1,811 matches
-
vii în cadrul unei colectivități umane, delimitate în timp și spațiu. Pentru măsurarea dimensiunii acestui fenomen demografic se utilizează o mărime relativă de intensitate<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, pp. 159-160. footnote>, numită rata brută (sau generală) a natalității. Indicatorul exprimă numărul născuților vii la 1.000 de locuitori și se determină (de regulă) pentru perioada anului calendaristic. În situația în care se urmărește stabilirea intensității natalității pentru perioade mai scurte decât anul calendaristic (lună, trimestru, semestru), în scopul
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
Economică, București, 1997, pp. 159-160. footnote>, numită rata brută (sau generală) a natalității. Indicatorul exprimă numărul născuților vii la 1.000 de locuitori și se determină (de regulă) pentru perioada anului calendaristic. În situația în care se urmărește stabilirea intensității natalității pentru perioade mai scurte decât anul calendaristic (lună, trimestru, semestru), în scopul asigurării comparabilității cu rata anuală, se impune determinarea densității medii anuale a născuților vii, prin multiplicarea efectivului acestora cu raportul dintre durata calendaristică a anului (12 luni) și
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
asigurării comparabilității cu rata anuală, se impune determinarea densității medii anuale a născuților vii, prin multiplicarea efectivului acestora cu raportul dintre durata calendaristică a anului (12 luni) și durata pentru care se calculează rata mortalității. Referitor la analiza fenomenului de natalitate sunt câteva aspecte care trebuie avute neapărat în vedere: − caracterizarea intensității natalității pe medii (urban-rural) și în profil teritorial; − analiza diferențiată a natalității în cadrul unor subcolectivități de populație, grupate după diverse caracteristici social-economice și cultural-educaționale; − studierea structurii născuților vii după
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
născuților vii, prin multiplicarea efectivului acestora cu raportul dintre durata calendaristică a anului (12 luni) și durata pentru care se calculează rata mortalității. Referitor la analiza fenomenului de natalitate sunt câteva aspecte care trebuie avute neapărat în vedere: − caracterizarea intensității natalității pe medii (urban-rural) și în profil teritorial; − analiza diferențiată a natalității în cadrul unor subcolectivități de populație, grupate după diverse caracteristici social-economice și cultural-educaționale; − studierea structurii născuților vii după rang; − studiul fertilității populației. Intensitatea natalității înregistrează uneori deosebiri semnificative în funcție de mediu
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
a anului (12 luni) și durata pentru care se calculează rata mortalității. Referitor la analiza fenomenului de natalitate sunt câteva aspecte care trebuie avute neapărat în vedere: − caracterizarea intensității natalității pe medii (urban-rural) și în profil teritorial; − analiza diferențiată a natalității în cadrul unor subcolectivități de populație, grupate după diverse caracteristici social-economice și cultural-educaționale; − studierea structurii născuților vii după rang; − studiul fertilității populației. Intensitatea natalității înregistrează uneori deosebiri semnificative în funcție de mediu (urban-rural), precum și în profil teritorial (pe județe). De aceea, este necesară
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
avute neapărat în vedere: − caracterizarea intensității natalității pe medii (urban-rural) și în profil teritorial; − analiza diferențiată a natalității în cadrul unor subcolectivități de populație, grupate după diverse caracteristici social-economice și cultural-educaționale; − studierea structurii născuților vii după rang; − studiul fertilității populației. Intensitatea natalității înregistrează uneori deosebiri semnificative în funcție de mediu (urban-rural), precum și în profil teritorial (pe județe). De aceea, este necesară stabilirea intensității fenomenului în cadrul acestor colectivități specifice, contribuția fiecăreia la formarea ratei generale de natalitate, precum și analiza factorilor de natură demografică, social-economică și
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
născuților vii după rang; − studiul fertilității populației. Intensitatea natalității înregistrează uneori deosebiri semnificative în funcție de mediu (urban-rural), precum și în profil teritorial (pe județe). De aceea, este necesară stabilirea intensității fenomenului în cadrul acestor colectivități specifice, contribuția fiecăreia la formarea ratei generale de natalitate, precum și analiza factorilor de natură demografică, social-economică și culturală, care determină diferențierile semnificative. Un aspect important privind intensitatea natalității este legat de influența unor factori socio-economici și culturali. Pentru stabilirea acestor relații de dependență se impune analiza intensității natalității în cadrul
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
teritorial (pe județe). De aceea, este necesară stabilirea intensității fenomenului în cadrul acestor colectivități specifice, contribuția fiecăreia la formarea ratei generale de natalitate, precum și analiza factorilor de natură demografică, social-economică și culturală, care determină diferențierile semnificative. Un aspect important privind intensitatea natalității este legat de influența unor factori socio-economici și culturali. Pentru stabilirea acestor relații de dependență se impune analiza intensității natalității în cadrul unor subcolectivități grupate după caracteristicile menționate anterior. Evoluția populației este influențată de asemenea și de cealaltă componentă a mișcării
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
de natalitate, precum și analiza factorilor de natură demografică, social-economică și culturală, care determină diferențierile semnificative. Un aspect important privind intensitatea natalității este legat de influența unor factori socio-economici și culturali. Pentru stabilirea acestor relații de dependență se impune analiza intensității natalității în cadrul unor subcolectivități grupate după caracteristicile menționate anterior. Evoluția populației este influențată de asemenea și de cealaltă componentă a mișcării naturale, mortalitatea. Fenomenul demografic cunoscut sub denumirea de mortalitate desemnează masa deceselor survenite în cadrul populației într-o anumită perioadă de
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
anterior, evoluția în timp a numărului și structurii populației este rezultatul atât al mișcării naturale, cât și al mișcării migratorii. Se poate afirma că migrația, privită ca mișcare în spațiu a unei populații, reprezintă o componentă principală a acesteia, alături de natalitate și mortalitate. Totuși, importanța mișcării migratorii este mai redusă, dacă avem în vedere procesul reproducerii populației, deoarece, prin intermediul acesteia, se realizează numai o deplasare a unor efective de populație dintr-o colectivitate în alta. Mișcarea migratorie desemnează acea formă (principală
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
de vârstă tinere, va avea ca urmare un proces de îmbătrânire a populației pentru localitatea de unde pleacă și un proces de întinerire a populației în localitățile unde își stabilesc domiciliul. De asemenea, se va modifica intensitatea fenomenelor demografice, în special natalitatea și mortalitatea populației. În analiza migrației este importantă stabilirea direcției și intensității fluxurilor migratorii<footnote Prin flux migratoriu înțelegem numărul total al imigrărilor (plecărilor) dintr-o anumită perioadă de la o zonă de origine comună, către o zonă de destinație comună
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
1 milioane de persoane), Polonia (38,2 milioane de persoane). Important este însă, în comparații demografice cu celelalte țări membre ale UE, nivelul înregistrat la principalii indicatori demografici, precum și tendințele de perspectivă ale evoluției acestora. Cu o rată brută a natalității de 9,9 născuți vii la 1.000 de locuitori (în anul 2010), România se apropie de media UE-27, respectiv 10,7‰, depășind țări cum sunt: Germania (8,3‰), Letonia (8,6‰), Austria (9,4‰), Portugalia (9,5‰), Ungaria (9
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
locuitori) o plasează mult peste media UE-25 de 9,7‰, doar câteva țări înregistrând un nivel mai ridicat: Letonia (13,4‰), Lituania (12,8‰), Ungaria (13,0‰), Bulgaria (14,6‰). Nivelul destul de ridicat al ratei mortalității comparativ cu cel al natalității a determinat un spor natural negativ al populației (-2,2‰), indicator nefavorabil, ce situează România alături de alte țări ale UE, cu o valoare negativă a acestuia: Germania, Estonia, Lituania, Letonia, Ungaria, Bulgaria, Italia etc. Nefavorabilă a fost în anul 2010
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
situația demografică a fost influențată în mare măsură de intervenția statului, cel puțin în două direcții. În primul rând, menționăm măsurile extrem de dure, referitoare la interdicția avortului, luate la sfârșitul anului 1966, măsuri care au avut un impact serios asupra natalității: în anul 1967 s-au născut aproximativ de două ori mai mulți copii decât în anul anterior. Chiar dacă în anii următori natalitatea nu s-a mai ridicat la nivelul atins în 1967, totuși ea s-a menținut destul de ridicată până în
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
dure, referitoare la interdicția avortului, luate la sfârșitul anului 1966, măsuri care au avut un impact serios asupra natalității: în anul 1967 s-au născut aproximativ de două ori mai mulți copii decât în anul anterior. Chiar dacă în anii următori natalitatea nu s-a mai ridicat la nivelul atins în 1967, totuși ea s-a menținut destul de ridicată până în anul 1990. În al doilea rând trebuie evidențiate măsurile restrictive privind migrația externă a persoanelor, din anii ’70, care au avut drept
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
situația demografică actuală a României și evoluțiile în perspectivă, ceea ce rezultă cu claritate este un declin demografic accentuat, destul de greu de evitat și corectat, dacă nu intervin schimbări importante ca dimensiune în evoluția celor trei componente majore ale dinamicii populației: natalitatea, mortalitatea și migrația. Vom analiza în continuare principalele tendințe manifestate în evoluția populației României, în perioada 1990-2010 (tabelul 2.2). O primă concluzie care se poate desprinde analizând dinamica populației României în ultimii ani este scăderea absolută a efectivului. Putem
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
populației, dar și consecințele evoluției nefavorabile a unor componente ale acesteia, vom comenta în continuare dinamica unor indicatori demografici în perioada 1990-2010 (tabelul 2.3). O primă concluzie care se desprinde este aceea că toate cele trei componente ale populației - natalitatea, mortalitatea și migrația - au avut în perioada 1990-2010 o evoluție nefavorabilă. Ne vom opri mai întâi asupra mortalității, despre care putem afirma că, în cazul unei redresări, ar putea reprezenta soluția de ieșire din criza demografică a României. Datele statistice
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
nefavorabilă. Ne vom opri mai întâi asupra mortalității, despre care putem afirma că, în cazul unei redresări, ar putea reprezenta soluția de ieșire din criza demografică a României. Datele statistice prezentate evidențiază cu claritate scăderea drastică a ratei generale de natalitate, respectiv de la 13,6 născuți vii la 1.000 de locuitori în anul 1990 - când deja se diminuase față de anul 1989 (16,0‰) - la 9,9‰ în 2010. Pentru întreaga perioadă 1990-2010, scăderea numărului de născuți vii este de 102
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
care contextul economic și sanitar se va schimba în bine - efectele îmbătrânirii demografice vor compensa o astfel de evoluție posibilă, iar rata brută a mortalității nu va cunoaște o evoluție descendentă importantă. Evoluția nefavorabilă a celor două componente ale populației - natalitatea în scădere și mortalitatea la un nivel ridicat - au avut drept rezultat creșterea ratei variației naturale negative (figura 2.4). În încheierea aprecierilor privitoare la mortalitate am dori să evidențiem un alt aspect important, și anume nivelul destul de ridicat al
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
destul de ridicat al ratei mortalității infantile. Chiar dacă acest indicator a înregistrat în perioada 1990-2010 o evoluție favorabilă (a scăzut de la 26,9‰ în 1990 la 9,8‰ în 2010), totuși, comparativ cu media europeană (4,2‰) este destul de mare. Alături de natalitate și mortalitate, migrația a avut un rol semnificativ în scăderea numerică a populației României. Liberalizarea migrației interne și externe începând cu 1990, prin abrogarea legislației restrictive privitoare la deplasarea spațială a populației, a determinat o explozie a migrației, mai ales
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
mai depășit 10.000 de persoane, ceea ce înseamnă că în prezent numărul populației este influențat într-o măsură mult mai mare de mișcarea naturală a populației. În afară de consecința cea mai vizibilă a evoluției nefavorabile a celor trei componente ale populației - natalitatea, mortalitatea și migrația - respectiv reducerea numărului populației cu aproape 1,8 milioane de persoane în 21 de ani, dorim să evidențiem o altă consecință cu implicații deosebite, demografice, economice și sociale, și anume accentuarea procesului de îmbătrânire demografică și creșterea
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
vârstă a populației României nu este foarte rea, în sensul că, în ciuda celor două aspecte menționate anterior - scăderea procentuală a populației tinere și creșterea celei vârstnice - totuși, populația în vârstă de muncă își menține proporția. Acest lucru se explică prin natalitatea ridicată înainte de anul 1990 și implicit o proporție mai mare a populației tinere în total. Concluzii Din analiza evoluției populației României în perioada 1990-2010, se pot desprinde două concluzii mai importante. În primul rând este vorba despre tendința de reducere
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
află țara. Ținând cont de faptul că în perspectivă migrația nu va influența semnificativ numărul populației și scăderi mai serioase ale nivelului mortalității nu se întrevăd, apreciem că soluția redresării demografice a României se află într-o evoluție pozitivă a natalității. O astfel de evoluție nu poate fi decât rezultatul unui ansamblu coerent de măsuri economice, sociale și de altă natură, care să stimuleze natalitatea. Capitolul 3 Avuția națională: consecință și premisă a dezvoltării economice 3.1. Conceptul de avuție națională
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
se întrevăd, apreciem că soluția redresării demografice a României se află într-o evoluție pozitivă a natalității. O astfel de evoluție nu poate fi decât rezultatul unui ansamblu coerent de măsuri economice, sociale și de altă natură, care să stimuleze natalitatea. Capitolul 3 Avuția națională: consecință și premisă a dezvoltării economice 3.1. Conceptul de avuție națională și cuantificarea acesteia Caracterizarea stării și evoluției economiei unei țări presupune utilizarea a două categorii de indicatori (agregate): a) indicatori de flux, care măsoară
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
al potențialului său de consum. 85. Rata de creștere a populației. Pe lângă analiza statică a populației unei țări, se impune și o analiză În dinamică, a evoluției sale În timp. Scăderea populației poate fi pusă pe seama Îmbătrânirii acesteia, a scăderii natalității sau creșterii mortalității , fapt care ar putea conduce În viitor la dezechilibre pe piața muncii și la modificarea comportamentului În consum. 86. Structura populației. Pentru investitor prezintă importanță În deosebi structura populației pe grupe de vârstă și Împărțirea În clase
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]