2,822 matches
-
pădure, ascultam trilurile maiastre ale păsărelelor dintre crengi și ne întorceam cu o poftă nebună de mâncare. După prânz dormeam vreo două ore și apoi iar prin pădure. De data asta luam cu noi coșulețe pentru fructe fragi, zmeură și mure. Am mâncat pe săturate frăguții copți și proaspeți. Pădurarul făcea glume cu noi, zicea că în tufișul de zmeuriș moș Martin are să ne vină de hac, ca are să ne mănânce tot din coș și are să ne gonească din proprietatea sa
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
nu mai fu tulburată decât de stropii ce săreau din urciorul pe care Îl vărsa fără Întrerupere un Înger bucălat de marmură. Cu pași ușori, cei doi se Îndreptară spre un loc știut din zidul grădinii, În spatele unui tufiș de mure unde se ivise o crăpătură tocmai bună pentru a se strecura prin ea un om Încovoiat. Conrad Își Împinse slujitorul cu grijă, pentru ca acesta să nu-și zgârie făptura rotofeie de piatra aspră. Ieși și el, și un mecanism la fel de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cea mai suportabilă perioadă din viața lor de pușcăriași. Că, de fericire... nu putea fi vorba în niciun caz. Dar partenera suporta greu regimul de celulă. Tânjea și el, de fapt, după codrul măreț și poienile pline cu zmeură și mure, după libertatea de mișcare și aerul proaspăt al munților. Astfel că apetitul de viață al Marinicăi scădea din ce în ce mai mult; zi după zi îngrijitorii găseau tainul de hrană neatins. Într-o seară, după ce și-au spus "noapte bună" în limbajul lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
de miriște pe care înainta mașina, fusese trasă câte o brazdă de combină și pe miriștea încă proaspătă se zăreau capetele unor țăruși bătuți în pământ. Vehiculul rula pe o miriște țepoasă, înaltă, înierbată și copleșită de mulțimea rugilor de mure care cuprinseseră întregul sol, asemenea unor liane târâtoare de dimensiuni liliputane, dar care amortizau, oarecum, asperitățile terenului. Apoi, mașina a încetinit și s-a oprit. Șoferul a coborât și a dat drumul oblonului din spate. Milițianul a venit și el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
te afli numai după scaunele șubrede, zgâriate și arse de mucuri de țigară de cine știe când, înjurăturile și chiotele care umpleau fondul sonor al salonului și mirosul de tărie din aceea împuțită, care nu iese nici cu toate gea- murile deschise. — Sachi Disperatu’, domnișorule Vasile, râde Ion Pribeagu, amicul lui Mihail, întrebat despre unul dintre pseudonimele sale. Așa am semnat cel mai des ! — O, Doamne, dar publicul trebuie să vă iubească ! Ovrei, neovrei, Sachi Disperatu’ e de senzație, glumește și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Aramă Mihai Stângaciu Isac Mereacre Popa Nicoară Rugină, șatrar Buzdugan Alexa din Cotnar Ștefan Murguleț nepotul pivnice Pavăl Călătoru rului Savin în sat la Grijalovi Siliștea lui Oțel, a lui o nișă la frunte și cu Petrilă Armășel vad de mură, loc de pri Pe Bârlăzel... Toplița Surlariu sacă și grădină de Braniștea domnească... jumătate pomăt Păstrăv Lohănaș din Copăceana I-a aprins casele și heiurile Gangur Dumitrașcu Fulger diacu Comisul Neagu 66-70 Stolnic Luca tăiat la Vaslui? deci îndoielnic în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Din Constandin? Ba eu l-am văzut Și l-am cunoscut. Și l-am aruncat La un mal surpat Era nalt bărbat Nalt și sprâncenat... Așa l-am văzut Și l-am cunoscut. Fețișoara lui Spuma laptelui, Ochișorii lui Două mure negre 'ntinse pe pământ Ne-atinse de vânt... Perișorul lui Pana corbului. Murgulețul lui Vânăt porumbac Cu stea albă-n cap. Frâul calului Țeasta smeului Doi șerpi încordați De gură-ncleștați. Așa l-am văzut Și l-am cunoscut. Dunăre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fragmente din blană care îi făceau să stabilească o legătură totemică, „dobândeau o putere asupra animalelor” pe principiul pars pro toto. O variantă a Mioriței colind adaugă portretului bine cunoscut al ciobănașului imaginea draconoctonului: „- Mustăcioara lui/ Pana corbului;/ Ochișorii lui/ Mura câmpului;/ Sprâncenele lui/ Două spici de grâu,/ Mustețioara lui/ Pana corbului./ Călișorul lui/ Puiul zmeului./ Săușoara lui/ De-o falcă de zmeu./ Săbioara lui/ Fulger pe pământ./ Pușculița lui/ Para focului” (Hângulești - Vrancea). În Cudalbi, Galați, colinda cântată femeilor bătrâne
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
expresie a naturii dinamice, solare, înfruntând animalul totem, fapt ce înscrie gândirea mitică românească în tiparul oriental al lui yin și yang. În două colinde din Dobrogea apare și o comparație frecventă în imaginarul folcloric: „Ochi-și negri ca și mura”; dincolo de conotația telurică, imaginea câștigă și o sugestie a vegetalului și a rodului. Cea de-a doua notă cromatică, mai puțin răspândită, exprimă statutul de neofit: „Numai Lina, fată dalbă” (Mada - Hunedoara), „Ea ședea și chindisea/ Cu mâini dalbe zugrăvea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
caniculară; doar doi coreeni, probabil, ce se odihneau la umbra unui copac. Urcușul spre Alto del Perdón este lung dar camino l-am început așa că nu-mi rămâne decât o singură direcție ,,înainte!” Pe marginea drumului sunt nenumărate tufe de mure încă necoapte. îmi zic: ,,Peste vreo săptămână, două vor fi coapte și mă voi înfrupta din plin pe camino”. Sper să am bucuria și plăcerea aceasta. Pe crestele micilor masive muntoase te impresionează nenumăratele mori de vânt: surse de energie
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
Sarria, un oraș ce nu m-a impresionat, arhitectura lui fiind mult mai simplă, mai „comunistă” comparativ cu cea din orașele Burgos sau León. - De aici, drumul pelerinilor devine o splendoare. Flancat mereu de ziduri, arbuști, multe ruguri pline cu mure coapte (delectarea meaî, copaci impresionanți, unduind printre lanuri, trecând prin sate mici sau cătune sărăcăcioase, această porțiune de drum mi s-a părut a fi cea mai pitorească, mai medievală aș putea spune, din câte am întâlnit până acum. Mereu
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
la o grădină mare de pomi, fragi și vie. Un jidan care reușise să se călugărească, apoi fugise din mănăstire pentru a lua o țărancă din sat, proprietară a patru pogoane de loc, le plantase și le exploata. Fragi și mure vindea la București, din ce rămânea de la germani, cu care își făcea afacerile; numai pe căpșuni luase în anul precedent 30 000 lei, sumă enormă pe atunci. L-am arvunit și noi. Trimitea la două zile o țigancă care ne
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ansamblului poeziei ca și a părților componente ale acesteia, totul văzut în angrenajul întregului ideatic al operei poetice, și nu numai, al lui Mihai Eminescu. Schematizând la maximum, cartea lui Mihai Rusu ar putea să apară ca un fel de mură-n gură pentru profesor și pentru elevi, căci domnia sa zice: profesorul spune asta, elevul întreabă așa, profesorul răspunde astfel etc., din aceste explicitări rezultând de fapt analiza poeziilor, comentariile asupra lor, exegetica propriu-zisă. Aici însă, lucrurile nu mai sunt chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
care focul s-a întins prin iasca uscată și la ceilalți rugi. Era, așa, un fum negru, urât. Ardeau murii și scrâșneau. Fumul se ducea departe, se topea în aer până aproape de Doftana, aș zice. Era atras de Doftana. Aspirat. Mure uscate care se topeau. Cam astea sunt lucrurile pe care pot să mi le amintesc. 18. Leonard Cohen Încet-încet, auzul revenea. Infecția aia împuțită ceda. Ne luptăm, nu ne lăsăm. Mi se comunica pe un ton sec că am imunitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
legănate pe șolduri sub cobilița cu chiupuri mari de pământ și cu străchioara cu cărbuni aprinși la fund, oferind gospodinelor leneșe la gătit ciorba de burtă dreasă cu ou și cu oțet și tuslamaua prea suculentă, din călcâi, muche și mură, cu usturoi; sau la noptatecul ospătar ambulant cu cren vurști calzi, serviți cu hrean, cu vin fiert și pâine de secară tre cătorilor Întârziați și birjarilor de după miezul nopții și până-n ziuă, când apărea cobilița turcului și samovarul său de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
stil, fără acorduri gramaticale, fară ortografie și punctuație, cât și miile de pagini compacte ale „Arhivei pentru știința și reforma so cială“, morman inutil de probleme răsuflate ale răsuflatului sociolog D. Gusti); În afară de asta, mai găsindu-l pe toate dru murile Îngăduite hârtiei tipărite și păturite În fel și fel de cărți, broșuri și reviste, biblioteci și publicații ale Ministerului Muncii, ale Institutului Social Român, ale Direcției Generale C.F.R.; și mai ocupând câteva situații de conducere administrativă În minister, În comitetul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
astea când ghive ciului i se zice „călu găresc“ sau „grădinăresc“. Mai rămânând să dăm aci citire câtorva specialități, cum li se spune, pre cum tuslamaua, căreia nu știu de ce i-o fi zicând „regală“, din muche de burtă, din mură și călcâi de vacă, temperată În excesiva ei suculență cu lămâie stoarsă deasupra, cu mujdei de usturoi, cu ceva piper și ardei iute, formulă supe rioară tuslamalei tripes à la mode de Caën, așa cum se servește, cu o sticlă de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de purcel, mirosind ușor a pipi, pe care le dibăceam și alegeam cu ochii și cu unghia la Mura, În uli cioara Sf. Niculae din șelari; acum și antricoatele „cu floare“ de la grătarul „șpaniol“ al lui șmilovici din Udricani, cu mură turile Înfundate de șoimăsul sinagogii din Sticlari, mai-marele peste toți pepenașii, castraveții, gogoșarii, pătlăgelele, gogone lele și merele murate din lume, și cu pâinea, cea mai bună din tot Bucureștiul, a lui Steinberg, fost morar și acum brutar pe Văcărești
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lui. O găsisem stând În poartă pe această victimă crucificată a amorului conjugal, care asculta acum clopotele sunând În noaptea asta de Paști, când mulțimea veselă a băieților, porniți În cârduri de la biserici, se abătea acum să ciocănească În gea murile femeilor ăstora care nu Îndrăzniseră a călca sfintele praguri și, În marea lor majoritate, Îi luau la goană pe golani cu ocări cutremurate de spaimă și de indignare. După peste patruzeci de ani, Încă o mai văd și astăzi pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
adversari inegali, prin gestul simbolic al aruncării prosopului peste rugii care mă trântiseră la pământ rânjind într-o satisfacție meschină. Acum ne îndreptam obosiți spre casă, călcând tot prin miriștea dușmănoasă, agresivă și inconștientă, împiedicându-ne frecvent de rugii de mure care se întindeau pe toată suprafața miriștii, asemenea unor liane din jungla inospitalieră, dar crescute pe orizontală. Praful drumului, înfierbântat la maximum, ne ardea tălpile desculțe, pișcate de miriștea nemiloasă de pe tarlalele de grâu recent secerate. În fața ușii holului, cuplați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
un sac de bălegar de vacă uscat, căruia pe-aici i se spune tizic. Ai folosit vreodată așa ceva? Nu? Oooo, Doamne! Dac-ai ști cu câtă dificultate l-am adus până acasă... De ce? Păi, m-am împiedicat de rugii de mure și-am venit în nas pe miriștea aia îndrăcită încât mi-am jupuit groaznic prețiosul meu organ olfactiv din care a curs o grămadă de sânge; mi-am spart buzele care ajunseseră la dimensiunea unor gogoși beneficiare ale unui exces
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
vorba, numai că de această dată ea fusese adusă de la Zăvoaia, comună apropiată de noi și nu trecuse prin ritualul sfințirii ortodoxe. Era o agheasmă naturală, pură, vindecătoare de orice boală, denumită popular "sângele Domnului" sau "puterea ursului", având culoarea murelor coapte, care "stătea pe unghie" după cum afirmă specialiștii oenologi și care ingurgitată îți inducea o stare de veselie exuberantă și de fericire paradiziacă, socotind că te afli cel puțin în fermecătoarele grădini suspendate ale Semiramidei... Iar vajnicii apărători în uniformă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Drob mare ( Melilotus oficinallis), Chituluș (Astragalus alpinus), Cuțubatură (Coronilla emerus), Aripă de corb (Onobrichis arenaria), Măzăriche (Vicia silvatica, Vicia saepium, Vicia orobus), Bob sălbatec (Lathirus nissolia), Fâseiuță pestriță (Lathirus silvester, Lathirus latifolius) Familia Rosacee. Mărăcine (Prunus spinosus), Scoruș (Sorbus aucuparia), Mura ursului (Rubus fruticosus), Făina de vin (Alchemilla vulgaris), Căpșun (Fragaria Collina), Măceș (Rosa canina), Trandafir sălbatec (Rosa alpina), Barba caprii (Spirea ulmifolia), Scrântitoare (Potentilla silvestris, Potentilla thuringiaca, Potenthilla chrisanta, Geum montanum, Potentilla rubens), Talpa gâștii (Potentilla anserina), Turița (Agrimonia eupatoria
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
acolo. În 1911 am început a fierbe și a distila rachiu de poame de casă și sălbatice dintre care unele mi-a dat un spirt bun de medițină contra reumatismului, fert din poame de soc, de călin (păltinei), lemnul câinelui, mure câinești, mure negre, afine, căpșune, smeură, scoruș și rozii, care este cel mai escelent rachiu de medicament. În 1913 au plecat fiul al patrulea de la a doua soție, Horațiu Virgin C. Folea tot în Statele Unite din America. Din acești numiți
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
1911 am început a fierbe și a distila rachiu de poame de casă și sălbatice dintre care unele mi-a dat un spirt bun de medițină contra reumatismului, fert din poame de soc, de călin (păltinei), lemnul câinelui, mure câinești, mure negre, afine, căpșune, smeură, scoruș și rozii, care este cel mai escelent rachiu de medicament. În 1913 au plecat fiul al patrulea de la a doua soție, Horațiu Virgin C. Folea tot în Statele Unite din America. Din acești numiți fii, cel
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]