1,282 matches
-
din Azarie (și el îndatorat altora). Miron Costin preia din Twardowski. Nicolae Costin preia "copios", fără a recunoaște, fragmente din textele tatălui său și din numeroase alte surse. Nu numai cronicarii moldoveni sunt vinovați de păcatul plagiatului, ci și cei munteni. Al. Dobrescu reia, semnalând ajutorul, argumente dezvoltate de savanți cunoscuți, ca B. P. Hasdeu, Ioan Bogdan, P. P. Panaitescu și G. Mihăilă. Singurul caz în care nu aș fi întru totul de acord cu Al. Dobrescu e chiar primul invocat
Plagiatul universal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9140_a_10465]
-
câștigându-l la Judecătoria sectorului 6 l Echipa secundă a nou-promovatei în Divizia A de fotbal F.C. Vaslui va juca din sezonul următor în Divizia C. Adrian Porumboiu, finanțatorul clubului moldovean, a cumpărat locul în eșalonul trei de la nou-promovata Flacăra Muntenii de Sus pentru suma de aproximativ 120 milioane lei. Formația satelit se va numi F.C. Vaslui II și va evolua la Huși l Mario Pescante, președintele Comitetelor Olimpice Europene și supervizor al Jocurilor Olimpice de iarnă din 2006, de la Torino, a
Agenda2005-27-05-Sport () [Corola-journal/Journalistic/283905_a_285234]
-
babei vrăjitoare apare insistent aceeași particularitate: „să-l duc la halde mama”; „hatunci, humplut”; „hapoi”, „copilul hăsta”, „sa horrdoni sa vie haicea”, „a hăluia” (Opere, III, p. 565-568). E de remarcat că Budai-Deleanu e ardelean, iar Heliade și Caragiale sînt munteni: s-ar putea să se manifeste aici un fenomen mai general de percepție și valorizare lingvistică: o trăsătură de diferențiere e atribuită din afară graiului în ansamblu, iar din interior este percepută ca marcă socială. Al. Graur, în studiul său
„Hasta” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13347_a_14672]
-
precum și onomastica soției sale, Marica. CONSTANTIN BRÂNCOVEANU. Erau acolo și sultanul Ahmed al III-lea, marele vizir Gin Ali, ambasadorii creștinătății apusene, de la Veneția, din Franța, Anglia și din Imperiul Habsburgic, dar și din Rusia, alături de mulți oameni de rând. Muntenilor li s-a îngăduit să spună o ultimă rugăciune în genunchi, iar apoi sultanul le-a oferit iertarea și viața dacă trec la mahomedanism. Anton-Maria Del Chiaro, secretarul domnitorului, nota mai târziu despre răspunsul demn al Voievodului: CONSTANTIN BRÂNCOVEANU. "Împărate
Sfinții Brâncoveni. Pe urmele domnitorului la Istanbul. Închisorile şi martiriul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21766_a_23091]
-
martie, de la ora 19, pe scena Casei de Cultură Studențești, iar accesul publicului va fi liber. Act artistic de identitate l Performance interzis minorilor „act de identitate“ este primul proiect în România al artistei vieneze de origine română ®aluca jacono - muntean. Conceput de ea, spectacolul/performance este realizat cu sprijinul unei echipe de artiști multimedia din Austria și Cehia. El va fi prezentat timișorenilor sâmbătă, 20 martie, de la ora 20, pe scena Casei de Cultură Studențești, coautori ai evenimentului fiind, alături de
Agenda2004-12-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282196_a_283525]
-
și convergent pentru edificarea unui viitor național. În virtutea acestui scop, ei suplimentează ficțional istoria și forțează logica, reinventează și revalorifică tradiția, o expun retoric și persuasiv, ca pe o ramă solidă a noilor deziderate. "Împregiurările de acum", revendicările concrete ale muntenilor și moldovenilor luminați, nu trebuie văzute - arată cu aceeași prudență strategică Heliade - ca o dinamitare revoluționară a societății. Revoluția echivalează pentru el cu o restaurație. Dorința poporului, pe care o exprimă, nu este să răstoarne, Doamne ferește!, legile. Noi vrem doar
Cum se scrie istoria by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8164_a_9489]
-
pielea noastră, nu-și găsise încă drumul său teribil. Să-ți împrumuți puterea ta celor ce vor să te supue... Ardeleanul a zis-o. * TURCII invadează Muntenia. Țepeș îi hărțuiește, aplicând tactica gherilei, ceva nou pentru musulmani... Ei speră că muntenii vor fi siliți să iasă la luptă deschisă. Dar nu îi vor ierta deloc, și, sub presiunea oștilor împărătești, ridică o tabără în așteptare, apoi ...la București înștiințare Cu solii încredințate trimese, Cum că el (sultanul) vrea pe țară să
Un Hercule valah by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7431_a_8756]
-
a îmbiserici, încreștinare, îndumnezeire, înduhovnicire, a se înstrăluci etc.), datorită caracterului conservator, cu trăsături arhaice și populare, al acestuia. În Limba română actuală (1948), Iorgu Iordan comenta pe larg conotațiile sociolingvistice și stilistice ale derivatelor de acest tip: „Cred că muntenii înșiși au deseori conștiința că formele cu în- sunt dialectale”; „Asupra unor exemple ca îmbucura, înmărita, împietrui, înnumăra și altele asemănătoare nu stă, cred, nimeni la îndoială că n-au ce căuta, cel puțin în limba scrisă, dacă nu și
Îmbucurat, înnumărat... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13457_a_14782]
-
cealaltă capitală: Bucureștiul e prezentat ca târg vestit pentru boscărie, stosărie, coțcărie, matrapazlărie, rușfetărie, potlogărie, dar și Iașiul e „chiar de gemine cu Bucureștiul vostru” (Actul I, scena 2). Particularitățile regionale sunt destul de marcate: formulele de adresare și exclamație ale munteanului sunt nene, neneo, nenișorule, vere; ale moldoveanului - neică și neiculiță. Munteanul folosește intens perfectul simplu (luași, o tăiași, o pățirăm etc.) și formele analogice în -ră, pe care le va ironiza și Caragiale (s-a găsitără, mi-a scăpatără, „urât
Limbajul coțcarilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5059_a_6384]
-
coțcărie, matrapazlărie, rușfetărie, potlogărie, dar și Iașiul e „chiar de gemine cu Bucureștiul vostru” (Actul I, scena 2). Particularitățile regionale sunt destul de marcate: formulele de adresare și exclamație ale munteanului sunt nene, neneo, nenișorule, vere; ale moldoveanului - neică și neiculiță. Munteanul folosește intens perfectul simplu (luași, o tăiași, o pățirăm etc.) și formele analogice în -ră, pe care le va ironiza și Caragiale (s-a găsitără, mi-a scăpatără, „urât tată a mai avutără”), care nu apar deloc în vorbirea moldoveanului
Limbajul coțcarilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5059_a_6384]
-
Iancu Eugen-Alexandru, 30 ani l Zgureanu Ioan, 89 ani l Manu Ioan, 52 ani l Dragoș Lucreția-Viorica, 37 ani l Ianoș Ioan, 75 ani l Dippold Elena, 48 ani l Chirilă Maria, 82 ani l Motorugă Ioan, 67 ani l Muntean Terezia, 82 ani l Bugaru Aurel, 68 ani l Muntean Andrei-Marian, 4 zile l Roșu Maria, 79 ani l Fabian Iuliana, 77 ani l Iovin George, 81 ani l Doboșan Valeriu, 71 ani l Diaconescu Hortensia, 90 ani l Curiman-Mare
Agenda2004-40-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/282946_a_284275]
-
sesizat eu cu privire la polițiști, nimic altceva. FR: Bă, dar știi ce, știi p-aia... Tu știi? Nici mie nu mi-a venit atuncea ...(neinteligibil)... îmi pare rău. Tu trebuia, tu trebuia să faci... să propui cercetare prealabilă pentru ăsta pentru MUNTEAN. Nu? Că tu erai șeful lui. ...(neinteligibil)... TB: Da, FLORENTIN, dar eu când am mers, când am fost atuncea la raport la domnul TOBĂ, când ai fost cu mine și zicea: bă, sigur vrei să-i dau drumul? După ce m-
NOI interceptări în dosarul lui Traian Berbeceanu. Procurorii DNA spun că șefii IGPR și DIICOT știau de neregulile din Alba by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/56066_a_57391]
-
Pădureni 6. Dimitrie Cantemir 14. Stănilești 7. Drînceni 15. Tătărani 8. Duda-Epureni 16. Vetrișoaia 3. JUDECĂTORIA VASLUI cu sediul în municipiul Vaslui MUNICIPIU 1. Vaslui ORAȘE 1. Negrești COMUNE 1. Albești 15. Lipovăț 2. Băcești 16. Miclești 3. Bălteni 17. Muntenii de Jos 4. Bogdana 18. Oșești 5. Codăești 19. Poienești 6. Costești 10. Pungești 7. Dănești 21. Rebricea 8. Deleni 22. Solești 9. Delești 23. ��tefan cel Mare 10. Dragomirești 24. Tanacu 11. Dumești 25. Tăcuta 12. Gîrceni 26. Todirești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
jiganiilor, irmafroditul pasirilor”, „pasirea dobitocită și vita păsărită”, identificată cu Mihai Racoviță, moldo-muntean din rațiuni politice. De fapt, la Cantemir apare doar forma Strutocamilă, alternînd cu cea de Cămilă (conform cheii, diferența pare a marca ipostaza de domnitor susținut de munteni, față de cea de simplu boier moldovean). Textului lui Cantemir îi revine meritul de a sta la baza sensului nou, fixat ulterior de comentarii și de uz; în limba de astăzi, struțocămila ar putea fi definită ca „alcătuire hibridă, din două
Struțocămila by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13326_a_14651]
-
treia, eternă, orice s-ar zice... Când copacul umbre lungi aruncă, pe înserat, el își strânge oastea, o așează pe trei coloane. Erudițianul pretinde că nu citise nicăieri să fi fost trei... În rest, admite că e o istorie adevărată. Muntenii înaintează astfel pe furiș, împresurând poziția turcească, păcălind străjile... Intră cu năvală acoperită În tabăra păgână adormită. Masacru. Fiecare pe unde trece, somnul dulce-l mută-n moarte rece (șecspirian!)... Mândrilă, la faptul că turcii nu puseseră străji, opinează că
Balada lui Argineanu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7295_a_8620]
-
înaintează astfel pe furiș, împresurând poziția turcească, păcălind străjile... Intră cu năvală acoperită În tabăra păgână adormită. Masacru. Fiecare pe unde trece, somnul dulce-l mută-n moarte rece (șecspirian!)... Mândrilă, la faptul că turcii nu puseseră străji, opinează că muntenii, neieșind la bătaie, sentinelele otomane se culcaseră fără griji... părere naivă a unui civil. Ca Zeii din Olimp, forțele cerești creștine se amestecă și ele în conflict. Turcii sunt încercuiți. Când încearcă să scape Mahomed însuși se vede încolțit, gata
Balada lui Argineanu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7295_a_8620]
-
în conflict. Turcii sunt încercuiți. Când încearcă să scape Mahomed însuși se vede încolțit, gata să fie prins. E prima lui înfrângere europeană. Asaltul e atât de puternic, încât sultanul crede că are de a face cu oști numeroase. Parcă muntenilor le-ar fi sporit numărul. Satana intervine zadarnic aruncând asupra protejaților săi o ceață artificială, să-i scape. Arhanghelul Mihail dă ordin îngerilor să atace direct drăcimea. Armele lor, în afara paloșelor de foc, niște lasere, sunt: Cruci, evanghelii, moaște, mătănii
Balada lui Argineanu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7295_a_8620]
-
criticul în urmă cu 13 ani, abordarea lui era mult diferită de aceea a celorlalți critici ai perioadei și propunea o altă direcție. În viziunea sa, Geo Dumitrescu nu era un poet ironic și ludic, nu se înscria în familia "muntenilor", nu-i avea urmași pe Marin Sorescu și pe Nichita Stănescu, ci era "primul nostru poet politic", un poet preocupat cu seriozitate de actualitate, contestatar și niciodată gratuit. De asemenea, sensibilitatea poetică a lui Geo Dumitrescu era văzută de Nicolae
La umbra nucului în floare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15317_a_16642]
-
Pe umăr, gingașa soție de procuror ținea un vas confecționat din carton, pe care fusese lipită hîrtie aurită. Din vas se ițea gîtul unei sticle de șampanie. - Pe tine rog păhăruț șempanie! îi spuse Ippolit Matveevici, pocind cuvintele ca un muntean adevărat. Soția procurorului îi zîmbi tandru și- și coborî vasul de pe umăr. Ippolit Matveevici îi privea cu răsuflarea tăiată brațele goale, ca de ceară, și mîinile care destupau sticla cu stîngăcie. El bău licoarea spumoasă fără să-i simtă gustul
ILF ȘI PETROV Douăsprezece scaune (ediție necenzurată) () [Corola-journal/Journalistic/4078_a_5403]
-
095 m2 Dumbrava-Deal Comună Savinesti, 1974 810.586.584 județul Neamț 6. 8.14 Stația 220/110 kV Fai 50.878 m2 Iași Comună Rediu, DN 28, 1974 346.494.184 județul Iași 7. 8.14 Stația 220/110 kV Munteni 30.630 m2 Vaslui Str. Podu Înalt, 1976 725.968.514 Vaslui, județul Vaslui 8. 8.14 Stația 220/110 kV Suceava 43.362 m2 DN 2 (la 2 km de Comună Scheia, 1975 1.076.046.574 localitatea Sfântu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129678_a_131007]
-
rîndul lor, ardelenii beneficiază de o educație habsburgică în spirit latinist și catolic. într-un cuvînt, pe sol românesc, "capetele cele mai prestigioase politice sau literare au fost capete conservatoare. Liberalii și progresiștii, desțărații și revoluționarii s-au recrutat dintre munteni și de predilecție dintre meteci". Așadar nu se cuvin exagerate simpatiile de stînga pe care le-a manifestat la un moment dat generosul intelectual, care n-a căzut niciodată în capcana comunismului plat, ignobil, cu al său corolar trivial-propagandistic... Ca
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
ani mai poate efectua un dans al mâinilor, dar la filmare dormea, cu porții de somn de câte 48 de ore. Și, presupun, cu treziri de câte zece minute. Altcând, cel mai vârstnic bărbat, de vreo sută patruzeci de ani, muntean din Caucaz, călărea vesel, muncea zdravăn la colectivă, se însurase de nu știu câte ori, avea prunci în bătătură - dar informația venea din surse sovietice, nu totdeauna riguros verificabile. Oricât te-ar oripila ideea randevuului cu aceea cu coasa, care te răpește
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]
-
cât de slobodă fusese la gură „ticăloasa prăsilă", care îi trădase pe Vlad și ai săi, când se deghizaseră ei în turci... Criticos opinează: „Aici se vede firea țiganilor, căci până a nu ști ei că aceia îmbrăcați turcește erau munteni..." Deputații romi din parlamentul român să nu se sensibilizeze. Așa zice Criticos. Părerea lor despre români nu e tocmai pozitivă... Acum câțiva ani, o ceartă se iscase în tramvaiul 26, între pasagerii albi și un grup înfipt de bruneți. Furioasă
O ceartă în tramvaiul 26 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6438_a_7763]
-
momentul aparției adevăraților turci, pe care țiganii, „arși" data trecută, îi cred iarăși munteni —, și prind deodată curaj, amăgiți de gândul că istoria se repetă. „Țiganii - notează el - zicându-și că iară sunt munteni, - se îmbărbătează... Numai falsuri și măști. Muntenii nu sunt turci. Turcii nu sunt munteni. Iar acest cavaler falnic e și nu e Parpanghel. Adică este el, dar luând înfățișarea lui Argineanu, care sforăie la umbra codrului, drogat de apa negativă a unui pârâu vrăjit. Astfel, curajul capătă
O ceartă în tramvaiul 26 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6438_a_7763]
-
Plumbuita, fondată de Matei Basarab, tot lîngă balta Colentinei, aici avînd loc și vechiul bîlci Drăgaiaca "în amintirea răpirei sabinelor". Pe aceeași întinsă cîmpie se făcea și bîlciul cel mare lîngă orașul București, numit Moși, acolo se încumetreau băltărețul cu munteanul, își vindeau românii manufacturile, se făceau jocurile și petrecerile în prezența chiar a domnitorului țării, care venea să încurajeze populația și să fie el văzut, cunoscut și copiii din fașă. Deși de tristă memorie, dar tot trebuie să arăt că
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]