1,048 matches
-
mai mult, dăunătoare naturii. Să nu uităm că viețuirea unei plante induce un efect reductiv asupra solului, cu atât mai mare cu cât sunt cultivate monocotiledonate, precum cerealele. Repetarea aceleiași culturi Înseamnă accentuarea efectului și, prin urmare, oboseala solului. Din neștiință, ori de nevoie, omul practică totuși monocultura. Și o va face Încă, cel puțin până ce o tehnologie a viitorului va putea gestiona o cultură complexă, similară ecosistemului natural, adică unei stări stabile. Doar că mijloacele folosite pentru conservarea monoculturii au
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Nu suntem atoateștiutori și nici nu vom fi vreodată. Doar dumnezeu este. Dar, oricum, mâine vom ști mai multe. Vom ști să rezolvăm și problema căreia nu-i dăm astăzi de capăt dacă, bineînțeles, n’am provocat astăzi, și din neștiință, un nerecuperabil. Regretul va fi atunci târziu, și Într’o lume mai săracă. “Radiosfera”, 18 noiembrie 1996, ora 11,52 107. Marea toamna(ˇ) La data receptării mesajului meu el, mai precis pretextul, nu mai constituie decât o târzie rememorare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o figură distinsă și luminată de intelectual. La despărțire, i-am întins mâna, dar el s-a retras cu spaimă în ochi. Am aflat ulterior că nu avea voie să dea mâna cu civili, risca pedepse mari, desigur că prin neștiința mea puteam să-i fac un mare rău, și nu voisem așa ceva. Legăturile noastre cu restul lumii se făceau mai ales iarna când Dunărea era înghețată, doar prin stația radio. Acolo prindeam uneori mesaje radio curioase ca de exemplu „în
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Când va cădea, să nu se Împuțineze cu sufletul, ci să Înceapă iarăși. Da, o voi lua de la capăt În fiecare zi și cu voia Domnului osteneala mea o să dea cândva roade. Deocamdată trebuie să mă smeresc și să transform neștiința și stângăcia mea În fapta bună de care am atâta nevoie. Mâine, oricum, va trebuie să mă spovedesc, pentru că am făcut și alte păcate, cu vorba și cu gândul. Doamne, ajută-mă! 5 decembrie 2012 Numai ce m-am spovedit
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
copilărie În care, probabil, jocurile erau de genul celor practicate. Judecându-l, m-am umplut iarăși de păcate, astfel că va trebui să mă spovedesc Încă o dată. Nici eu nu sunt mai breaz, tulburându-i pe cei din mănăstire prin neștiința mea și prin faptul că Încă nu am Învățat rânduiala așa cum trebuie, mai greșind intrările sau continuând să mă bâlbâi. Nu m-am familiarizat nici cu limbajul din Ceaslov și tocmai de aceea va trebui să fiu mult mai sârguincios
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
șirul de cinciuri cu vreun patru nefericit. Era o lecție despre planete, sistem solar, pământ și lună. Citisem o dată acasă totul și avusesem impresia că știu. Profesorul de geografie, domnul Tănăsescu, un domn pedant și tobă de carte, exasperat de neștiința câtorva dintre elevii din clasa noastră, pe care-i ascultase strigând catalogul, m-a scos la tablă pe mine. Era liniștit, convins că o să fiu la înălțime, ca în atâtea rânduri, și că astfel va avea iar un exemplu strălucit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
învățământului nu e cea neamului ci învățăm dacă în școlile noastre mijlocii , în școala reală din Cernăuți, în gimnaziul din cea nemțească? Sau poate că și istoria se învață în limba străină ? Atunci [...] ne confundăm și mai adânc în întunericul neștiinței!” Trecutul istoric devenea în concepția Hurmuzăkeștilor o forță morală care stimula mândria națională a bucovinenilor și dădea conținut năzuințelor lor de unitate, dreptate și adevăr. Studiul istoriei îi aducea în mod firesc la concluzia că toți românii, oriunde ar fi
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
de toate zilele” (conștientizarea faptului că suntem într-o relație bine definită cu inteligențe superioare și viața noastră pământeană depinde de această relație). -,,Și ne iartă nouă greșelile noastre” (suntem conștienți că facem greșeli, ne recunoaștem aceste greșeli făcute din neștiință, dar încercăm să ne îndreptăm). -,,Precum și noi iertăm greșiților noștri” (recunoscându-ne propriile greșeli față de alții, devenim mai toleranți și cu greșelile altora față de noi). -,,Și nu ne duce pe noi în ispită „ ( recunoașterea faptului că suntem la o școală
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
un fel deprinderea buchiilor în limba română, pentru că spunea diploma sus amintită că «în baronatul Susanei Loranty, națiunea valahă, atât poporul de rând cât și boierii, chiar și cei chemați să-i învețe pe alții, trăiau în cea mai mare neștiință» Aceasta era prima școală sistematic organizată, cu grijă de local, de învățători, de plata lor, de ajutorarea școlarilor, de disciplină, de control, toate stabilite prin statute care se găsesc încă și azi în arhivele bisericii reformate de aci. Din aceste
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
facă la lumina unui felinar chior care nu-l ajuta prea mult. Pe la sfârșitul de secol nouăsprezece, școlile rurale erau încă puține, ceea ce făcea ca numărul știutorilor de carte să fie mic. Întunericul nopților fără lună se suprapunea peste întunericul neștiinței de carte care cuprindea majoritatea populației. Bezna analfabetismului era compensată într-o oarecare măsură de lumina înțelepciunii dobândite la școala vieții, de lumina moralității, a curățeniei sufletești și a credinței. Bătrânii, deținătorii unei bogate experiențe de viață, erau totodată continuatori
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
celor opt ani de învățătură ca elev normalist și mai apoi în activitatea de educator i s-au clarificat multe dintre aspectele profesiei pentru care a optat, și a ajuns la concluzii limpezi și plauzibile. Învățătorul, asemeni unui vraci, vindecă neștiința, luminează mințile copiilor și pune bazele personalității acestora în curs de formare, înzestrându-le și dezvoltându-le intelectul, îmbogățindu-le afectivitatea și modelându-le caracterul. Trăsăturile personalității copilului se construiesc în grupul stabil și divers, așa cum este clasa de elevi
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
bătrîn și sînt prea obosit ca să nu-mi amintesc totul. Obosit de greșelile mele, de memoria mea, de orgoliul meu, de Himera după care am alergat. Dar, poate, nici n-ar fi cu putință să-mi uit tinerețea, glorioasă prin neștiința ei... Pe zei i-am ucis În mine Într-o zi cînd am simțit că lucrurile din jur Încep să mă doară dacă le ating. Și această lumină mă doare, ca o rană a mea. Parcă prin ea mi se
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Valentin nu făcea nimic. Rămase în șomaj fără să-și mai preia munca vreodată, deși se apropia de cincizeci de ani. Cu toate că ea avea certitudinea că îl atrăgeau și alte persoane, considera la timpul potrivit că uneori e de preferat neștiința decât răscolirea intimității unui om. Îi era mult mai ușor să calce peste timp, peste presupuneri, peste cărări necunoscute și să-și facă promisiuni visând că într-o zi va ajunge la lumina dorită de ea. De multe ori ar
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
de convertire, de divorț sau de căsătorie mixtă adresate Mitropoliei Moldovei sau emise de aceasta În primele decenii ale secolului al XIX-lea : „jidovul” este „rătăcit În umbra legii evreiești”, care este o „lege rătăcită”, fiind o „neagră haină a neștiinței de Dumnezeu” sau „haina ace[ea] Întunecată a necredinței pravoslavice”, În timp ce „botezatul din evreu” este considerat „luminat cu Sv[ântul] Botez din națâia evreiască” și adus la „adevărata credință a noastră” <endnote id="(190 ; 191 ; 535, p. 317)"/>. Este o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a fost regizat de aici, din Iași, cu vodcă și coniac. 4. De altfel, dezinformarea și legenda sunt în floare. Eu cer la examene, inclusiv la perfecționare, ca oamenii să cunoască lucruri absolut esențiale, iar unii dintre ei își apără neștiința zicînd că le cer amănunte. și legenda începe să circule... Realitatea este că oamenii absolut serioși, cînd știu că dau cu mine un examen (adică fac un dialog cu mine), se pregătesc foarte bine. Un exemplu: la perfecționare, anul acesta
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
se conformeze Legei Timbrului, art.51”. Acest incident de natură financiară nu a rămas fără urmări deoarece, Prefectura a informat Poliția cu adresa nr.5.055/20 iunie 1877, asupra modalităților de rezolvare a acestor feluri de conflicte izvorâte din neștiință sau chiar din proastă informare a oamenilor, text din care am extras următoarele: „Pentru a se evita orice neregularitate ce sar putea ivi cu ocasiunea legalisării actelor de orice natură ce vi sar presenta, subsemnatul, consecință a oficiei ce am
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
nu a luat proporții” subliniind că „...nemulțumirile persistă”, din care cauză (potrivit informațiilor pe care le avusese la Îndemână) „...mulți alții ar fi plecat din PNP” cel mai probabil de frica persecuțiilor nemiloșilor bolșevici care, vrând probabil să-și compenseze neștiința de carte cu o cruzime greu de imaginat Începuseră să taie și să spânzure Într-o țară cu o populație timorată de prezența celor peste 600 de mii de soldați ruși. Autorul mai semnalase și „...agitația unor comercianți care au
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și i s-a făcut gura pungă de amărală, a scuipat cu ciudă și toți și-au deșertat rubăștile, dând drumul pe jos nucilor verzi. Eu și frate-miu Vasile am văzut întâmplarea și am făcut haz pe ascuns de neștiința lor și de cum s-au păcălit. într-o zi s-a întâmplat ceva care i-a făcut pe cei doi, Maria și Costache Gheorghiu să-și schimbe oarecum judecățile privind evenimentele și mai ales oamenii cu care li se încrucișau
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
deci știe mai multe, așa că eu cred că nu-i atât de vinovat Săndel de nenorocirea ce s-a întâmplat; − Să-ți spun drept, cumnate, cred că nu e bine să trăiască cu păcatul ista, chiar dacă l-a făcut din neștiință; − Ce fel de păcat, Marie? Al cui este păcatul? Fiecare a plătit și plătește după păcatul lui. Păcat că și vitele au fost rănite, am auzit că una nu o puteți vindeca și o s-o pierdeți. ți-aș mai spune
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de limba română. În clasa a V-a revenim cu studiul matematicii la fostul nostru profesor din cl. I. N. Gaiu. Pierdusem trei ani datorită faptului că s-a voit protejarea colegului slab de la Galați, după 3 ani plăteam cu neștiința noastră și apoi fuga noastră de a ne pregăti suplimentar și a ajunge la nivelul cerut de programa ultimilor ani de studiu ai acestui obiect de învățământ. Prin 1935, în octombrie fac o vizită de două zile la Iași cu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
eu nu pot să-l bat și că îl las în plata Domnului, care nu doarme!... În anul următor moare și tata. Omul care fusese atât de aspru cu mine, față de care am avut împotrivire și l-am dușmănit în neștiința mea de copil dornic de joacă și de libertate, înceta să mai fie! Puteam eu ști, la vârsta copilăriei, despre grijile unui părinte, care se gândea că nu voi putea trăi fără o muncă susținută alături de cei ai casei? A
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
o bună bucată din timpul petrecut aici, completând astfel golurile care cu cât sunt mai multe cu atât mai mult duc la ignoranță și cu cât sunt mai puține cu atât mai mult ai șansa să te înspăimânți de propria neștiință. Nu știu ce visam lunea trecută, când, în jurul orei 17.00, Liviu a urcat vioi treptele spunându-mi să mă îmbrac rapid, căci Mousen urmează să ne ducă la un târg de oale. Am constatat că în astfel de momente dau dovadă
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
atrăgea atenția că Hong Kongul nu e "stat", ci parte integrantă a Chinei, fiind solicitați să scoatem Hong Kongul de pe planiglob. Teoretic și politic avea dreptate, așa că ne-am executat. Situații de acestea se iveau mereu și din neatenție sau neștiință se putea ajunge la conflicte diplomatice neplăcute. Figura cu Hong Kongul s-a repetat la Magazinul "Muzica" de pe Calea Victoriei, la prezentarea unei expoziții de fotografii "Berlin, capitala muzicală a RDG", unde nu se știe cum apăruse și o fotografie cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și mai puțin demnă de cruțare ca oricând; din mantia melancoliei sale obișnuite (o melancolie a profunzimii neînțelese, aș zice) armele ironiei și ale sarcasmului (totuși benign) fură scoase în acea zi de mai multe ori pentru a ne pedepsi neștiința. După terminarea colocviului, am rămas împreună cu câțiva colegi, la intrarea facultății, în stradă; pe când mai stăteam de vorbă, profesorul ieși și el, însoțit de cineva sau de mai mulți (nu-mi amintesc chiar bine amănuntul) și, văzându-ne, își scoase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
un auditoriu față de care eu sunt complet dezarmat ; domniile voastre sunteți oameni de știință, - și ce știință ! una al cărei simplu enunț ne impresionează grozav pe noi, profanii. Pe mine mă puteți în orice clipă prinde cu o flagrantă probă de neștiință, nu numai, fatal, în domeniul Dv., dar și în alte domenii și chiar într-al meu (admițând că aș avea unul). Eu chiar asta sunt, propriu-zis : un om de non-știință. Statutul meu e neștiința, întrucât mă plasez sub deviza lui
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]