1,358,563 matches
-
secretului identității multora din cei în dreptul cărora scrie azi „multimilionar în dolari”, iar ieri scria „securist”, „turnător”, „mardeiaș”, „milițian”, „fiu sau cumnat de securist”. Despre asta e vorba, și nu despre bazaconiile cu „păstrarea secretului de stat”, cu „apărarea siguranței naționale”. Că „apărarea siguranței securiste” e un obiectiv prioritar pentru o importantă categorie de români nu trebuie să mire pe nimeni. Dar că oameni nevinovați devin, într-o lume cu susul în jos, apărătorii din oficiu ai împilatorilor e dincolo de puterea
Grămăjoara de amprente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13562_a_14887]
-
corolarului murphyan: seul de oaie va fi folosit tot mai mult la iluminatul cu opaițe. În ziua de 22 august a.c., Poliția română și-a dovedit încă o dată vigilența, dacă mai era nevoie, în prinderea unor infractori periculoși pentru economia națională și bunăstarea poporului. Astfel după o urmărire ca în filme, a fost anihilată o rețea, de fapt o familie de tip „vai de Cosa Nostra”, care furase câțiva știuleți de porumb într-o căruță. După focuri de avertisment trase cu
Teleștiri de vacanță by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13558_a_14883]
-
chiar dacă neformulat încă tranșant, plutea în aer ca o promisiune vagă. Și, în ultima perioadă, lucrurile au început să capete deja un contur și să se constituie în alternative reale. Cele mai tinere promoții de artiști, pentru care mitul valorilor naționale, cu explicita sa coloratură ideologică, nu mai reprezintă un subiect de fascinație, iar spațiul european încetează a mai fi unul exterior, au îmbogățit peisajul artistic românesc adăugîndu-i o altă dimensiune: aceea a imaginii suficientă sieși. Situată polemic față de ambele atitudini
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
particular. Cum altfel și-ar fi putut dovedi mai bine un primar, un prefect, un director de școală, un șef de poliție sau un veteran de război autoritatea administrativă, politică sau morală dacă nu printr-un dialog direct cu miturile naționale și prin cauționarea publică oferită de umbra vreunei copleșitoare peronalități medievale sau chiar mai de dincoace, dinspre zilele noastre. Astfel au apărut, cu o urgență furibundă, în mai toate orașele țării și chiar prin unele sate altminteri liniștite, monumente după
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
unele sate altminteri liniștite, monumente după monumente, statui după statui, troițe după troițe și așa mai departe. Victimile directe ale acestei adevărate hemoragii simbolice au fost în primul rînd spațiul public și bunul simț, iar, în al doilea rînd, istoria națională, cu precădere cea romanțată și împinsă în mitologie, cu voievozii ei și cu tot soiul de alte figuri civilizatoare. În topul preferințelor metafizico-propagandistice ale autoproclamaților manageri ai eternității s-au situat acele personaje care au intrat comod în conștiința publică
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
Cronicar „Normal și de bun simț” În nr. 703 al revistei „22”, Răzvan Theodorescu e întrebat dacă e moral ca membrii Comisiei Naționale pentru Subvenționarea Culturii Scrise să-și aloce fonduri unii altora. Ministrului situația i se pare „perfect normală”. Într-o țară în care parlamentarii nu mai contenesc să-și voteze privilegii, în care clientelatul politic e mult mai profitabil decît competența
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
generalizate, noțiunea de moral e scoasă din joc sau devine demagogică. „Am ales în aceste comisii - mai spune Răzvan Theodorescu - pe cei care, după opinia mea, sînt în domeniul lor printre cele mai importante personalități”. Iată importantele personalități ale Comisiei Naționale pentru subvenții de carte și reviste culturale: Dan Berindei (președinte); D. R. Popescu (vicepreședinte); Doina Banciu; Gheorghe Buluță; Silvia Colfescu; Mircea Ghițulescu; Dan Grigorescu; Eniko Marko; Lucia Ovezea; Radu Petru; Sorin Preda; Lucian Pricop; Marius Tupan. Că acești „eminenți cărturari
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
este cea a lui Lucian Mîndruță, care a plecat la Antena 1 fără profesorul Brucan. Oare cine va fi noul Brucan al lui Lucian Mîndruță la Antenă și cine va fi noul Mîndruță la PROTV al profetului din Dămăroaia. Din NAȚIONAL: și Ruxandra Săraru părăsește televiziunea de pe Bulevardul Pache Protopopescu. De ce? Fiindcă n-ar fi reușit să comunice direct cu Adrian Sîrbu. Cronicarul nu e un suporter al lui Adrian Sîrbu, dar bănuiește că dacă între cei doi ar fi existat
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
reușit să comunice direct cu Adrian Sîrbu. Cronicarul nu e un suporter al lui Adrian Sîrbu, dar bănuiește că dacă între cei doi ar fi existat comunicarea după care tînjea Ruxandra Săraru, aceasta ar fi părăsit mai demult PROTV JURNALUL NAȚIONAL, probabil în calitatea sa de ziar vertical, le adresează părinților sfatul să nu încarce exagerat ghiozdanele copiilor. Față de prețurile pe care le au de plătit părinții pentru a-și dota copiii cu rechizite, Jurnalul ar fi trebuit mai degrabă să
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
arunci în lume personaje cvasifolclorice, minți fabuloase și energii mitice, și nu să produci în serie statisticieni ai reveriei, contabili scrupuloși care se ocupă cu emisia de simțăminte și ingineri hotarnici special amenajați pentru a parcela și a gospodări insomniile naționale. Aceste făpturi cumulative, adevărate stihii prin irepresibila lor forță de erupție, au tot ritmat juna istorie a culturii naționale de la Cantemir pînă la Iorga și Călinescu, ori de la Hașdeu pînă la Eliade. Numite în diverse feluri, dar întotdeauna în sfera
Mic inventar de comportamente culturale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13554_a_14879]
-
contabili scrupuloși care se ocupă cu emisia de simțăminte și ingineri hotarnici special amenajați pentru a parcela și a gospodări insomniile naționale. Aceste făpturi cumulative, adevărate stihii prin irepresibila lor forță de erupție, au tot ritmat juna istorie a culturii naționale de la Cantemir pînă la Iorga și Călinescu, ori de la Hașdeu pînă la Eliade. Numite în diverse feluri, dar întotdeauna în sfera de semnificație a enciclopedismului și a renascentismului, aceste personalități și-au luat responsabilitățile a generații de sacrificați și s-
Mic inventar de comportamente culturale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13554_a_14879]
-
patriei primejduite” și cel al „complotului malefic”, care putea fi al străinătății perfide și agresive, dar și al intelectualilor „rupți de popor”, „vînduți”. A luat naștere, ne amintim cu toții, un patriotism de operetă, anacronic, bizuit pe retorica pașoptistă, un „rococo național” pe care destui creatori l-au acceptat poate că din impulsuri ale subconștientului etnic, primejduit dinspre Est, mai mult ca sigur dintr-o slăbiciune și dintr-o „filosofie a înfăptuirii cu orice preț”. Nu mai punem la socoteală vulgara acomodare
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
speranță confuză, speranța slugii năpăstuite, băgate în seamă și răcorite prin osîndirea verbală a stăpînului nemilos”. Strivită sub lespedea poncifurilor limbii de lemn și a lozincilor repetate pînă la delir, tema patriei a cunoscut cîteva încercări de reanimare, precum „festivalul național” Cîntarea României, care „a legalizat, în fond, decesul fervorii patriotice”, înlocuind arta cultă cu cea „populară” (ajustată și adusă la zi!) și Cenaclul Flacăra, condus de Adrian Păunescu, care l-a transformat „într-o manifestare grandioasă și, mai apoi, într-
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
rânduite pentru festin. Ca să exemplific, iau recenta decizie a liberalilor și democraților de-a merge la viitoarele alegeri împreună. Deși n-au arătat mare lucru nici când se aflau la guvernare, nici în opoziție, aceste partide sunt oricum preferabile blestemului național numit P.S.D. și zâmbărețului perfid Ion Iliescu. Mai degrabă sub presiunea societății, dar și a sugestiilor din exterior, peneliștii și pediștii au fost aduși la masa tratativelor. Nu se știe, în clipa de față, ce formulă și cu ce priorități
Popeye-marinarul ia lecții de greacă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13586_a_14911]
-
stabilite pentru 2004. Dar se observă deja că bacteria prostiei începe să facă ravagii. Un sondaj CURS și o analiză a Societății Academice Române condusă de Alina Pippidi-Mungiu pun în evidență câteva importante modificări pe tabla de șah a politicii naționale. Dintre toate, cel mai spectaculoase sunt estimările privind candidații la președinție. După ultimele estimări, Adrian Năstase ar avea mari probleme dacă ar ajunge în turul al doilea cu Theodor Stolojan, cel mai bine plasat dintre oamenii politici normali ai României
Popeye-marinarul ia lecții de greacă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13586_a_14911]
-
al statului român. Ca să nu mai vorbim că încîntarea bătrînelului din poza pe care au publicat-o mai toate ziarele centrale are ceva care amintește de extazul bunicilor care se joacă cu trenulețul electric al nepoților. Reproducem două titluri: JURNALUL NAȚIONAL: “Nea Nelu cu motor!” ROMÂNIA LIBERĂ: “Iliescu și-a tras motocicletă”. EVENIMENTUL ZILEI n-a publicat poza pomenită, în schimb l-a acuzat de minciună pe dl Iliescu: “Președintele Iliescu spune că interviul din Ha’aretz este o <fraudă>. Noi
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
se încheie astfel: “Dacă și lui Vadim i se fură mașina, atunci orice e posibil în România”. Corect, acest comunicat ar fi trebuit să sune “Dacă și lui Vadim i se fură una dintre mașini etc.”, fiindcă după cum remarcă JURNALUL NAȚIONAL, CVTudor are și alte automobile, mult mai scumpe, despre care a uitat să pomenească. În rest, toți nefericiții cărora li se fură singura mașină pe care o au cred același lucru ca șeful PRM, cu deosebirea că nu dau comunicate
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
uitat să pomenească. În rest, toți nefericiții cărora li se fură singura mașină pe care o au cred același lucru ca șeful PRM, cu deosebirea că nu dau comunicate și nici telefoane la chestorul șef al Poliției. ADEVĂRUL și JURNALUL NAȚIONAL anunță că fiul cel mic al premierului Năstase a luat hotărîrea de a se retrage de la Școala Americană, pentru a se înscrie la una neaoșă, din dorința de a-și susține tatăl în campania electorală. Premierul și-a citat fiul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
cu care Alexandru Ruja a purtat corespondență. Între aceste praguri, sunt cuprinse ca într-o galerie de priveliști puse în evidență de viață, parte din arhivele liceelor frecventate de Aron Cotruș, „Sfântul Vasile” din Blaj și „Șaguna” din Brașov; Arhivele Naționale. Filiala Arad, Primăria municipiului Arad; un Decret regal, dat în 11 mai 1932, prin care i se conferă lui Aron Cotruș, atunci sublocotenent, o medalie. Se menționează aici că a luptat în războiul pentru întregirea Neamului 1916-1918, în Legiuni și
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
a lui. Nu o traducere exterioară, ci o replică de fond. Aron Cotruș, Opere 2 Poezii (Neguri albe, România, Versuri, În robia lor, Strigăt către depărtări, Cuvinte către țăran) Ediție îngrijită, note, comentarii și variante de Alexandru Ruja. Academia Română. Fundația Națională pentru Știință și Artă. Institutul de Istorie și Teorie literară „G. Călinescu”, București, Edit. Minerva, 2002.
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
doamnă, atunci când este veritabilă? Ce puțin știm să ne iubim bătrânele Doamne! Și mai sunt atât de puține... De aceea, voi menține “D”-ul. Prima dată, am văzut-o pe Doamna Stoicescu, acum trei ani, la o serbare a Colegiului Național “Spiru Haret” din București, al cărui elev eram, pe atunci. Umorul și verva cu care povestea despre un fost “spirist”, Mircea Eliade, ne captaseră tuturor interesul. Îmi începusem deja “șuetele” mele și m-am hotărât să stau de vorbă și
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
însemnat mai mult singurătate și dezamăgiri, dar și participarea la viața culturală și actele filantropice pe care le-a făcut (sponsorizarea colțului francofon de la Facultatea de Chimie din București; donarea de cărți prețioase Bibliotecii Academiei, Institutului “Sergiu Al-George” și Colegiului Național “Spiru Haret”). Poate cea mai importantă a fost, însă, dărnicia sufletească, larghețea cu care și-a împărtășit amintirile. O prețioasă moștenire Referindu-se la prietena sa, Rica, Mircea Eliade scria de dragostea de absolut și de melancolia acesteia, de dragostea
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
rusă și poloneză au adus un omagiu unanim scriitorului Vasil Bikov, dispărut recent la vîrsta de 79 de ani. Considerat „nu doar un mare scriitor, ci și o autoritate morală, un simbol al Bielorusiei”, el e revendicat și de patrimoniul național rus, pentru romanele sale avînd ca temă cel de al doilea război mondial, prezentat cinstit, cu toate monstruozitățile și trădările, ceea ce i-a adus în anii ’60-’70 mari necazuri cu cenzura. În ultimul deceniu, el a fost un opozant
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
de curent din America și la donația ambasadorului Michael Guest - poate vin americanii și trag curent în localitățile din România care nu pot rămîne decît în pană de gaz lampant. l Un titlu care ne-a atras atenția în JURNALUL NAȚIONAL: „Guvernul aruncă un milion de euro pe fantoma ARO”. Despre ce e vorba? Ministerul de Interne va cumpăra de la ARO Cîmpulung 70 de automobile de teren la prețul de 30.000 de euro bucata, în timp ce prețul de catalog al unui
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
unei actualități încă suficient de dureroase: „Atunci am început să înțeleg, și evenimentele m-au silit să înțeleg destul de repede, că poezia nu poate și nu trebuie să asculte și să se supună nici unei «comenzi». La vremea aceea bîntuia «comanda națională», de undeva pîndea «comanda socială», cea care va năpădi, peste cîțiva ani, încercînd să sugrume poezia și să strivească poeții. În treacăt fie spus, aud că, de curînd și pe față, în publicațiile periferice (nu geografic, ci calitativ) din țară
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]