3,746 matches
-
că așa o să facă. După care eu am luat-o la goană în josul străzii, către birou. Casa are într-adevăr nevoie, a ciripit mama, în timp ce eu îmi așezam receptorul între umăr și ureche, ca să-mi eliberez ambele mâini și să navighez prin in-box, de mai mult galben lămâie, de mai mult roz de petunie, de mai mult albastru acvamarin, de mai mult roșu întunecat de ametist, de mai mult fucsia care să-ți sară în ochi, de mai mult... Zgomot puternic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
nu-i bărbat. Nu-i așa, Ge, dragule? — Ei, mai am și eu momentele mele, răspunse Gaskell. — Dar atât de rar, atât de al dracului de rar! comentă Sally. Altfel, care-i problema? Suntem aici, într-un cadru idilic, și navigăm pe râu în bătrâna și buna noastră vară. N-ar fi trebuit să facem curățenie în casă înainte să plecăm? întrebă Eva. — Secretul petrecerilor este să nu faci curățenie după ce se termină, ci să ștergi numai putina. Putem să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
să le-o spui caraliilor! Numai spune-le. Apucă-te acum și dă foc la stufăriș și-o să-i vezi cum tăbară pe noi și încep cu întrebările. Ceva gen a cui e ambarcațiunea și cum se face că voi navigați cu vasul de agrement al altcuiva... Așa că trebuie să scăpăm de aici fără publicitate. începu să plouă. — Asta ne mai trebuia acum! Ploaie, zise Gaskell. Sally coborî în cabină, unde Eva strângea și făcea curat după masa de prânz. — Dumnezeule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
obliga să plătească pentru ceea ce a făcut. Și el nu a vrut să plătească pentru ceva ce nu considera a fi o datorie. Avea dreptate. Ea și-a petrecut întreaga viață încasând dobânzile de pe urma dezamăgirilor ei. 4 Nu am mai navigat, nu mi-am închipuit nicicând că navigatul poate fi atât de groaznic. Am rău de mare și vomit întruna. Acum zece zile m-am îmbarcat pe vasul Biluța, un vapor cargo ieftin, care merge în josul coastei, de la Shan-dong la Shanghai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
împresurarea mortală a lui Chiang Kai-shek, Mao e cel care a transformat devastatorul exil al Marșului cel Lung într-un periplu al victoriei. După o săptămână în care nu se înregistrază nici un progres, bărbații decid să negocieze. Corabia nu poate naviga fără cârmaci. Mao e mulțumit. Promite să pună anumite limite puterii primei doamne. Stingându-și țigara, zice: Sunt un membru de partid obișnuit. Voi urma necondiționat decizia Biroului Politic. Sunt trasate reguli care să o înlănțuiască pe viitoarea mireasă: nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
țin după Mao peste tot, încercând să-l împiedice să măture tot sudul. În cortul său de război, Mao pregătește atacul final pentru a prelua conducerea Chinei. 18 noiembrie, 1948. Sute și mii de bărci, conduse de pescari și soldați, navighează pe fluviul Yangzi. Armata Populară de Eliberare se năpustește spre capitala lui Chiang Kai-shek, Nan-jing. Familia Chiang fuge în Taiwan. Iubitul meu ascultă la radio, în timp ce termină de mâncat o yamă. Pe când spală vasele și oalele, Jiang Ching se uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
urmează. E pentru a absorbi elementul yin. El penetrează fete pe care i le aduc de prin sate. După aceea, am grijă de acele fete care nu mai sunt virgine. Din nou, asta e slujba mea. Ești bine, Jiang Ching. Navighezi lin. Ai trecut oceanul și nu te afli foarte departe de țărm. Afară, frunzele uscate zgârie pământul. Jiang Ching a plecat înapoi la Grădina Nemișcării. Se îngroapă sub cearșafuri și perne. În pivnița lui Kang Sheng, ea și-a pierdut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
În schimb, femeile?! Colega mea, care s-a culcat cu aproape toți bèieții din institut, n-a mai adèugat nimic dupè dacè ar fi și în pat la fel de bun, Merge! Sè facem câteva încercèri! ea zâmbind cu încântare, Ați mai navigat pe Internet? Nu! Abia am primit calculatorul, În lumea noastrè (se referè la lumea artei, desigur!) cuceririle tehnologice pètrund mai greu, dar vreau sè învèț! Dacè îmi permiteți v-aș putea arèta, Chiar te rog ! Și eu, gândindu-mè cam ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
la clasè, sè discute despre efectul sfumato al tehnicii lui Leonardo și despre compoziție, eu, ignorantul în artè, ascultând și învèțând, propunându-mi sè citesc și sè-mi cumpèr albume de artè, sè caut pe internet toate muzeele posibile și sè navighez, Aș face mai bine sè mè cultiv decât sè stau la taclale cu toți ticniții de informaticieni din țarè și de aiurea! Da! studenții ar mai vrea sè vadè și sèlile cu sculpturè din Louvre, dar nu mai e timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
s-ar fi luat de pantofii ei, ce formidabili, că de unde i-a luat, că ar vrea neapărat și ele, pufnind de râs pe furiș și dându-și coate. Și Buni, pierzând din ce În ce pământul de sub picioare și navigând Într-o ceață tot mai deasă, le-ar fi explicat amănunțit și foarte confuz un traseu Întortocheat, cu repere care existau acum o sută de ani, bulevardul Regele Ferdinand, bulevardul Regina Maria, piața de flori, strada Bateriilor, la statuia lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
râul Înapoi fără prea mare dificultate. Rămăserăm destul de tăcute pe drumul spre casă, ceea ce mi-a convenit. Condusul prin Londra noaptea târziu Îți induce o stare de pace și de Împlinire. Străzile sunt aproape pustii, iar birourile, cufundate În Întuneric. Navigam pe marea nopții și mașinile care se mai Întâmpla să treacă pe lângă noi erau nave pe o altă rută, fiecare dintre noi fiind Închis În spațiul câte unui cocon slab luminat. Mă simțeam de parcă Londra era toată numai a mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
fine, primejdioasa traversare a mlaștinilor până la Basra, oraș din Irak-ul otoman, situat pe Chatt al-Arab. În sfârșit, În afara teritoriului Persiei și teafăr! Mă mai aștepta o lungă lună pe mare, ca să ajung, cu corabia, de la Fao la Bahrein, să navighez, de-a lungul Coastei Piraților, până la Aden, și să străbat Marea Roșie și Canalul de Suez până la Alexandria, ca să traversez, În cele din urmă, Marea Mediterană, Într-un vechi pachebot turcesc, până la Istanbul. Pe tot parcursul acestei fugi interminabile, obositoare, dar fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
frustrări, depresii și frici, mă reconstruiește din temelii, făcându-mă exact așa cum îmi doream să fiu, o lebădă tăcută și nobilă, demnă și mândră, iată cum trupul meu se reîntoarce la mine după o călătorie lungă într-o țară îndepărtată, navigând pe râuri albastre și reci, acest trup care i-a aparținut lui Udi, apoi lui Noga, iar acum se întoarce la mine și îmi aparține doar mie. Vrei să vezi, mă întreabă el, iar eu mă apropii de șevalet, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
în timpul nopții, încât acum aproape că îmi pierdusem controlul, iar el zice, deocamdată absolut nimic, eu răsuflu ușurată, parcă aș fi luat o gură de apă după o lungă perioadă de însetare, iar acum mi se prelinge prin tot corpul, navigând încet de la un organ la altul, cu acest mesaj liniștitor. Minunat, spun eu pe un ton precaut, asta înseamnă că totul este bine, nu? Însă el spune, dar picioarele mele nu sunt bine, după care brusc îi scapă un suspin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
pe neașteptate deșertul, care nu face decât să scoată în evidență părăsirea, pustiul. O mână cerească făcuse ca ei să se înalțe, munți de sare, strălucind asemenea circumvoluțiunilor lunii, Udi, unde suntem, încotro ne îndreptăm, dar scaunul șoferului este gol, navighează înăuntrul munților acestora lipiți unul de celălalt, închizând câmpia, printre pâlcurile palide de praf, care îi încețoșează silueta, ce singurătate, șoptește el, nici nu ai idee cât sunt de singur, niciodată nu ai știut. O mână grea îmi mângâie umerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
bine În ambele direcții - se uită În sus, pe deal, și apoi În jos, unde erau docul și lacul, promontoriul Împădurit care traversa golful În spatele căruia se deschidea lacul, pe apele căruia se puteau vedea șepcile albe ale celor care navigau. Stătea sprijinit de un cedru mare și-n spatele său se Întindea un crîng des de cedri crescuți din mlaștină. Soră-sa stătea lîngă el pe niște mușchi și-și pusese brațul pe după umărul lui. — Te așteaptă să vii la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
o mulțime de site-uri despre el. Locuiește în Lima, Ohio, e căsătorit și are doi copii. Nimic neobișnuit. Până și Bobby Thunder, o vedetă, nu are nici o problemă cu responsabilitatea și cu viața de cuplu. Îmi petrec mult timp navigând. A fost de două ori campion Hardcore și de trei ori campion european. Asta înseamnă că l-aș putea oare vedea luptând? Îmi imaginez că aș avea o aventură de o noapte cu el. În acest caz i-aș spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
aș fi putut să mă trezesc prea târziu... Cea mai de temut putea fi o criză de neliniște: când ai certitudinea că peste o clipă vei scoate un țipăt. Periscop, submersibil, ești blocat pe fund, poate că În jurul tău deja navighează pești mari, negri, ai adâncurilor și nu-i vezi, și numai tu singur știi că Începe să-ți lipsească aerul... Am respirat adânc de mai multe ori. Concentrare. Singurul lucru care nu te trădează În asemenea momente e lista de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
afli că au trecut zece ani, ai putea să pleci Împreună cu ei, dar șovăi, preferi să schimbi nuci de cocos pe alte mărfuri, promiți că ai să te ocupi de recolta de cânepă, indigenii lucrează pentru tine, tu Începi să navighezi de la o insuliță la alta, ai devenit pentru toți Jim Cânepă. Un aventurier portughez distrus de alcool vine să lucreze cu tine și se repune pe picioare, toți vorbesc acum de tine În acele Mări ale Sondelor, Îi dai sfaturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
pe la noi sâmbătă seara la discoteci. Nemțoaica dansa cu ochii holbați, cerea uitare cu fiece mișcare a mădularelor ei isterice. Încet, Încet, celelalte fiice ale sfântului cădeau În extaz, dându-și capetele pe spate, se agitau ca luate de apă, navigau Într-o mare de năuceală, numai ea, Încordată, aproape plângând, răvășită, ca acela care Încearcă cu disperare să atingă orgasmul, și se agită, și gâfâie, și nu-și descarcă umorile. Încerca să-și piardă controlul și-l regăsea În fiece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
să știe mai mult despre asta. Ce anume voia el să știe? După de Caus, Colbert, ca să curețe canalele acoperite - ăsta era pretextul, și ține cont că suntem pe timpul Măștii de Fier - trimite oameni de la galere, dar ăștia Încep să navigheze prin scârnă, urmează cursul până la Sena și se Îndepărtează la bordul unui vaporaș, fără ca nimeni să Îndrăznească să Înfrunte aceste creaturi de temut, Învăluite Într-o putoare insuportabilă și În nori de muște... Atunci Colbert pune jandarmii la diferite ieșiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
pătrunse. Împiedicându-l pe Dallas să obțină viziunea degajată pe care și-o dorea atât de mult. Fluxul luminos ricoșa pe masa întunecată și se-ntoarcea biciuind ecranele, luminând pasarela a giorno. Ambianța se amelioră, Lambert având impresia că nu mai naviga ca prin cerneală. Parker și Brett nu vedeau nimic din ceea ce se întâmpla afară, fiind închiși în compartimentul mașinilor, dar simțeau efectele bătăliei în curs. Sala mașinilor suportă o smucitură, devie, apoi urmă un nou șoc. Parker emise o înjurătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
un ton egal, cu ochii fixați pe pupitru. ― Și Ash? ― Iar începi? (Oftă. N-ai cum să scapi, își zise.) Ce vrei să știi? ― Același lucru. Spuneai că-l cunoști bine pe Kane. La fel și pe Ash? Ai mai navigat cu el? ― Nu. (Gândul ăsta nu prea-l necăjea pe căpitan.) E prima oară. Eu am făcut cinci transporturi ― lungi și scurte ― cu încărcături de tot felul, cu un alt ofițer științific. Pe neașteptate, cu două zile înainte de a pleca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
firului prin ceața amneziei. Fragmente de amintiri rămâneau departe, prea departe. ― Era... da, asta e... un coșmar oribil în care mă simțeam... Unde suntem acum? Tot pe planetă? ― Nu. Am plăcerea de a te anunța, zise Ripley scuturând din cap. navigam în hiperspațiu, pe drumul de întoarcere. ― Gata de congelare, adăugă Brett înduioșător. La fel ca și ceilalți, era foarte nerăbdător să se întindă în coconul protector al hipersomnului. Nerăbdători să pună capăt unui coșmar care le invadase existența. Totuși prezența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
bune, cum am cîteva clipe libere, zapez pe forumuri ale diverselor ziare, la întîmplare, fascinat de „arta conversației” în acest (relativ) nou mediu de comunicare. Ce-i drept, trebuie să te echipezi de la început cu un impermeabil pentru a putea naviga printre flegme, căci aproape nu există grupaj de comentarii, despre orice și oricine, în care să nu întîlnești la tot pasul și intervenții de genul : Cărtărescule, nu că înfățișarea fizică ar avea importanță : dar tu ești cam efeminat ! Așa că mitocan
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]