1,303 matches
-
la rândul meu, să-i explic unui adolescent de astăzi ce a însemnat comunismul? Pentru că dincolo de atrocitatea inventariată în cărți de istorie, era vorba și acolo de o stilistică a cotidianului, de împuțirea inefabilă a fiecărui atom de viață, de la mutra obiectelor care ne înconjurau (chibrituri, haine, clanțe, pantofi, tramvaie, caiete, uși de bloc, magazine, pixuri, mașini și nasturi ― pe scurt, tot ce se numea "produs socialist"), trecând prin cărți, filme, muzică ușoară, ziare, programe de radio și televiziune, defilări de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ștaif" al sărbătorii. Gabriela A., veșnic în întîrziere, trăgând după ea o sacoșă din care îi cad lucruri stranii în momentele cele mai nepotrivite. Miniștri, ambasadori, televiziuni etc. Laudatio e făcută de eseistul elvețian Iso Camartin, un tip deștept cu mutră de șoricel, care își construiește discursul plimbîndu-l pe Andrei, post-mortem, prin paradis, infern și purgatoriu. Andrei, care și-a exploatat dintotdeauna surplusul de greutate pentru a obține efecte comice, asumîndu-și dezinvolt tema, îi mulțumește spunând că e prima oară în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nu poate avea loc așa nitam-nizam corespondență diplomatică - căci nu poate avea loc în nici un caz. Ce s-ar zice oare dacă într-o bună dimineața un redactor oarecare s-ar drapa în pașă turcesc (l-ar crede toată lumea după mutră) ș-ar începe-a da poronci în numele sultanului? Acest turc "novissimi generis" ar fi cel mult competent de a intra direct în corespondență cu craii din împărăția Goliei, dar nu cu suverana maiestate a unui popor. Ei bine, tot atâta
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
EminescuOpIX 217} publicul românesc cu institutul sui generis din Cernăuți nu ne încălzesc defel când știm că mediul pe care d. Stremeyer l-a creat universității falsifică neapărat izvorul științei dezinteresate, încît devine indiferent cine se silește a tăie acolo mutre filozoficești de pe catedră, dacă e d. Tomașciuc sau d. Havrișciuc sau alții ejusdem farinae. [29 septembrie 1876] MALTRATARE Deși nu suntem de loc amici ai rasei care profesează cultul mozaic și nu ni se poate imputa nici un cuvânt în favoarea ei ca
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
că am fi tot atât de zeloși apărători ai existenții lor ca și ai neamului nostru. Cât despre austriaci, cu ei treaba stă altfel. Nu credem să putem vrodată mistui acea mestecătură de evreu, german și slav care ni se prezentează sub mutra beamterului și jurnalistului austriecesc și care în vremea din urmă A 'nceput să facă politică pan-germanistică și să jure în numele sahastrului de la Varzin, care nici cu spatele nu vra să știe de ei. Urmașii lui Arpad nu ni pot
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
omenească au rămas să fie reprezentate - prin cine? Prin niște saltimbanci caraghioși. Egoismul omenesc, acest sâmbure al răului, acest nerv al caracterelor, care s-a 'ntrupat mai bine și mai perfect sub frumoasele obrazare de bronz ale cezarilor decât sub mutra de capră a unui satir, acest egoism este reprezentat printr-un măscărici. Toți ceilalți, afară doar de contele în unele momente slabe, sunt niște îngeri. Piesa a fost jucată bine. Fierarul (d-nul Galino), sora lui de lapte (d-șoara Dănescu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
neputință ce proiectează necontenit imagini În care el, triumfător, Își contemplă dușmanii prăvăliți În țărână. Previziunile sale istorice sunt de-o cumplită luciditate. Desfășurarea ulterioară a evenimentelor le-a confirmat Într-o proporție covârșitoare: „... ce-aș mai vrea să văd mutra tipilor de la N.R.F. și de la Figaro, a găștii demagogilor, a jidăniei și a tuturor celor care m-au umilit și m-au călcat În picioare”. Deasupra tuturor acestor zbateri și incredibile torturi fâlfâie aripa neagră a morții. Născut prea târziu
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
personalitate, că ești doar un membru al brigăzii"148. Întâlnim și la Vladimir Bukovski, o observație asemănătoare privind dimensiunile răului concentraționar, care lovește în ceea ce are omul specific: Cea mai neplăcută este însă senzația pierderii personalității, ca și cum ți-au târât mutra pe asfalt și n-au rămas în tine nici un fel de trăsături caracteristice, particulare 149. Înainte de moartea fizică, finalitate urmărită prin regimul de viață impus în lagăr, se petrece distrugerea ființei etice. Tocmai de aceea lagărul nici nu are o
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
noi: te cheamă la nouă jumate seara și nu-ți dă drumul decât la patru dimineața 219. "Bursucul trăiește în vizuini adânci și întortocheate". Ăsta da, ăsta-i de-al nostru! Bravo, bursucule, păi, ce altceva-ți mai rămâne? Și mutra o are în dungi, ca o saltea, adevărat ocnaș 220. Cronotopul stepei, concentrat în aulul Uș-Terek, apare în capitolul " Amintirea despre ceva minunat". Un capitol ulterior, "Râul ce se varsă în nisipuri" completează această imagine, prin scrisoarea lui Kostoglotov adresată
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
umărul stâng al Tincăi și-a nimerit în creanga unui copac, turtindu-se acolo. În liniștea care s-a statornicit, o clipă, în ograda conacului, Tudor a strâns frâul calului și-a poruncit aspru: Legați-I și puneți-l cu mutra-n fum de ardei! Într-o clipă, pandurii au pus pe boier cu gâtul în jugul de unde dezlegaseră țăranii. Fetițo, a surâs Vladimirescu, ațâță focul, să afle și dumnealui baș-boierul ce dulce-i fumul de ardei... Tinca a împlinit porunca
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
la zi cu România. Oh, cred că de abia atunci mi-aș mai răcori și eu sufletul, înjurând și blestemând în toate limbile cunoscute, fiindcă tare mă mai ia dorul de a pune mâna pe ciocan, ca să-i pocesc artistic, mutra lățită pe sticla televizorului. Nu sunt, decât vreo două zile de când marinarul de uscat a recidivat, ceea ce i se întâmplă cam des în ultima vreme rămânând nepedepsit, și mândru nevoie mare a spus în stilu-i caracteristic că „ieșim din recesiune
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
scut american. Am văzut mai zilele trecute o demonstrație de inteligență, curat marca Ițic și Ștrul, șefi la FMI. Constrânși de situația precară din România, au făcut și ei o alegere. Văzând că ori de câte ori îl trimit pe ciudatul acela cu mutră de contabil premiant numit Jeffrey Franks la guvernul Boc, de fiecare dată i se cer bani și iar bani. Au ales de data aceasta, să-l doteze pe Jeffrey Franks cu un costum ponosit și niște pantofi găuriți în talpă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
acas' spre Camelot. CORNWALL: Ce, ești nebun, bătrîne? GLOUCESTER: Cum se iscat-a ceartă? Spune, dar. KENT: Nimic pe lume nu se-urăște-atît Ca mine și-ăst borfaș. CORNWALL: De ce-l numești borfaș? Care-i e vina? KENT: Nu-mi place mutra lui. CORNWALL: Poate că nici a mea, a lui, a ei? KENT: E-n obiceiu-mi, șir, s-o spun de-a drept: Văzut-am fete mai de preț în vremea mea, Decît stau chiar pe umerii ce-i văd 'Naintea
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
plânge de teamă să nu fie călcat și mai apăsat. Dar ce să-i faci, aceștia suntem, cu aceștia defilăm... Gică Hușanu E ra la noi în sat unul Gică Hușanu, un tip încrâncenat, tăcut, cu o privire cruntă, cu mutră de haiduc de codru des, care în absența unui alt Hușanu care îmbătrânise, era recunoscut drept prim ghiogar al satului. Avea în curte un coteț pentru porci, un coteț bine alcătuit din trunchiuri de copaci, la care avea și un
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
sape de zor morminte în pivniță. Dacă sunteți pensionari sau chiar salariați la stat nu vreți să coborâți? Nu-i nimic, atunci stați la o cafea cu fratele Dumitru (nume de om liniștit dar în realitate un ucigaș, psihopat, cu mutră de Frankenstein, proaspăt evadat de la zdup). Eventual, poate-i dați și lui o mână de ajutor, fiindcă și el are un cadavru proaspăt și deocamdată nu știe unde să-l parcheze. Și de aici începe toată acțiunea. Pentru a-i
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pe sulul de pergament plasat în orbitele goale ale capului de mort. Prințul de Aragon optează pentru sipețelul de argint și găsește înăuntrul lui desenul unui cap de idiot care se strâmbă la el clipind din ochi (a blinking idiot), mutra unui țicnit (a fool’s head) în care își recunoaște propria imagine, în timp ce textul de pe sul vorbește de data asta despre cei ce, alergând după umbre, merită să primească doar umbre. Oare desenul acesta nu este o altă mască a
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
exterior; face; fală; fata; fața; fața cuiva; de față; fază; făptură; fel; femeiesc; fericire; fermecător; fețe; foto; furios; gingășie; icoană; iluminat; individualitate; interes; interesant; înduplecător; îndurerat; fără înfățișare; jabă; look; lucios; luminozitate; mamă; merge; Mira; mîini; moacă; mod; model; mofturos; mutră; nasol; natural; necioplit; neînsuflețit; nemuritor; nevăzut; nevinovat; nimic; de nisip; obraji roșii; ochi și expresia feței; oglindă; om cu 2 fețe; de om; omenesc; oval; păr; personalitate; plăpînd; portret a unei persoane; poveste; poză; prințesă; repulsie; respect; riduri; rotund; sac
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dulce; dulceață; eleganță; emblemă; emoție; estetică; eu; expresii; fantomă; farmec; fățărnicie; fericire; fericită; fermecat; fermecată; fizic; fruntaș; frunte; haine; hîtră; identitate; inspirație; inversă; îmbujorare; înaintare; îngrijire; îngrijită; îngustă; întotdeauna; lumina; luminat; luminos; lumînare; măreață; măști; a mea; mică; mîini; mînă; mutră; naturalețe; negătit; neobișnuită; nepăsare; netedă; nevăzută; niciodată una; nouă; oameni; obiect; obosită; obraznică; ochii; oval; palid; parte; perfecțiune; personal; plan; plăcut; poker; de poker; pori; portret; posomorîtă; potrivită; poziție; praf; prezent; prezentare; primar; primi; primul; putere; radioasă; reacție; recunoaștere; cu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
gură; guriță; gustoasă; hrănitoare; interes; intră; intrare; izvor; îmbucătură; kiss; largă; leu; leului; libertate; limbaj; lume; lumi; lup; mai; matur; maxilar; măsele; mesteca; a mesteca; mestecă; miere; mimică; minciună; pentru minte; miros; mîncare mîncat; moară; mor; mu-mu; mură; murdar; mușca; mutră; naș; neagră; nedreptate; nimic; obișnuit; ochi; oral; organ bucal; organism; păcătoasă; pămînt; paradox; parlamentar; parte a corpului; parte a feței; pasiune; pene; periculos; peșteră; picătură; piele; pîine; plisc; poftă; probleme; prostie; puf; pufos; pungă; pupă; pupă-mă; răbdare; răutăcioasă; răutate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dat, am admirat la muzeul Carnavalet portretul lui Talleyrand. Extraordinara finețe a chipului și zâmbetul imperceptibil Ă exact așa cum mi-l închipuiam. / Pe lângă el, Napoleon are un aer plebeu, iar capetele Revoluției, un aer de-a dreptul vulgar (Danton, ce mutră!)” (III, 216). Admirația față de Talleyrand e, de altfel, constantă și ar merita o analiză detaliată. În ce-l privește pe Nietzsche, el apare de câteva ori, în opoziție cu Schopenhauer, pe tonul cu care e prezentat aici Danton. Citim într-
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
s-ar afla doar simpla nevoie a definirii de sine, dar în spatele calificării stă dorința, poate chiar voluptatea autoflagelării: Cioran își reproșează neputința de a merge cu distrugerea (autodistrugerea?) până la capăt. Continuă, deci: „Toți cei cărora nu le-am stâlcit mutra sunt tot atâtea reproșuri pe care mi le fac și care-mi otrăvesc existența” (idem). Altundeva, aceeași nemulțumire că excesele violente nu-s decât proiecții imaginare. „Cea mai mare parte a timpului mi-o petrec pocnindu-i pe oameni, suduind
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ânțelepciune», deliberare, atavism. Ă Explozia, ba nu, nevoia de explozie, iată ce simt, dar cum știu că nu pot exploda, mă consum regretând, mă istovesc urându-mă, îmi reproșez că sunt sub posibilitățile mele Ă aș vrea să-mi stâlcesc mutra, într-atât mă exasperează compromisurile, concesiile, resemnările mele. Nu mai suport să mă stăpânesc. Va trebui să urlu în sfârșit Ă să urlu ca să nu mai urlu” (III, 138). Așadar, un Cioran violent? Unul atras de „oamenii cruzi”, „indiferent dacă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
sunt mai ieftine (un franc bucata) pentru că sunt necrescute. Atunci dați-mi doar una», zic eu. Cucoana a făcut un rictus insuportabil, care m-a scos din fire. Am aruncat moneda de un franc și am plecat furios. În fața unei mutre ca asta, cum aș putea să mă stăpânesc? Și totuși ar trebui” (idem). Este momentul în care Cioran își stabilește, pentru a câta oara, un cod de comportament în care să nu fie înscrisă violența. Doar că, o recunoaște Cioran
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
pe care-l consideră real, i se pare golit de reversul împlinirii. Oricum, iată ce crede despre succes: „Dintre toate mâhnirile, cea mai cumplită e cea a consacrării” (III, 117). Sau: „Orice triumf are ceva profund abject, dacă judecăm după mutra învingătorului. Din păcate, învinsul, dacă învingea el, ar fi avut aceeași expresie ca rivalul său mai norocos. Nu e nimic de făcut: în orice succes există ceva înjositor” (II, 208). Continuă Cioran: „Sper să nu am vreodată prilejul de a
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
și atunci mi-a venit să vărs. Să știi, Mina, că și eu am început-o cu vărsăturile. După aceea, mai tîrziu, a venit moartea. (pauză) Hai la înmormîntare. Hai, că dacă ne-a mai lipsi cîte ceva pentru asta, mutre avem sigur. Mina: (cu blîndețe) Ilie, mai bine du-te și dă-ți cu niște apă pe ochi. Ilie: Ce spui? Și dacă mă trezesc? Mina: Păi tu nu crezi că e cazul? Ilie: Bine, mă duc, dar să știi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]