1,379 matches
-
ea”. Acesta este momentul inaugural, și cel mai puternic liric, al iubirii În poemele lui Gr. Alexandrescu. De el se leagă o promisiune de fericire. Figura așteptării este, În fond, o figură a promisiunii de plenitudine, a speranței de salvare. „Nădăjduiesc Într-Însul”, zice poetul, În meditațiile lui reci despre amor. Starea de plenitudine este Însă scurtă, extazul se concentrează Într-un minut: „minutul cel Încîntat”, „minutul cel dorit” (Nu, a ta moarte...). Înainte de acest minut fericit este așteptarea, după el
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
am și terminat un nou act pentru piesa Ovidiu, pe care am hotărît să o refac În Întregime. Se spune că numai Începutul este greu... la mine numai primul vers... O dată venit În bune condiții, restul curge ca din izvor. Nădăjduiesc să-mi termin opera În cincisprezece zile dacă vreo nemulțumire neașteptată nu va veni să mă Întrerupă.” CÎnd termină FÎntîna Blanduziei scoate un „uf de mulțumire”, semn că tot mai plăcute sînt lenea, meditația la gura sobei sau voiajul prin
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ne veselim? Că din griji, precum priceperii, Nimica nu folosim. Ceasul umblă, vremea trece, Și noi nainte pîșim, Ne spune, ne dă junghi rece, Că vîrsta ne-o moleșim. Și dacă În asta floare Cu dulceață nu trăim, Tu cînd nădăjduiești oare Vrem-asta s-o mai găsim? Ducă-să doru-ntristarea, Ducă-să inima rea, Ducă-să chinul, ohtarea, Ducă-să grija cea grea. Iar noi cu o glăsuire Totdaună să cîntăm Și tot cu bună voire Slobozi să ne desfătăm.” 23. Anton Pann Își permite
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Elmo, nu izbutiți să fiți împăcați cu sufletul vostru și mă lăsați agățat de un fir, reluați procesul ca și cum n-ar fi fost pronunțate sentințe, mă amăgiți făgăduindu-mi lumina și nu-mi dați nici măcar bezna cea fără întoarcere. Ce nădăjduiți voi? Ce credeți că veți obține ținându-mă într-un loc ce nu e nici paradisul nici infernul și nici purgatoriul? Ăsta era motivul pentru care ai cerut să-mi vorbești? Nu puteai să renunți măcar la una din obișnuitele
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
o poezie de Tudor Arghezi, „Poate că este ceasul“. Vrei să-ți spun ultima strofă ? „Să luăm cenușa stinsă pe vechile altare,/ Să-i dăm din nou văpaia și-un fum mai roditor,/ S-o-mprăștiem, sămânță, pe șesul viitor,/ Nădăjduind culesul târziu, cu întristare.“ Adică m- am făcut mare, voia să spună tataia, dar asta îl și întrista un pic, pentru că n-a avut destul timp să se bucure de copilăria mea. A fost surprins, într-o zi, să vadă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
îndrăgostesc de clienți. În meseria mea, dacă te-apucă dragostea, ești pierdută, nu mai ești în stare de nimica... — Da’ cine a vorbit de dragoste ? — Atunci, dacă vrei, plătești. Jancote ! Banu’ înainte... — Da’ de la băiatul ăsta de ce nu ceri ? mai nădăjdui Ologu. Lasă-l, săracu’... spuse Panselia duios, îndesându-i ultima bucată în gură. Nu te uiți la el, că nici măcar labă nu e-n stare să-și facă ? La vârsta lui, interveni orbul, poți s-o faci și-n vis
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
expoziții teoretice admiră atare gesturi, politicește un astfel de act apare la momentul respectiv compromițător. Să zicem că Talleyrand 1 Prințul Hangerliu are onoarea a face cunoscut apropiatul lui deces. Conform dorinței defunctului, ceremonia va avea loc în cerc intim. Nădăjduiesc să pot mulțumi fiecăruia la timp potrivit. Fantoma răposatului Prinț Hangerliu. (fr. și engl.). 2 În atenția domnilor istorici: Fragment din unghia degetului gros de la picior a răposatului Prinț Hangerliu, colectată la închisoare (fr.). G. Călinescu ar fi fost condamnat
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
disprețuindu-le din iubire pentru Dumnezeu, cerându-i-se limba, îndată a scos-o și mâinile cu îndrăzneală le-a întins, și a zis vitejește: «Din cer le-am dobândit și pentru legile Lui nu țin seamă de ele, pentru că nădăjduiesc că de la El iarăși le voi dobândi» (II Mac. 7, 11), așa cum le înapoiază Dumnezeu luptătorilor pentru credința față de El. Tot așa a fost chinuit și cel de-al patrulea îndurându-și caznele și spunând că: „«bine este a muta
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
pentru a împiedeca la ocazie mergerea montenegrinilor la Mostar. O telegramă de la Semlin cu data 31 iulie arată că miniștrii Ristici și Gruici au plecat la Cartierul central în scop să propuie un armistițiu pentru 4 săptămâni, în care răstimp nădăjduiesc a putea chema toate rezervele sub arme. - Tot în acea telegramă să arată că turcii ar fi înaintat până la Krucevaz. O telegramă de la Niș cu data 30 iulie arată că brigada lui Hofiz Pașa, care formează avant-garda armatei de la Niș
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
numai articoli traduși e un fenomen pe care numai iubita noastră țară era menită de-a-l produce. De almintrelea noroc și voie bună! Noi nu stricăm gustul nimăruia, din contra. Cu cât se vor înmulți productele de acest soi, cu-atîta nădăjduim că se va simți trebuința unei reacțiuni și a unor foi într-adevăr populare. Altfel "Globul" va apărea în fiecare sâmbătă sară în câte două coale de tipar. Prețul abonamentului este de 5 lei noi pe trimestru în monedă sunătoare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
inițiativă, să fie considerată și ca o îndatorire morală față de generațiile viitoare umbrăreștene, socotind că vor simți nevoia de a lua cunoștință de preocupările, greutățile, vicisitudinile și realizările cu care s-au întâlnit strămoșii noștri mai îndepărtați ori mai apropiați. Nădăjduim că cititorii vor simți și trăi o dată cu noi emoția și pioșenia și că vor continua, la rându-le, să scoată din uitare ceea ce noi nu am reușit, datorită condițiilor nu întotdeauna prielnice demersului întreprins, urmare a depărtării noastre față de instituțiile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
condeieri, odată formați, au stăr uit a rămâne prin creația lor în paginile respective, înnobilându‐le prin semnătura, autoritatea și crezul lor. Lista ziarelor și revistelor de la Bârlad poate fi un ajutor suplimentar pentru cei dornici de noutate... Pe mulți, nădăjduim, îi va chema la studiu și a originale lor aflate ca într‐ un ierbar în rafturile arhivelor... Unele consemnări au iz de vechime; cu atât mai mare valoarea originalelor; altele probează în plus, că ce a fost cândva există și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Din Lumina vechiului meu prieten Beneș au dispărut și insu ltele și șantajele. Pe hârtia curată - pe care o folosește cu scumpătate - preocupările de interes obștesc sunt dezbătute cu politețe și demnitate, preocupările culturale sunt sincere și serioase.” Și speră... „Nădăjduim că o dată cu statornicirea principiilor democratice, cu generalizarea speranței într‐o viață politică generoasă, lipsită de ipocrizii, cu ridicarea t reptată a conștiinței tuturor, păturilor sociale și îndeosebi a muncitorimii de la țară și de la orașe, ziarul local să devie locul de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1922‐ 1923, apare lunar, sub conducerea prof. P. Todicescu Bârlad. În numărul 1 din 1 aprilie 1922 scrie: „această foaie așteaptă să se spună în ea deschis nu numai nevoile de îndreptare ale școlii primare și a școlilor normale, ci nădăjduiește ca toți cei care doresc să‐ și aducă o contribuție vădită în acest sens să o facă”. Programată să apară lunar, primele două numere ies de sub teascul Tipografiei Nicolae Peiu - Bârlad în două pagini iar următoarele în patru pagini datorită
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ostru, noi cei strânși în jurul ”Țării de Jos” vom lupta cu înverșunat ă convingere, cu 433 încordarea tuturor energiilor de care dispunem. Desfășurând de pe zidurile vechii cetăți de c ultură care a fost Bârladul steagul credințelor și aspirațiilor de odinioară, nădăjduim să reușim să strângem din nou rândurile luptătorilor vechi și noi, pentru a începe cu toții munca de desțelenire a ogorului, deopotrivă de scump fie căruia. Faima de altădată a Palodei, vechile ei tradiții cultura le, exemplul fecund al înaintașilor, sperăm
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
sergent închină lui Alecsandri"- 23 sept.1998 (pe treptele Casei de Cultură) 4. Grigore Dejeu - Icoane pe sticlă "Colegului D-tru Marin cu deosebită stimă." - 26.09.1998 5. Nelu Dobrescu - Brăila - Civilizația iubirii sau Ordinea socială globală "Colegului Marin căruia nădăjduiesc să-i facă plăcere să descopere în paginile acestei cărți conceptul unei noi culturi politice" - 17.10.1999 6. Mircea Dinescu - Proprietarul de poduri - "Cititorului și privitorului cu drag" Vetrișoaia, 27 iulie 2001, schimb cu Zăpada pe flori de cire
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
dar necesara’’, obținând acordul publicului În prezent, pentru aplicarea În viitor. Este mult mai ușoară acceptarea unui sacrificiu viitor decât al unuia apropiat. În primul rând, pentru că efortul nu trebuie făcut imediat, apoi, pentru că publicul are mereu tendința de a nădăjdui „totul va merge mai bine mâine” și că sacrificiul cerut va putea fi evitat. În fine, această manieră lasă publicului timp pentru a se obișnui cu ideea schimbării, pe care o va accepta cu resemnare la momentul venit. 5. A
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
care nu se mai naște. Există atâtea jurnale ale proiectelor eșuate, atâtea șantiere pline de edificii care n-au depășit faza fantasmării, Încât tendința de a construi se relevă drept unul dintre atributele esențiale ale jurnalului intim. Când Tolstoi scrie: „Nădăjduiesc că ceva va trezi odată În mine energia și că nu mă voi Împotmoli pentru totdeauna Împreună cu visele mele Înălțătoare și generoase despre glorie, folos și iubire, În balta incoloră a unei vieți meschine și lipsite de țel”6, vorbește
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
la care i se adaugă prefixul negativ sau privativ ἀ; deci ἃγιος, adică sfânt = nepământean). Pentru cel împăcat cu Dumnezeu, care nu are sufletul lipit și robit de lucrurile acestei lumi, apropierea palidei morți nu-i este un chin, căci nădăjduiește cu tărie în adevărata viață, viața veșnică alături de Dumnezeu. Iată că Spiritualitatea creștină, prin exemplul sfinților martiri din primele veacuri creștine, vine în sprijinul bolnavului de astăzi, asigurându-l că în durerile fără voie se ascunde mila lui Dumnezeu, învățându
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
disprețuindu-le din iubire pentru Dumnezeu, cerându-i-se limba, îndată a scos-o și mâinile cu îndrăzneală le-a întins, și a zis vitejește: «Din cer le-am dobândit și pentru legile Lui nu Țin seamă de ele, pentru că nădăjduiesc că de la El iarăși le voi dobândi» (II Mac. 7, 11), așa cum le înapoiază Dumnezeu luptătorilor pentru credința față de El. Tot așa a fost chinuit și cel de-al patrulea îndurându-și caznele și spunând că: „«bine este a muta
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
efortul. Pe 17 februarie 1955 Marguerite a primit o scrisoare de la Thomas Mann, aflat în ultimul său an de viață, o scrisoare care a însemnat mult mai mult decât orice recenzie. Mann scria: "Cu siguranță că poți citi în germană. Nădăjduiesc că da. Ce-i drept, aș avea încredere deplină în tine de când cu Memoriile lui Hadrian și de când cu Electra ta și cu altele"66. Prietenul lui Mann, Hans Reisiger, îi dăduse un exemplar în franceză al Memoriilor lui Hadrian
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
sovietic amenința însăși inima României, cu zona petroliferă, de însemnătate vitală pentru Axă în continuarea războiului. Este adevărat că Mareșalul Antonescu mai dispunea de câțiva ași în manecă pentru a spera să răstoarne cursul operațiunilor militare, dar, în primul rând, nădăjduia să stăvilească ofensiva inamicului pe aliniamentul Focșani-Nămoloasa-Brăila. Dar, pentru aceasta, Mareșalul l-a avertizat pe Friessner, la 22 august 1944, și se impunea ca, prin eforturi conjugate, trupele germane și române să bareze înaintarea Fronturilor 2 și 3 ucrainene înainte
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
văilor, sʹa dus dintre noi marele suflet al aceluia care a fost Constantin Hamangiu. Intrase cu bine în noul an, cu încredere și cu nădejdii noui. Își înfățișa perspectiva împli nirii visului de peste patruzeci de ani de viață de magistrat, nădăjduia, nădăjduia mereu că marele lui suflet, cu idealurile care-l frământau, va reuși să dureze o nouă așezare instituției pe care a servit-o atâta, căreia i a consacrat toată dragostea sa, c ând, în dimineața zilei de Sf. Ion
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
sʹa dus dintre noi marele suflet al aceluia care a fost Constantin Hamangiu. Intrase cu bine în noul an, cu încredere și cu nădejdii noui. Își înfățișa perspectiva împli nirii visului de peste patruzeci de ani de viață de magistrat, nădăjduia, nădăjduia mereu că marele lui suflet, cu idealurile care-l frământau, va reuși să dureze o nouă așezare instituției pe care a servit-o atâta, căreia i a consacrat toată dragostea sa, c ând, în dimineața zilei de Sf. Ion, după ce
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
țară, de frumusețea limbii și a versului românesc. În serile sale de tainică reverie, școlarul ultimului an de lic eu, acela care biruise prin muncă aprigă, prin voință neînfrânată, fiind în fruntea promoției, visa, înjgheba planuri de viitor, ambiționa și nădăjduia pentru neamul acesta. Pe dânsul nu-l preocupa niciodată dorința de a ajunge. Dacă voia să se înalțe cât mai mult pe treapta pe care societatea înțelege să ierarhizeze pe oameni, o făcea numai spre a putea face cât m
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]