75,219 matches
-
acest absurd e diferit de structura minții sale obsedată de modele, de pattern-uri. Astfel că ajunge în apropierea unui alt absurd, anume cel derivat din paradoxurile matematicii și ale limbajului. Admirația sa pentru tradiția engleză a nonsensului va da naștere unor capodopere (Nonsense Madrigals) inspirate de stilul absurd-fantastic al lui Lewis Carroll. Sub forma unor poezioare, jocuri de cuvinte, Ligeti realizează adevărate opere în miniatură, precum acel genial Cadril al Homarilor. De altfel, un proiect neterminat al lui Ligeti avea
"Ligeti is dead!" by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10334_a_11659]
-
prin dictatele și așteptările formulate. Înseși titlurile celor trei romane indică obsesia perifericului: Raiul găinilor, Degete mici și O limbă comună explorează destinul unor personaje menite să trăiască la marginea societății. Descentrarea lor concretă se face fie prin integrarea prin naștere într-un spațiu situat în afara marilor orbite urbane, fie prin apartenența la sau întâlnirea fortuită cu populația unei localități uitată de lume și cu atât mai pretabilă ficționalizării. Există însă și o descentrare simbolică, dureroasă, la nivelul mentalității publice, cu
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
s-a academizat, "optzeciștii" au plecat cu burse în lumea largă, iar "nouăzeciștii" au dat un singur critic, și acela cu ghilimele (Dan-Silviu Boerescu). În aceste condiții, era aproape obligatorie - pentru buna funcționare a câmpului literar, pentru indispensabila lui autoreglare - nașterea, fie și cu forcepsul, a unei noi generații de cronicari, sincronă cu literatura postrevoluționară, aptă s-o urmărească și s-o înțeleagă. Și iată că acest nou eșalon s-a format și s-a dispus în teren, numărând azi suficiente
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
de pildă, ca probă în gîlceava dintre dreptul care se scrie pe hîrtie și legea pe care-o țineau oamenii locului, comedia lui un nume ce-i (undeva lîngă Craiova): "Părinții mei hotărîseră să mă boteze Ion. Cîteva ore după nașterea mea, generalul Haralamb trecînd pe la tată-meu s-a însărcinat, îndatoritor cum era, să mă declare la Oficiul stării civile. Dar pînă să ajungă acolo a uitat numele și m-a declarat Constantin. Pe vremuri nu se încurca lumea cu
Ce lume... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10360_a_11685]
-
popă Ion, am făcut tot liceul și am dat bacalaureatul ca Ion, și Ion m-a chemat lumea întreagă. Cînd m-am dus să mă înscriu la Universitate, la Paris, am avut pentru prima dată nevoie de un act de naștere și cu mare mirare am constatat abia atunci, nu numai că mă chema Constantin, dar încă, că eram de sex feminin!" Cu toate astea, nu s-ar spune că personajul propriilor lui pagini nu știe cine e și ce vrea
Ce lume... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10360_a_11685]
-
în sensul în care este înțeles destinul îndeobște, că forța exterioară și implacabila ce ne determină în totalitate existența. Așa cum am mai spus și cu altă ocazie 41, nu cred că "marca destinală" a apartenenței la o națiune îmi precede nașterea și nici nu susțin că îmi pot schimba apartenența culturală că pe haine, așa cum ar sugera adepții concepției ideologice. Pentru că după naștere puteam fi mutat în oricare alta comunitate, nu acest act, ci creșterea, formarea personalității mele este cea care
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
spus și cu altă ocazie 41, nu cred că "marca destinală" a apartenenței la o națiune îmi precede nașterea și nici nu susțin că îmi pot schimba apartenența culturală că pe haine, așa cum ar sugera adepții concepției ideologice. Pentru că după naștere puteam fi mutat în oricare alta comunitate, nu acest act, ci creșterea, formarea personalității mele este cea care devine dat pentru mine, fiindcă îmi este imposibil să-mi înlocuiesc viața petrecută cu altceva. "Istoria privată nu suportă suspendări fenomenologice, pentru că
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
meu, din partea prietenei lui din tinerețe, Elisabeta Gh. Costeanu! În luna martie 2010, m-a sunat la București să-mi mulțumească pentru revista , care i-a plăcut foarte mult. Mi-a mai mulțumit pentru urările mele de ziua să de naștere și am vorbit mai multe. Recenzia excelentă făcută de Prof. univ. dr. Marian Barbu la cunoscută sa carte Memorii, publicată în D.L. l-a bucurat și ne-a urât să continuăm cu succes revista. Așa vom face și promit că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
este un spațiu dintre două respirații ale Iluziei Vieții. 1083. Doar cel fără noroc poate spune că a avut noroc. 1084. Pacea este o îndoială acceptată de ambele părți. 1085. Lupta este o încercare de mântuire a păcatului propriei tale nașteri. 1086. Limba unei națiuni este patosul prin care sufletele acelei națiuni își strigă dorul, fericirea și disperarea în fața vieții. 1087. Sufletul este o fărâma din neputința Lui Dumnezeu. 1088. Durerea este oglindă prin care trebuie să ne vedem putință de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
un munte se prăbușește petala trandafirului peste noi Adeveriți suntem de firava lumină de palidele aureole ale florilor pregătite să moară de cucernicele gaze de rădăcinile arborilor frământând în pământ istoriile celor tăcuți prin somn taurul roșu intra în zodia nașterii tale femeie proaspătă că iarbă primăvară un ciorchine de strugure mai strălucește pe ultima ramură în ger cu dulceața lui amăgește flautul ultima ceață de îngeri din cer Și iată cum pe nesimțite întunericul se înmulțește că erizipelul și iată
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
muște pe la spate Și trag, în serii, rime-mperecheate De sperii și borfașii-n închisoare. Născut soldat, sfidez până și drăcii Cât am pe țeavă ritmurile sfinte; Eu am consemn să nu dorm în cuvinte Și să împușc cu stele vârcolacii! NAȘTEREA AFRODITEI Trec ciobani pe-oglinda Lunii, Lupii-nchid poartă pășunii, Bacii mulg uger de noapte Și-n cer crește drum de lapte, Marinării pun la prora Cap-compas pe aurora; Dorurile de fecioare Vin din stele căzătoare, Visele-adunate-n prove Sparg furtunile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
panere”, (Neobositul odor, p. 101), de „poezia leneșa”, cum a zis Ion Barbu. Din poezia barbiana, chiar dacă nu atât de evident în constituirea verbului secund, se aud sonuri și rezonări în câteva poeme (de pildă, în Geometrul de la Păltiniș: „E nașterea în zonă a ideii / Fierbinte că un popas în somn / Se-aud retragerile-n vânt ale scânteii / Când aburesc în verticală unui dom”, p. 72; sau în Sâmbure personal, din incantațiile poemei După melci). Însă din „lecția” poetului-matematician, Marian Barbu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
acre ale levantinismului. Din fericire pentru România, Europa a fost suficient de răbdătoare pentru a-i impune un comportament măcar acceptabil, dacă nu întru totul demn de standardele lumii civilizate. PSD-ul nu beneficiază de o șansă identică. Din clipa nașterii sale, prin ocuparea cu forța a pozițiilor de conducere de către indivizi pregătiți încă pe vremea comunismului pentru a prelua puterea, partidul iliescian a promovat o singură idee și a propus un singur model: minciuna sfruntată pusă în serviciul interesului de
Coșmarul cu termen expirat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10590_a_11915]
-
Ion Simuț Meritele lui Timotei Cipariu (1805-1887), de la a cărui naștere s-a împlinit anul trecut bicentenarul, nu sunt ușor de evaluat, pentru că avem în față un savant de secol XIX, comparabil cu B. P. Hasdeu în complexitatea operei. Nu și în influența asupra lumii culturale românești. Dezavantajul canonicului de la Blaj
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
eu la loc de frunte. Principala calitate a lui Biță este evitarea, prin slalom elegant, a hipertensiunii polemice. Contradicția, cel mai vag flirt cu dialogul contradictoriu, ar crispa caracterul vizionar și creator al discursului său, al cărților sale menite din naștere să fie recitite. Lui Biță, dacă destinul, mai precis stilul, acesta îi este - să fie academician precoce - ei bine, el își urmează destinul fără nici o sfială, sau rușine ipocrită. Îi stă bine, o merită din plin, ce s-o mai
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
Guy Cherqui "Numele violonistului și compozitorului George Enescu e un simbol al contribuției pe care în secolul 20 atâți artiști și intelectuali români au adus-o vieții culturale europeneť, scrie muzicologul Guy Cherqui la 125 de ani de la nașterea marelui muzician, în numărul pe luna mai al prestigioasei reviste italiene de muzică Amadeus. Reproducem fragmentar articolul muzicologului "Cel mai mare compozitor al secolului XX" Recentul turneu european și american al celebrei soprane Mariana Nicolesco, care a luat alături de ea
Vocile României by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10582_a_11907]
-
-o în mod excepțional Mariana Nicolesco într-un recent recital la Paris. George Enescu - care în Franța și-a transformat numele în "Georges Enesco" ș...ț s-a născut în Moldova în 1881 (se împlinesc acum 125 de ani de la nașterea sa). Este admis de timpuriu la Conservatorul de la Viena, la recomandarea lui Eduard Caudella, directorul Conservatorului din Iași. Micul Enescu, la numai 12 ani, îl uimește până și pe Brahms, interpretând câteva dintre compozițiile acestuia. Descoperă la Viena muzica de
Vocile României by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10582_a_11907]
-
religioase, sacrul se manifestă în cîmpul estetic prin înzestrarea obiectelor cu sensuri pe care nu le posedă lumea profană, cu o aură ocultă. Se instituie astfel o realitate aparte, radical diferită de cea curentă, ilustrînd o transcendență sui generis. Ia naștere un univers paralel cu cel ordinar, purtător de semnificații intrinseci în al căror spectru se află semnificația primordială, cea de ordin sacral, chiar dacă distorsionată, acoperită de straturile sofisticate, nu o dată derutante ale elaborării estetice. Cu atari reflecții ne-am apropiat
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
Poulet. E interesant și instructiv de urmărit tocmai acest proces de luare în posesie a propriei psihologii, ca fundament al unei ideații personale. O coordonată majoră a confesiunilor din Memorii o constituie tocmai psihologia creației critice lovinesciene. Cum a luat naștere impresionismul ca opțiune definitorie, cum se acordă cu sine și cum au fost posibile idei ca revizuirile, mutația valorilor estetice, modernismul și tot eșafodajul teoretic în raport cu propria individualitate? - iată ce interogații declanșează procesul de conștiință lovinescian. A-l urmări înseamnă
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
meu, din partea prietenei lui din tinerețe, Elisabeta Gh. Costeanu! În luna martie 2010, m-a sunat la București să-mi mulțumească pentru revista , care i-a plăcut foarte mult. Mi-a mai mulțumit pentru urările mele de ziua să de naștere și am vorbit mai multe. Recenzia excelentă făcută de Prof. univ. dr. Marian Barbu la cunoscută sa carte Memorii, publicată în D.L. l-a bucurat și ne-a urât să continuăm cu succes revista. Așa vom face și promit că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
este un spațiu dintre două respirații ale Iluziei Vieții. 1083. Doar cel fără noroc poate spune că a avut noroc. 1084. Pacea este o îndoială acceptată de ambele părți. 1085. Lupta este o încercare de mântuire a păcatului propriei tale nașteri. 1086. Limba unei națiuni este patosul prin care sufletele acelei națiuni își strigă dorul, fericirea și disperarea în fața vieții. 1087. Sufletul este o fărâma din neputința Lui Dumnezeu. 1088. Durerea este oglindă prin care trebuie să ne vedem putință de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
un munte se prăbușește petala trandafirului peste noi Adeveriți suntem de firava lumină de palidele aureole ale florilor pregătite să moară de cucernicele gaze de rădăcinile arborilor frământând în pământ istoriile celor tăcuți prin somn taurul roșu intra în zodia nașterii tale femeie proaspătă că iarbă primăvară un ciorchine de strugure mai strălucește pe ultima ramură în ger cu dulceața lui amăgește flautul ultima ceață de îngeri din cer Și iată cum pe nesimțite întunericul se înmulțește că erizipelul și iată
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
muște pe la spate Și trag, în serii, rime-mperecheate De sperii și borfașii-n închisoare. Născut soldat, sfidez până și drăcii Cât am pe țeavă ritmurile sfinte; Eu am consemn să nu dorm în cuvinte Și să împușc cu stele vârcolacii! NAȘTEREA AFRODITEI Trec ciobani pe-oglinda Lunii, Lupii-nchid poartă pășunii, Bacii mulg uger de noapte Și-n cer crește drum de lapte, Marinării pun la prora Cap-compas pe aurora; Dorurile de fecioare Vin din stele căzătoare, Visele-adunate-n prove Sparg furtunile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
panere”, (Neobositul odor, p. 101), de „poezia leneșa”, cum a zis Ion Barbu. Din poezia barbiana, chiar dacă nu atât de evident în constituirea verbului secund, se aud sonuri și rezonări în câteva poeme (de pildă, în Geometrul de la Păltiniș: „E nașterea în zonă a ideii / Fierbinte că un popas în somn / Se-aud retragerile-n vânt ale scânteii / Când aburesc în verticală unui dom”, p. 72; sau în Sâmbure personal, din incantațiile poemei După melci). Însă din „lecția” poetului-matematician, Marian Barbu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
tată iubirea de sine. Înfierbântările din afară îmi sunt produse de îngrijirea ce mi se dă și, în general, de orice odihnă; iar tulburările interioare își trag originea din lenevire și din neorânduiala faptelor. Când le zămislesc, eu și dau naștere căderilor; acestea, născându-se, produc din nou moartea prin deznădejde. Dacă ai cunoscut limpede atât adânca mea slăbiciune cât și a ta mi-ai legat mâinile. Dacă îți vei tortura gâtlejul, îmi legi picioarele ca să nu umblu prea departe. Dacă
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]