așa că melcii mi-au aspirat hosta, iar panseluțele din ghivecele de ceramică s-au uscat de tot. Cum le atingi se transformă Într-o cenușă mov. Am plantat special acel soi pentru că-mi place numele: se numește „bucuria sufletului“. Într-o bună zi, când voi avea timp, voi face grădina frumoasă. O să cresc lobelii și camelii și un dafin și tufe de iasomie dulce și o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
punctul de a mă prezenta, cînd privirea ei se mută iute de la suedezul Îndurerat și se fixă asupra unui nou-venit. Gura i se deschise Într-un rictus ce exprima un asemenea dezgust, Încît mă așteptam să i se cojească rujul mov de pe pielea iritată. — Sanger? Dumnezeule mare, ce tupeu are omul ăsta... Sonny Gardner păși În față, Încheindu-și nasturii hainei. — Vreți să-l duc de-aici, doamnă Shand? — Nu, lasă-l să afle ce gîndim despre el. CÎtă obrăznicie... Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Păi vino mai devreme la mine și ne aranjăm amândouă! A, nu ți-am spus: am pus cerneală în oja aia roșie pe care mi-am cumpărat-o cu tine zilele trecute și-a ieșit trăsnet, un grena închis spre mov, mișto de nu-ți vine să crezi! Ne facem unghiile, ne dăm cu albastru pe pleoape, dermatograf... Ne aranjăm pă rul cu fierul electric... — Ce păr să-mi aranjez, nu vezi ce moacă am cu bretonul ăsta pe care mi
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
cu rochia galbenă de triplu voal pe mine, cu ciorapii de mătase răsuciți aiurea și pantofii negri care mă bat, cu fardul albastru și înțepător pe pleoape și cu unghiile mele urâte și roase lăcuite într-o nuanță grena spre mov, cu miros de cerneală. Ah, era să uit: și, dincolo de toate astea, cu lanțul de aur cu medalion la gât, un medalion care nici nu știu ce reprezintă, ceva care pare a fi un elefant. Mi l-a dat mama. Bine măcar că
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
pe care l-am pocnit eu mai devreme. Ca să vezi! Ce bine îmi pare acum că Anda îi învârte pe băieți pe degete! Mă ridic țeapănă de pe cana peaua pe care ședeam și întind brațele spre Eduard. Degetele cu unghii mov, roase și mirosind a cerneală, mi se așază tremurând pe umerii lui. Barry White! Ce muzică idioată! Dar nu mai contează... — Ești altfel decât fetele pe care le știu, îmi spune Eduard, după primul dans. Am rămas în continuare în
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
oficială și în regulă, Vladimir începu să tatoneze terenul prin genuri de glume care ar fi putut stârni interesul respectivei ambianțe de bezmetici. După ce, în câteva rânduri, rostogoliră, pe setoasele lor pâlnii, încăpătoare stacane de whisky, stewardesele înțolite în bluze mov și sarafane roșii aduseră mai puțin cunoscutul punch, combinația aceea de votcă, de rom-Havana, de cuișoare și de alte mirodenii, amestecate îndelung, încălzite și, în cele din urmă, dându-li-se foc, într-o căldare de aramă, atât de nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de cheflii, Vladimir acceptă să i se monteze în gâtlej o pâlnie albastră, pe care cei doi bufoni revărsară un șuvoi de șampanie, în amestec cu deliciosul Rom-Havana-Club. Într-un târziu de noapte, Svetlana, un zdrahon de femeie, în sarafanul mov de rigoare, fostă, înainte de Revoluție, șefă de sindicat în cea mai mare fabrică textilă din zonă, renumită pentru performanțele ei muncitorești de a sustrage zilnic din fabrică valuri de stambă și de pluș, ce măsurau sute de metri lineari, trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
întrebuințează arhaicul a face pocinogul. Între timp, expresia căpătase alte conotații! Îi desluși, cu insolență, tinerei femei înțelesul pe care mahalaua Capitalei îl are pentru termenul de pocinog, făcând-o să roșească. La fel precum o doamnă ce purta eșarfa mov a zburdalnicei inimi, care preluase din mers o pungă de kivi, cumpără și el, de amorul artei, o cunună de usturoi. Înghesui grăbit usturoiul în valijoara cu rufe murdare, se supuse supliciilor intrării în aeroport și ale controalelor de rutină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
veritabil pelerin și ca jertfa să fie primită, se cuvine săvârșirea călătoriei pe jos, apostolește! Nu cu avionul și cu ispita gagicilor în coastă, în față și în spate!... Doamna cu ciorapi de mătase foarte ajustați pe picior, cu eșarfa mov și cu paltonul de stofă de bună calitate ținut pe brațe îl privi, mirată: Ați întrebat ceva, domnule? zise ea, ridicând vocea spre a fi auzită prin zumzetul celor două motoare ale avionului. Vladimir se întoarse spre ea întrebător, dându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
mă scuzați, doamnă, vorbeam singur. I se întâmpla adesea în călătorii, să prelungească o conversație oarecare cu persoane necunoscute, acestea devenindu-i, în cele din urmă, cunoștințe apropiate. Ar fi încercat să o cointereseze și pe vecina lui cu eșarfa mov și ciorapi de mătase, printr-o nostimadă, zicându-i: Vorbeam singur, doamnă, fiindcă semăn cu bunicul meu, care a avut șapte neveste și tot așa în săptămâna din urmă a vieții lui îi plictisea pe toți cu dialogurile lui imaginare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
intrinsecă! Aceasta, fiindcă e vorba aici de relația echivalenței Masei și Energiei... În cuptorul lulelei, jarul tutunului avu iar câteva licăritoare pulsații. Relația aceasta vi-o voi reda mai închegat în următorul enunț. Iată-l! Folosind peretele placat în smalț mov, ca pe o tablă școlară dintr-un închipuit amfiteatru studențesc, Profesorul desenă lăbărțat, cu o bucată de cretă de croitorie, pe care o sustrăsese absent, la o ședință de probă pentru vestimentație a soției, câteva litere mari, pronunțându-le solemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
taburet pirogravat, o toaletă cu oglindă mică, dreptunghiulară, pe care se afla o sticlă lată cu parfum - etichetă străină, pe un macrameu cu Împletitură savantă. CÎnd deschisei ușa mînerul scrîșni; Ana aștepta În picioare, tăcută, fixă, Îmbrăcată Într-o rochie mov a cărei culoare se distingea molatic În lumina veiozei pale dinspre canapea. Mă apropiai fără cuvînt. Nici o tresărire, nici o cută a rochiei ei nu se mișca, poate e numai ideea despre Ana, gîndii speriat. Mă aflu În fața unei simple idei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
Renoir, departe de a se repeta de la un tablou la altul, experimentează, propune mereu texturi diferite, chiar și în cadrul aceleiași lucrări. În "Peisaj la Wargemont" (1879), artistul folosește trăsături uniforme de penel pentru a crea o combinație amețitoare de verde, mov și albastru... În "Rafala de vânt" (1872), penelul urmărește linia ierbii și a tufișurilor care se îndoaie și se întrepătrund pe o colină, în bătaia vântului.... Uneori Renoir pictează cu delicatețe și claritate ce aduce aminte de ucenicia sa ca
Arta secolului al XIX-lea văzută din alte unghiuri by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8686_a_10011]
-
muncă, fiind în faza derulării etapelor de certificare cu ținta certificării în mai 2006. ( D. B.) La „Thalia“ Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely“ Timișoara va prezenta în 29 și, respectiv, 30 noiembrie, pe scena Teatrului „Thalia“ din Budapesta, spectacolele „Salcâmul mov“, de Szép Ernő (regia: Verebes István) și „Don Juan și Faust“ de Christian Dietrich Grabbe (regia: Alexander Hausvater). ( S. P.) Rezidențiat 2005 Doamna dr. Georgiana Ivănescu, consilier în cadrul D.S.P. Timiș, ne-a informat că duminică, 27 noiembrie, de la ora 8
Agenda2005-48-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284437_a_285766]
-
o numeroasă familie... Și dacă străbunicul ar fi fost în stare sau dacă ar fi vrut s-o ia din scurt și s-o întrebe, ar fi aflat, desigur, când își cumpărase ea scurteica aceea de catifea sau rochia aceea mov care o întinerea și o făcea atât de frumoasă... "Păi dar! spunea bunica, închidea ochii și pe noi ne ținea cu curul gol... Lăuda sărăcia, că toți oamenii mari s-au născut în sărăcie, dar nu spunea că oamenii ăștia
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
000 lei; buteliile de deodorant „Magnolia“, pe care le foloseam pe post de-aruncătoare de flăcări, carbonizând furnicile din baie; prima sticlă de vin - un „Tokay“ din ’56, insuportabil de dulce, găsit în pivniță; prezervativele chinezești cu talc, în cutiuțe mov, de câte trei (degeaba suflam în ele, cu gândul să explodeze; prin cauciucul gros ca o șosetuță nu trecea nici vârful unui ac); almanahurile vedetelor „Cinema“, cu pozele cărora jumătate din generația mea s-a delectat în baie (cealaltă jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Acum stăteam bine toți trei, lipiți de perete, sub carpeta cu Ali Baba. Cei patruzeci de hoți împingeau de zor la bolovanul din cavernă, galben pe fond bleumarin; unii erau încălțați cu niște cizme de cauciuc, muncitorești, croșetate cu lână mov. „Știți clădirea Primăriei, de pe Banu Manta?“, ne-a verificat Maria. „Sector 1?“ „Da.“ „Ce-i cu ea?“ „Are ceva pe acoperiș, chiar în vârf.“ Ne-am gândit amândoi, și eu, și tânărul Lupu. Nu ne-aminteam. Când stai în București
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]