1,609 matches
-
sluji și În românește. Mormântul Proorocului David Tot pe Muntele Sion este o clădire care se aseamănă cu o sinagogă. Cripta se Înalță Într-o Încăpere ca un cavou boltit, semicilindric. Și este acoperit cu catifea mov, cu semnul cultului mozaic pe ea. Și o stea galbenă cu șase colțuri cum e la evrei. Doi rabini stau În fața mormântului, după un mic grilaj de fier, și mângâie poporul care vine și se roagă. Aici se odihnește Împăratul și Proorocul David. Aici
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Huși. Din numărul total al locuitorilor, 42.675 erau bărbați, iar 41.019 femei, 7.813 persoane care știau carte și 75881 neștiutori de carte. După cult, erau: 74.862 ortodocși, 3.556 catolici, 26 protestanți, 13 grigorieni, 5.235 mozaici și 1 mahomedan. Județul avea 126 de biserici, în care slujeau 119 preoți, 6 diaconi, 169 cântăreți și 38 eclesiarhi. După naționalități, erau 78.130 români, 5.235 israeliți, 162 greci, 79 nemți, 15 bulgari, 15 poloni, 32 italieni, 12
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
12660 suflete, din care : 6374 bărbați și 6286 femei. După starea civilă: 6279 necăsătoriți, 5120 căsătoriți; 1173 văduvi și 88 divorțați. Cu știință de carte: 2703 și fără știință de carte: 9957. După cult: 7836 ortodocși, 1838 catolici și 2986 mozaici. După naționalități: 9642 Români, 2986 Evrei, 2 Ruși, 2 Bulgari, 6 Greci, 17 Nemți și 5 Italieni. Acești locuitori viețuiesc în 3200 de case de diferite forme și mărimi, așezate pe 52 de ulițe, împărțite în patru mahalale sau colori
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
conține următoarele date referitoare la orașul Huși: 14.305 locuitori, din care 7.020 bărbați și 7.285 femei; 2.934 (20%) știutori de carte, 11.371 neștiutori de carte. Din punct de vedere confesional, erau 3.587 de religie mozaică și 1.760 catolici. Datele statistice incluse într-o Dare de seamă, publicată de Radu Kernbach în 1897, sunt în mare parte asemănătoare cu cele prezentate de Gh. Ghibănescu: 14.309 locuitori, din care 8.972 ortodocși, 1.750 catolici
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sunt demne de luat în seamă. Astfel, județul Fălciu avea o populație de 93.831 locuitori, din care 47.114 bărbați și 46.717 femei. După religie, conviețuiau: 83.170 ortodocși, 3.958 catolici și protestanți, 6.689 de religie mozaică, 7 mahomedani și 11 - alte religii. Orașul Huși, reședința județului, avea 15.625 locuitori, din care 7.773 bărbați și 7.852 femei; știutori de carte erau: 4.941 (3.317 bărbați și 1.624 femei), iar neștiutori de carte
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
italieni, 7 greci, 9 ruși, 38 turci; total străini: 156. Pentru structura etnică a orașului Huși, prezentăm în tabelul următor apartenența la principalele trei religii, ca și repartiția pe sexe. Dintre ortodocși: 60,6 % bărbați și 60,4 % femei; dintre mozaici: 25,8 bărbați și 26,3% femei; dintre catolici: 13,3 % bărbați și 13,3 % femei. Cifrele publicate în Anuarul statistic din 1904, referitoare la anul 1899, se deosebesc, în mică măsură, de cele pe care ni le oferă L.
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
484 locuitori. Din întreaga populație a județului, 46.726 erau bărbați și 46.591 femei. Sub spect etnic, existau 81.168 români și 416 străini. După cult, erau: 82.679 ortodocși, 3.911 catolici și protestanți, 6.708 de religie mozaică, 4 - de religie mohomedană, 15 - aparțineau altor religii. Numărul neștiutorilor de carte era foarte mare: 79.201, în raport cu numărul știutorilor de carte: 14.116 locuitori. În prima decadă a secolului al XX-lea, populația se afla într-o continuă creștere
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sau se indică Treimea Persoanelor. 3. Elemente liturgice privind căsătoria la popoarele antice, la evrei și în epoca primară creștină Că evreu după trup, Mântuitorul a practicat formele cultului iudaic din vremea Să, luând parte la toate actele cultului public mozaic, participând printre altele și la nunta din Cană Galileii (Ioan 2). Majoritatea elementelor cultului iudaic erau din punct de vedere religios nedesăvârșite, deaceia Mântuitorul caută să l reformeze și să-l spiritualizeze. Pe de altă parte Mântuitorul este întemeietorul unui
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
religioase. în bazinul Mediteranei la greci și la români, făgăduința și jurământul celor doi tineri înaintea căsătoriei avea conotații familiare, regăsindu-se ideea încheierii unui contract simplu, între cei doi fără ingerințe din partea puterii religioase. Tot astfel și la poporul mozaic această instituție a logodnei privită mai mult ca o înțelegere familiară, însă se săvârșea și actul cultic al binecuvântării peste cei doi. în schimb creștinismul acorda acestei făgăduințe o importanță deosebită, ea realizându-se în cadrul cultului, separat de taină căsătoriei
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
din Poporul Bibliei, din acei păstori admirabili, care i-au dat adăpost, În iesle, Născătoarei Mântuitorului. Am tot mai mult convingerea că evreii care au mișunat pe Planetă de 1000 de ani Încoace sunt khazarii - populație turcică, trecută la religia mozaică. Altfel nu se poate explica varietatea extraordinară a tipologiilor evreiești existente În lume, printre care și foarte ciudații dolicocefali roșcați și cu pistrui, așa cum e Însuși Sörös, rasă care, În mod sigur, nu se regăsește În nordul Africii sau În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
investigației. În cazul nostru este vorba despre Comunitatea evreilor din 4 Dorohoi între anii 1919 și 1945. În acest sens, devine utilă precizarea că am utilizat conceptul de comunitate, în înțelesul larg acceptat, acela de instituție comunitară evreiască, instituția cultului mozaic, care coordonează și gestionează activitatea instituțiilor de cult, învățământ și de asistență socială și spitalicească specifice evreilor. Pe de altă parte, în înțelegerea noastră, comunitatea, ca instituție evreiască este alcătuită din membri care, prin plata unei cotizații, consimt aderarea la
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
din 1 iulie 1940 nu conțin nici o informație despre modul în care s-au petrecut evenimentele. La 14 iulie 1940, cu adresa nr.404, președintele dr.Isac Axler comunica Federației că soldatul Iancu Solomon, de 32 de ani, de confesiune mozaică, „mort la datorie pentru țară la 29 iunie 1940” a fost înhumat la 1 iulie 1940 în cimitirul evreiesc, pentru care primăria comunei Dorohoi a emis autorizația de înhumare nr.137563. La 24 iulie 1940, cu adresa nr.422, președintele
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
evreiești” pentru care guvernul trebuia să găsească urgent soluții pentru a nu nemulțumi populația. În ședința consiliului de Miniștri din 18 septembrie 1940, Conducătorul statului recunoaște că „este o problemă foarte gravă, cea evreiască, pentru neamul românesc. Este o problemă mozaică la care mă gândesc, dar mai este și alta. Dacă atac toate problemele deodată, atunci nu pot face nimic. Trebuie să ne infiltrăm în viața economică și când vom reuși să punem mâna pe ea, atunci mergem mai departe”623
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și în nici o calitate, precum proprietari, uzufructari, asociați, administratori”. Erau socotiți evrei în sensul legii „toți acei având ambii părinți evrei sau numai unul, fără distincție, dacă ei sau părinții lor sunt sau nu botezați în altă religie decât cea mozaică, dacă sunt sau nu cetățeni români, sau dacă domiciliază sau nu în cuprinsul țării. Se schimbau criteriile în definirea celor socotiți evrei față de decretul-lege nr.2650 din 8 august 1940 pentru că taina botezului nu poate schimba destinul sângelui mozaic. Transferul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
cea mozaică, dacă sunt sau nu cetățeni români, sau dacă domiciliază sau nu în cuprinsul țării. Se schimbau criteriile în definirea celor socotiți evrei față de decretul-lege nr.2650 din 8 august 1940 pentru că taina botezului nu poate schimba destinul sângelui mozaic. Transferul proprietăților rurale s-a făcut în efectul legii. Pentru aplicarea legii au fost transmise instrucțiuni privind constituirea comisiilor județene, au fost făcute proceseverbale și inventarele, au fost investiți custozi pentru a administra în numele statului până la lichidarea bunurilor. Au fost
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
rurale în România sub nici un titlu și în n ici o calitate. Legea socotea evrei toți acei având ambii părinți evrei sau numai unul, fără distincție, dacă ei sau părinții lor sunt sau nu botezați în altă religie decât cea mozaică, dacă sunt sau nu cetățeni români, sau dacă domiciliază sau nu în cuprinsul țării”. Se schimbau criteriile în definirea celor socotiți evrei față de decretul lege nr.2650 din 8 august 1940 taina botezului nu poate schimba destinul sângelui mozaic. Ca
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
cea mozaică, dacă sunt sau nu cetățeni români, sau dacă domiciliază sau nu în cuprinsul țării”. Se schimbau criteriile în definirea celor socotiți evrei față de decretul lege nr.2650 din 8 august 1940 taina botezului nu poate schimba destinul sângelui mozaic. Ca urmare, transferul proprietăților rurale, aparținând evreilor din județul Dorohoi s-a făcut în efectul legii. Au fost constituite comisii județene, au fost făcute procese verbale și inventarele, au fost investiți custozi pentru a administra în numele statului până la lichidarea bunurilor
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
menținerea unei stări de suspiciune la adresa evreilor. La 25 septembrie 1940 cu adresa nr. 14363, inspector V.Bolocan se adresează poliției de reședință, în conformitate cu ordinul Direcției generale a poliției nr.66471 din 20 septembrie 1940 în cavourile cimitirelor de rit mozaic din țară s-au găsit depozitate arme și muniții care ar urma să fie folosite de elemente comuniste într-o eventuală răscoală după dispozițiile centralei comuniste. De acest procedeu s-au folosit evreii și comuniștii din teritoriile ocupate, dând un
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
înalte manifestări patriotice. Până la 20 mai 1942, evreii au subscris 1994209141 de lei. La 11 septembrie 1940, conducerea Federației a înaintat un memoriu de protest contra deciziei ministerului Cultelor și Artelor nr.42354 din 9 sept.1940, pentru reglementarea cultului mozaic, care stipula desființarea a numeroase sinagogi și interzicerea activităților cultural-religioase ale populației evreiești. La 19 septembrie 1940, s-a dat o nouă Decizie care suspenda decizia din 9 septembrie. La 15 iulie 1941 s-a protestat împotriva purtării unui semn
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Radu Lecca. În plan local, Centrala s-a folosit de Oficiile Județene, dar și de Comunitățile locale, care și au continuat activitatea. Conform Deciziei nr.48/1942 a Centralei evreilor, „comunitatea evreilor dintr-o localitate cuprindea totalitatea evreilor aparținând cultului mozaic din acea localitate; comunitățile în ființă, organizate pe baza legii cultelor se mențin. Comunitățile se ocupau, în continuare, de organizarea cultului mozaic, de funcționarea școlilor și a instituțiilor de cultură evreiască, de asistența socială și de statistica evreilor din localitatea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Conform Deciziei nr.48/1942 a Centralei evreilor, „comunitatea evreilor dintr-o localitate cuprindea totalitatea evreilor aparținând cultului mozaic din acea localitate; comunitățile în ființă, organizate pe baza legii cultelor se mențin. Comunitățile se ocupau, în continuare, de organizarea cultului mozaic, de funcționarea școlilor și a instituțiilor de cultură evreiască, de asistența socială și de statistica evreilor din localitatea respectivă. Pe baza deciziei nr.189 din 25 iunie 1943, au fost dizolvate comitetele de conducere ale comunităților și ale grupurilor evreilor
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
sursă de venit. Comunitatea evreilor din Dorohoi, recunoscută ca persoană juridică în baza lege cultelor din anul 1928 și a Deciziei ministeriale nr.42848 din 16 mai 1932, a fost o instituție strict religioasă, având în atribuția sa controlul cultului mozaic pentru evreii din orașul Dorohoi și al învățământului confesional, precum și funcționarea principalelor instituții care deserveau populația evreiască. În baza Statutului Comunității, adunarea generală a evreilor era autorizată să desemneze prin vot conducerea comunității, care apoi era validată de Federația Comunităților
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
va fi reluată când împrejurările o vor permite. Dr.Isac Axler a avut abilitatea de a reorganiza instituția comunitară a evreilor din Dorohoi, adaptându-se împrejurărilor și, în acest fel a făcut posibilă întreținerea și funcționarea instituțiilor ce deserveau cultul mozaic, învățământul primar și asistență socială și sanitară. În februarie 1941, într-o situație privind instituțiile nerechiziționate și utilizabile în proprietatea Comunității, figurau doar școlile primare de băieți și de fete, grădina de copii, spitalul comunității, azilul de bătrâni, baia comunității
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Herșcu Cojocaru, Mendel Segal medic, spălător Leon Horovitz. Imobilele comunității erau doar cele din str.Spiru Haret, Carmen Silva, Costică Stroici, Moruzi, I.C.Brătianu, Steaua în care, funcționau doar instituțiile culturale și spitalicești ale Comunității. Într-o situație privind cultului mozaic din Dorohoi se preciza că, în orașul Dorohoi erau număr de 22 de case de rugăciuni și sinagogi. Acestea erau doar controlate de Comunitate, ele dețineau local propriu și buget independent de cel al Comunității și o conducere aparte, dar
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
acestea nu au nici o altă avere. Ele se întrețin din cotizațiile anuale cât le dă fiecare enoriaș în parte. După evacuarea unei părți însemnate a populației din Dorohoi, enoriașii care susțin aceste instituții de cult sunt foarte puțini. Rabinii cultului mozaic din Dorohoi erau doar Hiticoh Friedl, Mercal. Devine utilă precizarea că din anul 1942, în orașul Dorohoi funcționează două instituții comunitare evreiești, respectiv Comunitatea evreilor și Oficiul Județean Dorohoi al Centralei evreilor din România. Comunitatea evreilor din Dorohoi menține în
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]