501,047 matches
-
de tigare erai maltratat și ținut zile întregi dezbrăcat în celula neagră, fără pat și fără mâncare, iar pentru recitarea unei poezii din închisori s-au dat condamnări între 10 și 25 de ani, pentru difuzarea lor s-a dat muncă silnica pe viață, iar pentru trecerea lor în lumea liberă s-au iuventat comploturi unde s-au dat sentințe de condamare la moarte”, mărturisește autorul care, în anul 1996 a publicat la București volmul “Avanghipsiri”, în traducere ” Priveliști”, la lansarea
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
reamintit și a respectat cu strictețe convenția stabilită în detenție de foștii deținuți politici care hotărâseră că acel care va scăpa în lumea liberă să publice tot ce își amintește despre regimul de exterminare practicat în închisorile și lagărele de muncă din România, precum și creațiile literare concepute “în anii grei de regim celular, cănd timpul se scurgea între rugăciune și poezie”, cum menționează el în Notă asupra ediției la volumul “POEZII DIN ÎNCHISORI”. Că publicist, a semnat în Cuvântul Românesc multe
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
poate chiar Viena pentru Noaptea (1871). Atmosfera este, Însă, aceeași peste tot: un „Înăuntru” nocturn. Odaia ca spațiu pare a intra În atenția poetului În momentul când Sătul de lucru caut noaptea patul. Chiar dacă momentul În sine al ruperii de muncă este important, ne va interesa, mai Întâi, ceva de dinaintea lui, și anume lumina din odaie: de vreme ce-și caută patul, Înseamnă că cel muncit a stins-o. Ca În Scrisoarea I: Când cu gene ostenite sara suflu-n luminare
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
nu spune cine l-a organizat, dar este de la sine Înțeles că Eminescu Însuși este arhitectul volumului său. Oricum, Slavici ne spune că În primăvara lui 1883 poetul lucra intens și că el, Slavici, a dedus din acest stil de muncă boala ce va exploda la 28 iunie. Să nu fi știut Slavici la ce lucra prietenul și chiriașul său?
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
de la Național, si asta în situația în care toate investițiile sunt făcute în numele lui Dan Puric. Faptul că nu mi s-a dat nici macar posibilitatea de a manifesta un reflex de coabitare eminamente creștină intrându-se abuziv pe deasupra mea, desconsiderând muncă de 25 ani pentru a crea o școală și un concept de teatru de dimensiuni europene, mi se pare un act de abuz politic, necinste sufletească și proastă calitate umană a celor care l-au conceput. Brâncuși spunea: 'artă nu
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
spectrele existenței cenușii pe care o duc Între ulițele desfundate de la periferia capitalei (pe care, comparând-o cu celelalte orașe europene, sunt nevoiți s-o așeze printre târgurile provinciale aspirând la un statut superior); ele sunt victimele unor locuri de muncă dominate de ambiții, de relații la impactul cărora adevăratele valori se retrag, șocate; ele rămân parteneri ai unor legături amoroase care nu le pot oferi satisfacție spirituală, dincolo de care se Întrevede posibilitatea continuității unei căsnicii șterse, condamnate la plictiseală și
ALECART, nr. 11 by trepIulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92869]
-
lumi mizere, dezolante, care li se deschide Înainte ca o oglindă din care le privește „un hiperrealism angoasant”, după cum scria Doina Ioanid, care le dezumanizează. Ratarea personajelor este evidentă, indiferent de mediul din care fac parte (Întârzierea la locul de muncă sau la vizita unor prieteni, certurile cu amanții, incapacitatea de a sfârși tezele și de a avansa pe un alt post). Personajul Își pierde aura mistică, el este redus la condiția unui prizonier al propriei existențe, nu mai poate fugi
ALECART, nr. 11 by trepIulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92869]
-
se- nclină. După cum arată părul meu În fotografie, Îmi pot da seama În ce dispoziție era mama când mă pieptăna (...) Dar poate că starea de spirit a mamei devenea atât de vizibilă În părul meu pentru că (...) fusese deportată la muncă silnică În Uniunea Sovietică. Motivele pentru care te rădeau În cap alternau, povestea mama”. Astfel, regele se infiltrează În Însăși chintesența ontologică a fiecăruia dintre membrii familiei: În tată - prin faptul că, zdrobit de serviciul În armatele SS, devine un
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
FRUMOASE 101 POEZII de MIRCEA DINESCU Fie o legitimare. Independent de natura sa, aceasta nu omite imboldul către "recursul la origini”, după expresia lui Blaga. Văzând În cel din urmă un parcurs revers al devenirilor, ne putem izbi de o muncă mnezică, filmică și, automat, clișeică. De aceea, poezia este, fără Îndoială, imperiu, centru al noțiunii Înseși de scriitură. Poezia nu retrăiește, nu "digeră" starea. Nici măcar nu o redă. Evident, conflictul cu standardul este rezolvat, Întrucât timpul, etalonul, forma doar construiesc
ALECART, nr. 11 by Sabinne Marie Tăranu () [Corola-journal/Science/91729_a_92873]
-
textului într-o tehnică destul de modernă, care să nu schimbe caracterul esențial al documentului. Greutatea a fost găsirea corespondentelor în muzică a ethosului evanghelic, astfel că muzica să aibă, în același timp, si un sens dramatic. Mi-a cerut o muncă susținută timp de patru ani.<footnote Citat din articolul O vizită la compozitorul Paul Constantinescu, apărut în ziarul „Evenimentul” an V, nr. 1535, 11 octombrie 1943, p. 2, reprodus în volumul Constantinescu, Paul, Despre „poezia” muzicii, Argument, nota asupra ediției
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
de a închide lumea ficțională în text prin autoreflectare. De aici și sinonimia pe care au edificat-o criticii literari între metaficțiune și telquelism, între chestionarea raportului realitate-ficțiune prin punerea la vedere a strategiilor narative și simultaneitatea dintre produsul și munca transformatoare telquelistă. Valabilitatea acestor interpretări limitative nu este probată de vreme ce romanele metaficționale nu se rezumă doar la o funcție structurală, care este mult mai evidentă decât cea semantică. Dacă ne raportăm doar la procesul autoreflectării textului din perspectiva structurii, fără
ALECART, nr. 11 by Anamaria Blanaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92899]
-
Baroul din Ontario. Practic terminase de studiat și cel de-al doilea sistem de drept care funcționează cu succes În lume, și anume the Common Law, unde acum putea munci ca avocat. Mi-a spus că Îi place mult și că munca din ultimii ani Începea să dea rod. A trecut nenumărate examene, a studiat cot la cot cu cei de aici, și În engleză și În franceză, a trebuit să ia și un job secundar, s-a chinuit foarte mult, dar
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
din dezamăgirile, neputințele, nostalgiile și lașitățile mele cotidiene, sau dorul meu de mine Însumi din acești ultimi ani, erau astfel astâmpărate, stinse, aruncate În uitare, Împăcate cu sinele acesta care asemenea unei pelicule de filmare e un martor al tuturor muncilor și zilelelor care ne trec cu fiecare ceas. În această tihnă a camerei de așteptare, tânărul meu prieten debutant și-a pus telefonul la Încărcat, iar eu am ațipit un sfert de oră. După film, când am mers la o
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
învățăturile Sfântului Siluan”, în „Epifania“, nr. 1, ian. febr., 1998, p. 11. footnote>. Astfel, Dumnezeu, într-un chip neînțeles nouă, i-a dat Sfântului Siluan să cunoască esența păcatului atât de adânc și de puternic, încât el simțea cum trăiește muncile iadului, aici, pe pământ, și în acest iad el striga la Dumnezeu, Îl ruga cu lacrimi și cu nădejde să i Se arate, ținea sufletul său în iad și nu deznădăjduia, până când i S-a arătat viu, dându-i sfântului
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Și totuși meseria are un farmec aparte, e o tradiție a generațiilor de care nici doamna, ca nici toți ceilalți ceasornicari, nu se pot desprinde. E frumusețea observării timpului și trecerii lui, a întregii lui ființe ce devine parte a muncii ceasornicarului. Și mai mult, e pasiunea meșteșugului muncit. Un meșteșug despre care ceasornicarii, ar putea spune, întocmai lui Arghezi,că e cel mai inefabil și mai mincinos". Inefabil prin natura sa, și mincinos prin perisabilitatea și iluzia existenței sale veșnice
ALECART, nr. 11 by Adela Căşuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92907]
-
din toată inima pentru mantaua marinărească de anul trecut. Aș fi dorit în cazul acesta ca lungile mele scrisori pe care le trimit regulat să conteze tot așa cum ar fi fost scrise și pentru tine, evident că ar fi o muncă inutilă de a repeta în alte scrisori același lucru. Dar pentru a scormoni totuși alte rânduri din partea ta, iată-mă acuma în adresă directă către tine, și astfel sper, dacă ești într-adevăr supărat, că vei trece peste tăcerea mea
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
să se știe acolo. Mi’aduc aminte de veșnicele reclamații ale orchestrei Radio, care de bine de rău - nu știu - dacă făcea mai mult de 3-4 servicii pe săptămână, de Dl Schenck, fagotist vienez, care era „victima” eternă a unei munci de „sclav”, de tragerea chiulului la lucru de către Filarmonici etc.! De pretențiile de a nu repeta în ziua premierei, nici a doua zi și atâtea altele! De învoiri de la repetiții sau spectacole! Lucru necunoscut aici! Apoi, acordajul orchestrelor din Italia
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
premieră, care este anunțată ca un mare eveniment și ca substituirea lui „Otello” pentru care era așteptat Toscanini. Se mai prezintă Traviata, Rigoletto, Boema și un balet. Rigoletto deasemeni trebue să-l fac eu. În total 8 recite, deci destulă muncă într’o lună, dar îmi aduce bani serioși și te asigur că e nevoe! În Septembrie alte patru spectacole la Scala, apoi plecăm cu echipa din „Cosi fan tutte” în Olanda și Belgia, care ne cere insistent; e posibil să
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
I-a fost pus la dispoziție cel mai bun corepetitor timp de o lună și, finalmente, a ajuns la orchestră cu o comisie în sală; eu însă n’am putut să asist. Ei bine, a fost un desastru! Cu toată munca ei de o lună, Dânsa nu mergea în nici o măsură împreună cu orchestra și vocalmente nu era decât un urlat. Serafin și comisia au rămas consternați, bineînțeles a fost imediat trimeasă la plimbare. Reacția lor: Ea cu nasul sus, bravând, iar
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
care Verdi îl „lucrează” și îl propune în Falstaff - va fi epicentrul operelor lui Puccini începând cu Manon<footnote Idem, Dorsi, Fabrizio / Rausa/Giuseppe - Storia dell’opera italiana, ed. Bruno Mandori, Pavia, 2000, p. 504. footnote>. G. Verdi a început munca la parola scenica, deja în Otello și a atins perfecțiunea în Falstaff, în fluență, conciziune, naturalețe. Un moment de virtuozitate vocală lirică încă neatins rămâne fuga finală la 10 voci cu care Verdi încheie Falstaff. Cât privește melodicitatea din Manon
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
a reunit medici de diferite specialități dar și asistenți medicali, moașe și farmaciști, în total au fost peste 150 de participanți. Au fost prezenți medici gastroenterologi, pediatri, interniști, neurologi, psihiatri, chirurgi, anesteziști, ORL-iști, stomatologi, epidemiologi, dermatologi, medici de medicina muncii, laborator, diabet și nutriție, medicină sportivă, boli infecțioase, medici de familie. Vârsta participanților a variat de la octogenari la tineri absolvenți. Deși majoritatea au fost din București, au venit și medici din Pitești, Colibași, chiar și din Iași. Dintre cei care
Revista Spitalului Elias by LIANA TAUBERG () [Corola-journal/Science/92041_a_92536]
-
am citit cu mari emoții. Răspunsul dânsului a fost acesta: „Esti un diamant neșlefuit. Domnul N.N.Negulescu, este cel care mi-a deschis ușa ca să intru în cămara sufletelor dumneavoastră. Dânsul a fost primul ales de Tatăl meu ca să facă munca cea mai grea și anume, conturul desenului meu spiritual, este primul om care a început să șlefuiască ce Tatăl alesese. Au urmat alți aleși, menționez două nume: Academicianul Cristian Petru Bălan, membru U.S.R. și membru A.R.A. și Cezarina Adamescu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
refuzat oferta de a fi consilier artistic și scenograf la Metropolitan Opera din New York); - despre poeta Adela Popescu și regretatul său soț, George Muntean (,,înzestrat cu o forță ieșită din comun, atât morală, cât și fizică, cu o putere de muncă tenace și răbdătoare și mai ales cu o neliniște continuă, care să te împingă să te golești până la ultimul strop, ca o ciutură...”). Presărate asemenea unor mărgăritare de preț ori aidoma unor angelice flori de isop și busuioc, în multe
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
avut loc la finele celei mai mari conflagrații care a zguduit lumea civilizată. Unde ne aflam noi atunci? La sfârșitul anului 1945, România era o țară sărăcită, distrusă de război, de bombardamente, cu o mare parte a populației aptă de muncă pierdută în luptele purtate pe fronturile din est și din vest, cu partide politice puse pe harță și care se luptau pentru putere, o țară aflată sub ocupație militară străină și care avea de plătit uriașe despăgubiri de război. O
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
căpitanul Lupoi și alții ejusdem farinae. Iar aceste minciuni au fost crezute, au devenit cauză proprie pentru mulți oameni. Sau, să recitim articolele prin care se pleda pentru vinderea „pe un dolar” a unor obiective industriale extrem de valoroase, ridicate prin munca și sacrificiul tuturor.Dar, renunțând la alte considerații, la care mă îndeamnă sugestivul dumneavoastră exemplu, pe plan personal, ce a însemnat pentrudumneavoastră această perioadă? F.T.: Este o etapă care pentru mine a început prost. Am stat la pușcărie, nevinovat, vreme
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]